8,430 matches
-
economia religioasă ca o îmbrățișare a întregii activități religioase a unei culturi date ei, lucrând confortabil cu concepte ca: piața, nișe, monopol și competiție. Totuși, atât Stark, cât și un alt sociolog american, Bainbridge William S., obiectează riguros la critica paradigmei "nimic mai mult" decât faptul că economia religioasă este un tot împrumutat din economie și din teoria alegerii raționale (a se vedea S. Bainbridge 1997, pp. 350-356; Stark, Finke, 2000). Relația dintre religie și societate este una triunghiulară, deoarece alături de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
științific social al religiei, multe din cele mai lungi poziții teoretice susținute, primite de la fondatorii domeniului, au fost răsturnate. Aceste schimbări au fost atât de dramatice, greu de atins, încât Warner (Warner, 1993, p. 1044) le-a identificat ca fiind "paradigma schimbării în progres" o evaluare care de atunci a fost "spectaculos îndeplinită" (Greeley, 1996, p. 1). În mod tipic, apariția unei noi paradigme se bazează pe două principii: empiricul și teoreticul. În ultimii 30 de ani, a fost o explozie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
atât de dramatice, greu de atins, încât Warner (Warner, 1993, p. 1044) le-a identificat ca fiind "paradigma schimbării în progres" o evaluare care de atunci a fost "spectaculos îndeplinită" (Greeley, 1996, p. 1). În mod tipic, apariția unei noi paradigme se bazează pe două principii: empiricul și teoreticul. În ultimii 30 de ani, a fost o explozie de cercetare pe subiecte religioase și un număr substanțial de fapte noi au fost acumulate. Volumul acestor descoperiri s-a dovedit a fi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
două principii: empiricul și teoreticul. În ultimii 30 de ani, a fost o explozie de cercetare pe subiecte religioase și un număr substanțial de fapte noi au fost acumulate. Volumul acestor descoperiri s-a dovedit a fi inconsistent cu privire la vechea paradigmă. Ca răspuns la creșterea incompatibilității dintre fapte și teoria tradiționalistă, noi teorii au fost construite să interpreteze literatura empirică cu privire la religie ca fenomen social (Borgatta, Montgomery, ed., 2000). Warner atrage atenția asupra istoricilor care au acumulat dovezi enorme care să
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ar consta în insolitarea procedeului, fenomen în care formaliștii ruși vedeau manifestându-se conștiința artistică modernă, ce-și asumă caracterul convențional al unei literaturi scoase deliberat de sub vraja iluziei realiste, punctând, ca să folosesc o clasificare intrată în uz, glisarea de la paradigma "ionicului" la cea a "corinticului" (spre deosebire de Andrei, Bizu nu doar trăiește, ci vrea să scrie efectiv o carte). Ca atare, deși e imaginat ca o continuare firească a operei memorialistice, romanul lovinescian se va îndepărta treptat de modelul tradițional al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
elucidarea mecanismului creator. Așa se explică de ce vedea criticul o strânsă legătură între psihologie, critică și literatură, și de ce prefera el portretul sau anecdota ca mijloace predilecte de "analiză" psihologică. Ispitit de promisiunea unei cunoașteri facile (semn al încrederii în paradigma pozitivismului științific ilustrat de psihanaliză), "impresionistul" Lovinescu va opta așadar, bovaric, tot pentru o soluție dogmatică, raționalistă, care să-i furnizeze "teoria" capabilă să explice fără rest presupusul "mister" al sufletului omenesc, luând totodată "o poziție definitivă în controversa dintre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983. Mihăilescu, Florin, E. Lovinescu și antinomiile criticii, Editura Minerva, București, 1972. Negoițescu, Ion, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970. Petrescu, Camil, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, Caietele Cetății literare, f.a. Sasu, Aurel, Eul suveran paradigme lovinesciene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I-II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996. Tudurachi, Ligia, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. Vrancea, Ileana
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Gheorghe sub coordonarea lui Alexandru Matei, prefață de Alexandru Matei, Editura România Press, București, 2008. Mattiussi, Laurent, Fiction de l'ipséité. Essai sur l'invention narrative de soi, Librairie Droz, Genève, 2002. Mincu, Marin, "Natura dilematică a eminescianismului", în volumul Paradigma eminesciană, Editura Pontica, Constanța, 2000. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a lui Eminescu, nu numai în iubire, ci în toate domeniile vieții". Caracostea numește "transsubstanțiere" trecerea aceasta "de la jocul formei pe marginea vieții la expresia menită să cristalizeze esențialitatea vieții". Vezi și Marin Mincu, " Natura dilematică a eminescianismului", în volumul Paradigma eminesciană (Editura Pontica, Constanța, 2000), pp. 61-93. Pornind de la ipoteza că aventura Cătălinei stă "sub semnul reveriei și al visului nocturn", criticul o asimilează unei experiențe cognitive profunde, de investigare a "sinelui", de "sondare, prin oniric, a omenescului însuși". Ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pornind de la principiile atitudinii terapeutice din medicina alternativă și legile întâmplării [Botez, 2002] și/sau alte teorii științifice asociate acestora, să prefigurăm contribuțiile explicative, pe care pulstonica și ILBE le îngăduie. În contextul actual oferit (ILBE) pulstonica reprezintă discursul decisiv, paradigma necesară medicinei în general și a celei alternative în special, ce poate deveni cu adevărat o știință întemeiată, atât pe experimentele deja validate, cât și pe o teorie științifică viabilă bazată pe explicații pertinente (Teoria Pulsației Universale - Botez, 2002).
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
Odată cu trecerea timpului de la momentul convertirii, personalitatea credinciosului se restructurează pe baza noilor valori (Cuciuc & Dupu, 1998). Convertirea poate fi și un fenomen de grup, în care părți ale comunităților religioase sau chiar comunități întregi optează pentru o schimbare de paradigmă religioasă sau pentru noi modele de manifestare și de organizare instituțională. De exemplu, unele comunități de rromi au trecut prin procese de convertire în masă ca urmare a modelului liderilor sau a deciziei sfatului bătrânilor. II.3.2. Apartenență și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de una în profunzime (modificări ale motivațiilor, credințelor religioase, dogmelor)? Există anumite caracteristici ale discursului religios din cadrul comunităților virtuale care să sugereze existența unor tendințe spre schimbare? În ultimă instanță, au comunitățile virtuale religioase abilitatea de a influența schimbări de paradigme, practici sau atitudini în comunitățile religioase locale (în timp și spațiu real)? Dacă da, în ce fel și la ce nivel se manifestă aceste schimbări? Pentru a putea formula un răspuns pertinent, documentat și cât mai cuprinzător, studiul înglobează câteva
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiecților la comunitățile virtuale religioase? 2. Care sunt atitudinile participanților la comunitățile virtuale religioase față de comunitățile religioase locale? 3. Cum sunt evaluate comunitățile religioase virtuale comparativ cu cele locale? 4. Au comunitățile virtuale religioase potențialul de a influența schimbări de paradigme, practici sau atitudini în comunitățile religioase locale? Prin demersurile acestei etape, desfășurată pe o perioadă de 14 luni (1 ianuarie 2009 1 martie 2010), s-a urmărit explorarea unor răspunsuri posibile la aceste întrebări, utilizându-se ca metodă de culegere
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
credinciosul ce caută o semnificație a existenței și se transpun în norme comportamentale motivate religios. Ponderea ridicată pe care o ocupă aceste subiecte se datorează faptului că ele sunt supuse în mod constant negocierii și redefinirii, în virtutea schimbărilor contextelor și paradigmelor sociale și culturale. Procesul de transformare a normelor religioase este cu atât mai dificil cu cât antrenează convingerile profunde ale membrilor comunităților religioase. "Bătălia" dintre ramurile conservatoare și liberale unei comunități religioase se duce adesea pe tărâmul principiilor și normelor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
teme. Așa cum este înțeleasă de către majoritatea creștinilor, problema mântuirii presupune accederea omului la un plan superior al existenței, la nivelul spiritual, care constituie o altă temă importantă a comunicării dintre membrii comunităților virtuale religioase. Alături de dualitatea suflet trup specifică majorității paradigmelor creștine, această temă cuprinde multiple referiri la una dintre formele existențiale ale Dumnezeirii Duhul (Spiritul) Sfânt (125). Inaccesibil simțurilor și observării empirice, acest plan existențial se sustrage cunoașterii nemijlocite, fiind conștientizat difuz. Prezența acestei teme în discursul religios al comunităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română a condus la identificarea principalelor teme care formează scheletul pe care se articulează și se dezvoltă discursul religios într-un teritoriu al spațiului virtual necartografiat până în prezent. Conținuturile comunicării înglobează concepte fundamentale ale paradigmei creștine, precum cele referitoare la divinitate și atributele sale, dar și la condiția umană, abordate cu mijloacele lingvistice și în contextul sociocultural și istoric românesc. Temele identificate marchează repere conceptuale ce pot servi ca punct de plecare în delimitarea specificului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și Occident (129-130); comparații regionale (130-131); un "idealism românesc"? (131-132); specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga creierelor (146-147
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
face și cu un experiment cvasiutopic de bună guvernare, posibil doar în periferiile imperiului). V. N.: Incontestabil. Eu îl socotesc pe Kiseleff drept o figură pozitivă și importantă în istoria României. S. A. : și eu. Prin urmare, vorbim de elemente și paradigme în general exogene, aduse în Principate de agenți străini de modernizare al căror scop, dincolo de eficiența guvernării spațiului românesc, este pregătirea modernizării altor spații: Imperiul Otoman, Imperiul Rus, visata Magna Graecia. Unele dintre aceste elemente și paradigme sunt însușite de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de elemente și paradigme în general exogene, aduse în Principate de agenți străini de modernizare al căror scop, dincolo de eficiența guvernării spațiului românesc, este pregătirea modernizării altor spații: Imperiul Otoman, Imperiul Rus, visata Magna Graecia. Unele dintre aceste elemente și paradigme sunt însușite de anumiți factori interni, indigeni sau alogeni (aceștia din urmă puteau fi împământeniți sau nu). Această logică plurală de transfer, de adoptare și adaptare a modernităților multiple scoate la lumină și consacră prezența a ceea ce astăzi numim "minorități
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
V. N.: Aici ar fi mai multe lucruri de spus. În primul rând, îngrijorarea mea diferă puțin de a ta. Ce mă îngrijorează pe mine cel mai mult este că văd un soi de regresiune, se cade din nou spre paradigme confortabile sau neconfortabile, așa cum existaseră ele în anii 1970-1990 sau în anii 1920-1930. Nu văd soluții noi, așa cum aș dori. La urma urmei, care a fost scopul principal al României, cel puțin cel declarat, al tuturor oamenilor politici, al tuturor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
altă parte, eu am convingerea, și am mai spus lucrul ăsta, că o foarte bună secțiune, poate chiar cea mai mare parte a literaturii române din secolele XIX și XX are în subtextul ei, dacă examinezi atent, anumite arhetipuri și paradigme religioase. Dar ele trebuie căutate răbdător, trebuie să sapi în adânc, pentru că sunt îngropate sub diferite alte straturi. Exemplul cel mai improbabil dintre toate este Caragiale. Către sfârșitul vieții, către 1906, cred, Caragiale a scris un articol fulminant care nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
foarte frumos ai analizat, dialectica secundarizării "arhivarea" tuturor noutăților într-un spațiu atemporal asemănător inconștientului colectiv jungian, pentru a fi eventual reactivate într-un nou moment prielnic. Toate ideile, cu alte cuvinte, cunosc perioade de glorie, în diferite "locuri" ale paradigmei sau doxei, după care duc o existență secundă, pâlpâind permanent în spațiul secundarului până la momentul următoarei izbucniri. Fenomenul s-a radicalizat pe măsură ce ne apropiem de momentul vorbirii, 2005, în sensul că elementele de noutate au devenit tot mai virulent heterodoxe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
S. A.: Aș face o foarte scurtă comparație regională. Bineînțeles că în situația asta România se găsește mai aproape de Bulgaria și de Ucraina decât de Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, unde n-a fost nevoie de căderea comunismului pentru a trece de la paradigma stalinistă și național-comunistă la cea democratică: exista deja o anumită răspândire publică a heterodoxiilor și alternativelor, dincolo de mediul disidenților. În România s-a întâmplat ca și cum, printr-un fel de plan cincinal, în sfârșit luat în serios, cultura română a trebuit
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]