13,778 matches
-
care se agită Împrejur. Într-o foarte mare măsură, În toate sectoarele atinse de Conciliu, acest aggiornamento a devenit posibil datorită reînnoirii patristice din ultimii cincizeci de ani”. Happy end. Jean Daniélou a fost făcut cardinal, Încă din 1969, de către Papa Paul al VI-lea, În timp ce Henri de Lubac a trebuit să aștepte instalarea la Vatican a prietenului său polonez, Karol Wojtila, care l-a trecut În rândul „prinților Bisericii catolice” În 1983. Concluzie și puțină morală Aș Încheia scurtul jurnal
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Împăratului Deciu (249) Novațian Încarnează atitudinea rigoristă față de lapsi, adică față de cei care au căzut În păcatul apostaziei, Închinându-se la zeii păgâni. Novațian și susținătorii săi nu recunoșteau valoarea pocăinței apostaților, cerând, pentru ei, un nou botez. Este ales papă de către preoții raliați la părerea sa. Este excomunicat de un conciliu reunit În 251 de către Ciprian. Biserica novațienilor continuă să existe până târziu, În secolul al V-lea. Novațienii sunt asimilați tendențios montaniștilor și donatiștilor. Păcatul Împotriva Duhului Sfânt este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de Lubac la Îndemnul superiorului general al Companiei lui Isus. De asemnea, trebuie remarcată intervenția episcopului Bruno de Solages, În favoarea iezuiților: „Pour l’honneur de la théologie. Les contre-sens du R.P. Garrigou-Lagrange”, În Bulletin de littérature ecclésiastique, aprilie-iunie, 1947, pp. 65-84. Papa Roncalli avea toate datele necesare pentru a provoca o reformă „patristică” În catolicism. Fusese profesor de istoria creștinismului vechi; de asemenea, a avut o lungă experiență „ortodoxă” ca nunțiu În Bulgaria, Turcia și Grecia. În anii ostracizării grupului de la Fourvière
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu G. Popa-Lisseanu), București, 1924; Gheorghe Lazăr, București, 1924; Despre „Luceafărul” lui Mihail Eminescu, Brașov, 1925; Vasile Alecsandri. Povestea unei vieți, București, 1926; Petru Maior și Justinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Cluj, 1933; Ioan Barac, București, 1933; Eftimie Murgu, București, 1937; Studii și articole, îngr. și pref. D. Petrescu, București, 1975; Mihai Eminescu, îngr. și pref. Ecaterina Vaum, Iași, 1981. Ediții: N. Nicoleanu, Poezii și proză; V. Cârlova, Poezii; C. Stamati
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
de artă italiene. Misiunea lui Napoleon în Italia nu avea să se încheie, însă. Mai existau armate inamice, mai erau mari localități ispititoare. Mai era și gustul tot mai pregnant al victoriei. Al gloriei! Dincolo de toate acestea se afla, însă, Papa de la Roma. Un om cu multă influență și, mai ales, cu multă putere. Dincolo de toate, Papa Pius al VI-lea se dovedea ostil Franței. Fusese adversar al revoluției franceze, acceptase asasinarea unui reprezentant de vază al republicii. Prin urmare, el
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
armate inamice, mai erau mari localități ispititoare. Mai era și gustul tot mai pregnant al victoriei. Al gloriei! Dincolo de toate acestea se afla, însă, Papa de la Roma. Un om cu multă influență și, mai ales, cu multă putere. Dincolo de toate, Papa Pius al VI-lea se dovedea ostil Franței. Fusese adversar al revoluției franceze, acceptase asasinarea unui reprezentant de vază al republicii. Prin urmare, el era și dușmanul lui Napoleon. Care Napoleon nu putea să răspundă decât cu aceeași monedă. Papa
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Papa Pius al VI-lea se dovedea ostil Franței. Fusese adversar al revoluției franceze, acceptase asasinarea unui reprezentant de vază al republicii. Prin urmare, el era și dușmanul lui Napoleon. Care Napoleon nu putea să răspundă decât cu aceeași monedă. Papa a fost silit să părăsească Roma și să se retragă la Siena. De acolo a plecat în Franța, unde a și murit, la vârsta de 81 de ani. Soldatul este făcut să lupte în aceste cuvinte se poate condensa viziunea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
se va vedea... Până una-alta, ceremoniile de înscăunare nu luaseră sfârșit. Trebuia să aibă loc încă un moment foarte important, chiar dacă în ochii împăratului acesta era doar unul strict protocolar, „de ochii lumii”. Confirmarea actului prin ungerea împăratului de către Papă. Ceea ce s-a și petrecut, în ziua de 2 decembrie a anului 1804. În bubuiturile slavelor de tun, de această dată pașnice și festive, suita imperială, în cap cu cele două personaje principale - Napoleon I și Josephina - a pornit din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
unul dintr-un spectacol de teatru, a început prin depunerea jurământului religios; prin care împăratul se angaja în fața lui Dumnezeu și a îngerilor săi să facă și să apere legea, dreptatea și pacea bisericii. Au urmat cântările bisericești și cuvântul Papei Pius al VII- lea: „Dumnezeule atotputernic și veșnic Î...Ă revarsă-Ți prin mâinile mele comoara harurilor Tale și a binecuvântărilor Tale asupra robului Tău Napoleon, pe care, cu toată nimicnicia noastră, îl consacrăm astăzi, în numele Tău, împărat”. Suveranul pontif
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
două coroane. A urmat momentul solemn, cel mai important: proaspătul uns împărat al Franței a întins cu un calm desăvârșit mâna, a luat coroana de aur scânteietoare ca un soare în plină amiază, s-a întors dezinvolt cu spatele la papă și, cu fața către mulțimea cu respirația oprită, și-a pus pe cap prețiosul însemn. Ca și cum și-ar fi pus celebrul tricorn. Sau o simplă pălărie. După ce Napoleon a așezat coroana pe capul Josephinei, papa a mai rostit câteva cuvinte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
întors dezinvolt cu spatele la papă și, cu fața către mulțimea cu respirația oprită, și-a pus pe cap prețiosul însemn. Ca și cum și-ar fi pus celebrul tricorn. Sau o simplă pălărie. După ce Napoleon a așezat coroana pe capul Josephinei, papa a mai rostit câteva cuvinte și l-a îmbrățișat pe împărat, spunând: „Vivat Imperator in aeternum!” Apoi, cu mâna pe Evanghelie, suveranul a rostit jurământul civil. Unul pe care era conștient că nu-l va putea respecta decât în parte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
continentală, declarată împotriva Angliei la data de 21 decembrie 1806. Un moment mai aparte a fost răbufnirea conflictului care a mocnit tot timpul între Napoleon și biserica catolică. Acest conflict a izbucnit începând cu luna noiembrie a anului 1808, când papa Pius al VII-lea a trimis lui Napoleon o scrisoare prin care protesta în legătură cu prezența trupelor franceze în Ancona, dar și cu tratamentul pe care Franța îl aplica Cetății Eterne, Roma. Răspunsul lui Bonaparte a fost extrem de dur și de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
al VII-lea a trimis lui Napoleon o scrisoare prin care protesta în legătură cu prezența trupelor franceze în Ancona, dar și cu tratamentul pe care Franța îl aplica Cetății Eterne, Roma. Răspunsul lui Bonaparte a fost extrem de dur și de limpede: „Papa va fi vasalul meu”. Pentru a evita un conflict cu efecte grave, papa a fost nevoit să accepte poziția de forță a împăratului pe care chiar el îl unsese. Istoria voia și ea să-i demonstreze ilustrului și uneori nesăbuitului
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
prezența trupelor franceze în Ancona, dar și cu tratamentul pe care Franța îl aplica Cetății Eterne, Roma. Răspunsul lui Bonaparte a fost extrem de dur și de limpede: „Papa va fi vasalul meu”. Pentru a evita un conflict cu efecte grave, papa a fost nevoit să accepte poziția de forță a împăratului pe care chiar el îl unsese. Istoria voia și ea să-i demonstreze ilustrului și uneori nesăbuitului împărat francez că lucrurile nu pot fi, chiar toate, după voia lui de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
totuși. Ispita era prea mare pentru ca cei doi nesătui pentru ca ei să dea cu piciorul într-o doniță ce le apărea deja plină ochi cu lapte proaspăt. în anul ce a urmat, adică în 1809, relațiile lui Napoleon cu papa Pius al VII-lea s-au deteriorat și mai mult. împăratul Franței a fost excomunicat. Dar răspunsul acestuia nu a zăbovit prea mult. A fost anexat statul papal. în iunie, ziua a șasea, însuși papa a fost întemnițat la Savona
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
1809, relațiile lui Napoleon cu papa Pius al VII-lea s-au deteriorat și mai mult. împăratul Franței a fost excomunicat. Dar răspunsul acestuia nu a zăbovit prea mult. A fost anexat statul papal. în iunie, ziua a șasea, însuși papa a fost întemnițat la Savona. El refuzase ultimatumul împăratului: „Sau pontiful acceptă să adere la o alianță ofensivă și defensivă împotriva inamicilor Franței, sau va urma ruptura”. De unde se vede că impulsivul împărat nu avea nici o considerație față de slujitorul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
două ascultau marșuri de Sousa. Fantomele domnișoarelor Baker și Inglis bântuiau școala printre busturile și portretele adevărate. O statuie din curtea școlii le Înfățișa pe educatoarele cu ochelari Într-o dispoziție capricioasă, primăvăratică, domnișoara Baker gesticulând cu un gest de papă, ca pentru a binecuvânta aerul, În timp ce domnișoara Inglis (mereu În planul al doilea) se Întorcea să vadă ce Îi arăta colega ei. Pălăria cu borurile lăsate a domnișoarei Inglis Îi ascundea trăsăturile șterse. În singura notă avangardistă a lucrării, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Locul ei era aici. Locul meu e aici, tată! spuse ea aproape plângând. N-o luase în seamă și zise în continuare, ca și cum ar fi vrut să convingă un copil mic. Michelle, ma Michelle, viens avec moi. Viens avec ton papa! Al... JE NE SUIS PAS TA MICHELLE! JE RESTE ICI... PAPA! Țipătul ei făcu holul mic de primire să răsune, dar Allston ori era de nestrămutat, ori ignora complet dorințele copilului lui. Prostii, zise el încleștându-și dinții. Se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aproape plângând. N-o luase în seamă și zise în continuare, ca și cum ar fi vrut să convingă un copil mic. Michelle, ma Michelle, viens avec moi. Viens avec ton papa! Al... JE NE SUIS PAS TA MICHELLE! JE RESTE ICI... PAPA! Țipătul ei făcu holul mic de primire să răsune, dar Allston ori era de nestrămutat, ori ignora complet dorințele copilului lui. Prostii, zise el încleștându-și dinții. Se aruncă înainte vrând să apuce încheietura Anei. Fără să gândesc, mâna mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
câți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus, Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună. S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ și mare. N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face, Și apusul își împinse
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pentru prima oară piciorul în Japonia în urmă cu șaizeci și trei de ani, propovăduirea în această țară fusese monopolizată de Ordinul Sfântul Petru înființat de Xavier. Când în urmă cu aproape zece ani, prin edictul apostolic Onerosa Pastoralis al Papei Clement al VIII-lea, li se îngăduia și altor ordine să desfășoare activități misionare în Japonia, Ordinul Sfântul Petru a început să vorbească de rău alte ordine. — Iezuiții uită că ei înșiși le-au dat motive japonezilor să-i prigonească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a le reda speranța de a-și reveni după lovitura pe care le-o dăduse, misionarul adaugă: — Pentru a îndupleca Spania să consimtă la o înțelegere de negoț cu Japonia... Singurul care poate să-l înduplece pe regele Spaniei este... Papa de la Roma. Chipul seniorului Shiraishi se înăspri dintr-o dată. Era o chestiune mult prea îndepărtată pentru acești oameni de seamă care-și petrecuseră întreaga viață în provincia Tōhoku. Izolați de lumea creștină, nu știau mai nimic nici despre existența Papei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Papa de la Roma. Chipul seniorului Shiraishi se înăspri dintr-o dată. Era o chestiune mult prea îndepărtată pentru acești oameni de seamă care-și petrecuseră întreaga viață în provincia Tōhoku. Izolați de lumea creștină, nu știau mai nimic nici despre existența Papei, nici despre puterea atotcuprinzătoare a acestuia. Misionarul fu nevoit să le explice că legătura dintre Papă și regii Europei se asemăna cu aceea dintre împăratul din Capitală și seniori, dar că era mult mai puternică. — Însă... noi avem mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pentru acești oameni de seamă care-și petrecuseră întreaga viață în provincia Tōhoku. Izolați de lumea creștină, nu știau mai nimic nici despre existența Papei, nici despre puterea atotcuprinzătoare a acestuia. Misionarul fu nevoit să le explice că legătura dintre Papă și regii Europei se asemăna cu aceea dintre împăratul din Capitală și seniori, dar că era mult mai puternică. — Însă... noi avem mult mai multă venerație pentru Papă decât dumneavoastră pentru împărat. În timp ce asculta toate aceste explicații, seniorul Shiraishi închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
atotcuprinzătoare a acestuia. Misionarul fu nevoit să le explice că legătura dintre Papă și regii Europei se asemăna cu aceea dintre împăratul din Capitală și seniori, dar că era mult mai puternică. — Însă... noi avem mult mai multă venerație pentru Papă decât dumneavoastră pentru împărat. În timp ce asculta toate aceste explicații, seniorul Shiraishi închise ochii lovindu-și palma dreaptă cu degetele mâinii stângi. Zăpada de afară adâncea și mai mult liniștea din sala mare, iar înalții oficiali așteptau răbdători, tușind din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]