139,437 matches
-
președinte al Social-Democraților în aprilie 2005, funcție în care a fost reconfirmat pe 10 decembrie 2006, de către Congresul Partidului Social Democrat. Mircea Geoană este Senator de Dolj, președinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului României și membru al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. În luna ianuarie 2006, a fost ales Președinte al Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est, funcție deținută împreună cu liderul Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stanishev. Mircea Geoană a fost numit la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Biofizică, în calitate de conferențiar, până în anul 1991, când trece în diplomație. Tot în anul 1990, la 20 mai, devine senator de Arad, figurând pe listele de alegeri ale F.S.N., ca independent. În calitate de senator, face parte din Comisia de Politică Externă a Parlamentului României, îndeplinind următoarele funcții: membru al Comitetului Director al Grupului român al Uniunii Interparlamentare; președinte al Comitetului de organizare a primei Reuniuni a Comisiilor de Politică Externă a Parlamentelor Statelor din Balcani; președinte al Grupului parlamentar de prietenie România Japonia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
independent. În calitate de senator, face parte din Comisia de Politică Externă a Parlamentului României, îndeplinind următoarele funcții: membru al Comitetului Director al Grupului român al Uniunii Interparlamentare; președinte al Comitetului de organizare a primei Reuniuni a Comisiilor de Politică Externă a Parlamentelor Statelor din Balcani; președinte al Grupului parlamentar de prietenie România Japonia și membru al Grupurilor parlamentare de prietenie cu Statul Israel, Germania, Portugalia și Italia ; conducător al primei delegații a Parlamentului României la Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.); Membru al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a primei Reuniuni a Comisiilor de Politică Externă a Parlamentelor Statelor din Balcani; președinte al Grupului parlamentar de prietenie România Japonia și membru al Grupurilor parlamentare de prietenie cu Statul Israel, Germania, Portugalia și Italia ; conducător al primei delegații a Parlamentului României la Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.); Membru al misiunii de pace în Orientul Mijlociu, condusă de ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase, în preajma izbucnirii războiului din Golf (ianuarie 1991). La U.E.O., a conferit cu Robert Pontillon, președintele Adunării Parlamentare, privitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
non-militare care vizează securitatea, cum sunt: terorismul, traficul de droguri sau amenințările îndreptate împotriva mediului înconjurător. Discursul a fost integral publicat în "Compte Rendu Officiel", 5 iunie 1991, Paris. La propunerea președintelui de atunci al Comisiei de Politică Externă a Parlamentului României, Corneliu Mănescu, fost ministru de externe, senatorul Radu Homescu a acceptat să treacă în executiv, devenind Ambasador în Statul Israel (6 august 199130 iunie 1995). Calitatea de senator a avut-o până la 13 februarie 1992, când demisionează, optând pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mediu (Punta del Este, 2004). A inițiat și contribuit la organizarea, în 1992, a complexului de acțiuni consacrate sărbătoririi a 130 de ani de la crearea M.A.E., la care au fost prezenți președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului, primul ministru, parlamentari, membri ai guvernului, ambasadori (sesiune de comunicări științifice, expoziție cu lucrări de artă din patrimoniul M.A.E., expoziție de fotografii cu sediile ambasadelor României, expoziție de documente diplomatice, volum omagial de documente, medalie comemorativă, serie filatelică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de colaborare între întreprinderile mici și mijlocii din România și Uruguay. A participat la pregătirea și desfășurarea vizitelor în Brazilia a primului ministru al României și a președintelui Senatului, precum și la pregătirea vizitelor în România a președintelui Camerei Deputaților a Parlamentului Uruguayan, a vice-ministrului relațiilor externe și a secretarului general al Asociației latino-americane de integrare (A.L.A.D.I.). MIRCEA MALIȚA* Mircea Malița, născut în 1927, Profesor la Universitatea din București, Facultatea de Matematică (1971-1989), Profesor la Universitatea din București și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
De asemenea, a fost acordată asistență și în domeniul geologiei petrolului, prin specialiști ai Rompetrol. Firește, în toți acești ani au fost în atenție și relațiile politice, implicându-se în inițierea și organizarea de vizite la nivel de prim-miniștri, parlament, miniștri ai afacerilor externe, din domenii economice, participând nemijlocit la pregătirea și desfășurarea de sesiuni ale comisiilor mixte de colaborare economică și tehnică. Invitat, în 1998, de către M.A.E. marocan, în calitate de fost ambasador în acea țară, a avut posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
renegocierea acordurilor de cooperare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. La propunerile Ambasadei, au fost realizate vizite oficiale reciproce la nivelul șefilor de stat, primilor miniștri, miniștrilor de externe și al altor membri ai celor două guverne, al șefilor Parlamentelor român și albanez, între reprezentanți ai unor instituții culturale și științifice, între unități administrative ș.a. Între personalitățile române care au vizitat Albania, menționăm pe domnul Ion Iliescu, președintele României, Adrian Năstase, ministru și apoi ca președinte al Camerei Deputaților și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
președintele Asociației de Prietenie Româno-Albaneze. Pe lângă accesul facil la înaltele autorități albaneze, în calitate de Decan al Corpului diplomatic din Tirana, în perioada 1992-1994, ambasadorul român a avut prilejul să cunoască și să contacteze numeroși șefi de stat și de guvern, de parlament, miniștri de externe, care au efectuat vizite oficiale în Albania (S.U.A., R.P.C., R.F.G., Franța, Vatican, Italia ș.a.). Începând cu data de 1 iunie 2007, ambasadorul Gheorghe Micu se află din nou la Tirana, în calitate de Însărcinat cu afaceri al României, trimis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sistematice la Președinția Republicii, Secretariatul Relațiilor Externe, Ministerele Educației, Comerțului, Patrimoniului, Transporturilor și Telecomunicațiilor, Programare și Buget, Finanțe, Administrație și Interne (Gobernacion), Departamentele Căilor Ferate, Comisia Federală de Electricitate, bănci NAFINSA, SOMEX, întreprinderea petrolieră PEMEX, cu guvernatorii statelor federale, la Parlament și Senat, partidele politice, presă, radio și televiziune, foruri culturale, științifice și de artă etc. Relațiile apropiate ale ambasadorului cu președinții Mexicului, Luis Echeverria Alvarez și respectiv, Jose Lopez Portillo, au ocazionat schimburi utile de vederi, reafirmarea, în mod reciproc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasador. Activitate parlamentară Ales membru al Camerei Deputaților, astfel: 1990-1992; 1992-1996; 1996-2000; 2000-2004; 2004-prezent. Octombrie 1992-noiembrie 1996, Președinte al Camerei Deputaților. Decembrie 1996-2000, Vicepreședinte al Camerei Deputaților. 20 decembrie 2004-16 martie 2006, Președinte al Camerei Deputaților. 1997-2000, Membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Din 1996, Președinte, Clubul parlamentarilor români, Parlamentul României. Calitatea de membru al unor organizații interne și internaționale 1977, Vicepreședinte, Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.), București. 1980, Vizitator, Divizia Drepturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Octombrie 1992-noiembrie 1996, Președinte al Camerei Deputaților. Decembrie 1996-2000, Vicepreședinte al Camerei Deputaților. 20 decembrie 2004-16 martie 2006, Președinte al Camerei Deputaților. 1997-2000, Membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Din 1996, Președinte, Clubul parlamentarilor români, Parlamentul României. Calitatea de membru al unor organizații interne și internaționale 1977, Vicepreședinte, Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.), București. 1980, Vizitator, Divizia Drepturilor Omului și Păcii, U.N.E.S.C.O. 1980, Cercetător vizitator, Institutul Internațional de Cercetare asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
interne și internaționale. Cursuri susținute la universități, institute și colegii din România Aceste cursuri au avut ca teme: social-democrația și societatea română în perioada de tranziție, țările Europei Centrale și de Est și Uniunea Europeană, drepturile omului, media, minoritățile naționale, rolul Parlamentului în politica externă, cultele religioase, istoria holocaustului ș.a. În acest cadru, a prezentat și alocuțiunea la sesiunea omagială consacrată împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, organizată sub auspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundației Europene Titulescu, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
alte domenii la reuniuni la sediul N.A.T.O. La revenirea în țară, în toamna anului 1992, a fost ales senator, în circumscripția București, din partea Frontului Salvării Naționale (viitorul Partid Democrat); principala preocupare a fost "diplomația parlamentară", ca președinte al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană și șef al Delegației Parlamentului României la Parlamentul European. A fost șeful Departamentului pentru Relații Externe al Senatului, practicând diplomația parlamentară. După anul 2000, a activat, în cadrul Asociației "România în Lume", ca vicepreședinte cu relațiile internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
revenirea în țară, în toamna anului 1992, a fost ales senator, în circumscripția București, din partea Frontului Salvării Naționale (viitorul Partid Democrat); principala preocupare a fost "diplomația parlamentară", ca președinte al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană și șef al Delegației Parlamentului României la Parlamentul European. A fost șeful Departamentului pentru Relații Externe al Senatului, practicând diplomația parlamentară. După anul 2000, a activat, în cadrul Asociației "România în Lume", ca vicepreședinte cu relațiile internaționale și integrare europeană, participând la numeroase reuniuni și emisiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în toamna anului 1992, a fost ales senator, în circumscripția București, din partea Frontului Salvării Naționale (viitorul Partid Democrat); principala preocupare a fost "diplomația parlamentară", ca președinte al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană și șef al Delegației Parlamentului României la Parlamentul European. A fost șeful Departamentului pentru Relații Externe al Senatului, practicând diplomația parlamentară. După anul 2000, a activat, în cadrul Asociației "România în Lume", ca vicepreședinte cu relațiile internaționale și integrare europeană, participând la numeroase reuniuni și emisiuni de televiziune. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În aceste poziții: Redactează Declarația de la Chișinău a Conferinței internaționale cu tema "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Basarabiei" (Chișinău, 26 28 iunie 1991). Elaborează proiectul Declarației de independență a Republicii Moldova, adoptat fără modificări de Marea manifestare populară și de Parlamentul Republicii Moldova (Chișinău, la 27 august 1991). Condiționează îndeplinirea funcției de Însărcinat cu afaceri a.i. la Chișinău, de inscripționarea pe emblema Ambasadei a textului "Reprezentanța Bucureștilor la Chișinău" (după modelul german, când s-a stabilit un Oficiu diplomatic al R.F.G. în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizate în acest scop în România și în Belgia au fost: oficializarea colaborării prin încheierea de înțelegeri directe, scrise, între localități din cele două țări; organizarea în România, cu sprijinul direct al unor specialiști din Consiliul Europei, Comisiei C.E.E, parlamentului belgian etc., de "Ateliere ale Democrației", la care au participat specialiști și reprezentanți ai Administrației centrale și locale din România (București, Timișoara, Cluj, Iași, Craiova etc.); acordarea de ajutoare în reconstrucția satelor românești distruse; ajutorarea directă a populației cu articole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de 30 de milioane de dolari; deplasarea în România a numeroase delegații ale conducerii organizației formate din senatori și deputați belgieni și europeni, primari, aleși locali, reprezentanți ai diasporei românești din Belgia, unde au avut contacte și discuții la guvern, parlament și primării, au urmărit procesul de democratizare a societății românești și în mod deosebit modul de organizare și de desfășurare a alegerilor locale și generale. Impresiile împărtășite la întoarcere, inclusiv prin scrisori adresate ambasadei sau cu prilejul unor festivități populare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ireversibile. S-a solicitat sprijinul Belgiei și al organizațiilor vizitate în eforturile de apropiere și integrare a României în structurile politice, economice și de securitate ale Europei occidentale. Dintre cele mai importante acțiuni, se pot menționa: vizite reciproce la nivelul Parlamentului, miniștrilor de externe, comerțului și cooperării economice internaționale, agriculturii, apărării naționale, învățământului și cercetării științifice, justiției; consultări periodice, pe teme politice, economice, juridice, culturale, sociale etc. de interes reciproc; consultații și asistență tehnică specială acordată Ministerului Muncii din România în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Fundații social-științifice și la care au participat cunoscuți oameni politici, de cultură și de știință din România; utilizarea deplină a potențialului politic, economic și cultural-științific, reprezentat de foarte numeroasele delegații parlamentare române (senatori și deputați) prezenți în Belgia, la invitația parlamentului belgian, la invitația secretariatului N.A.T.O., la lucrările Adunării Atlanticului de Nord sau la numeroasele reuniuni organizate de comisiile Adunării. Consultările și schimburile de idei avute de parlamentarii români cu factorii de conducere din administrația centrală și locală, ai instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ducatul de Luxemburg, a depus eforturi susținute pentru stabilirea unei vizite oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de primul-ministru, Petre Roman, în Luxemburg (1990), și pentru alcătuirea unui program bogat de întâlniri și discuții (primire la Marele Duce, la președintele parlamentului, la primul-ministru, la conducătorii partidelor politice, întâlniri cu presa etc.). Alte contacte importante româno-luxemburgheze au avut loc la intervale relativ scurte. Astfel, o delegație a M.A.E. luxemburghez, condusă de secretarul de stat Wohlfart (membru al guvernului) a efectuat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Acreditat prin Decret prezidențial (Nr.48 din 12 aprilie 1995) în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Israel, a cultivat, într-o atmosferă de respect și încredere reciprocă, relații de nivel la toate eșaloanele structurii societății israeliene (președinție, guvern, parlament, administrație locală, partide politice, asociații sindicale, instituții de cultură etc.). A sprijinit activ realizarea unor vizite oficiale în Israel ale unor membri ai guvernului român (agricultură, transporturi, industrie, sănătate, apărare națională, reforme economice etc.), ale guvernatorului Băncii Naționale, membri ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
administrație locală, partide politice, asociații sindicale, instituții de cultură etc.). A sprijinit activ realizarea unor vizite oficiale în Israel ale unor membri ai guvernului român (agricultură, transporturi, industrie, sănătate, apărare națională, reforme economice etc.), ale guvernatorului Băncii Naționale, membri ai parlamentului, reprezentanți ai administrației locale. Urmare acestor contacte, în timpul cărora s-au abordat subiecte ca experiența Israelului în redresarea financiară și economică, colaborarea pe piața internațională a capitalurilor, ajutor în obținerea de credite de la băncile internaționale, intervenții israeliene pe lângă Congresul S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]