13,759 matches
-
abrazive are un rol important în determinarea gradului de uzură. O particulă poziționată la suprafața firului va induce un grad mai mare de uzură. Firele obținute utilizând metoda de răsucire OE, tind să conțină o cantitate ridicată de impurității. Cînd particule, precum oxidanți sau silicații, care sunt mai duri decât oțelul din care este fabricat acul, acestea sunt transportate pe suprafața firelor răsucite, suprafața acului va fi zgâriată, inevitabil ducând la uzura acului. Particulele abrazive se adună în punctele marcate cu
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
conțină o cantitate ridicată de impurității. Cînd particule, precum oxidanți sau silicații, care sunt mai duri decât oțelul din care este fabricat acul, acestea sunt transportate pe suprafața firelor răsucite, suprafața acului va fi zgâriată, inevitabil ducând la uzura acului. Particulele abrazive se adună în punctele marcate cu roșu, în acest caz la nivelul cupei limbii acului și a cârligului. La fiecare mișcare de închidere, limba lovește cârligul, ca rezultat a forței de presiune și fricțiune aplicate, oțelul din care este
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
marcate cu roșu, în acest caz la nivelul cupei limbii acului și a cârligului. La fiecare mișcare de închidere, limba lovește cârligul, ca rezultat a forței de presiune și fricțiune aplicate, oțelul din care este realizat acul, este afectat de particule. a. Uzura la nivelul cupei și cărligului acelor de tricotat Influențe asupra cârligului acului (Fig. III. 4.51) Consecințe: • Apariția zonelor de uzură ale acului • Ruperea fibrelor și a firelor • Găuri în tricot • Ochiuri reținute • Fire stăpunse(secționate) Influențe asupra
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
Găuri în tricot • Fibre și fire tăiat parțial • Ruperea limbi acului b. Uzura la nivelul limbii acului în partea dorsală a limbii acului și a locașului limbii acului Același efect este întâlnit să când limba se deschide și lovește orice particule abrazive așezate între limbă și locașul posterior al limbii acului, ceea ce duce la un fenomen de abraziune, ilustrat în figura III.4.53. Consecințe: • Striații în tricot • Ochiuri duble • Ochiuri reținute • Fire rupte Consecințe: • Striații în tricot • Ochiuri duble • Fire
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
duble • Fire rupte c. Uzura la nivelul ghidării limbii și la nivelul articulației limbii acului Impuritățile pot pătrunde în spațiul dintre locașul limbii acului și cârlig, și spațiul dintre articulația limbii și limbă. Mișcarea combinată a limbii acului și a particulelor abrazive, acționează asupra acului, așa cum este ilustrat în figura III.4.58. Fig. III. 4.54.Partea dorsală a limbii noi a acului Fig. III. 4.55. Datorită uzurii limbii, se observă un joc puternic a acesteia Uzura la nivelul
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
de sacâz să se topească lent, sub forma unor mici puncte lichefiate aderate la metal (Fig. 45, 46). Placa este apoi scufundată în mordant (Fig. 47). Porțiunile acoperite de rășină sunt protejate de acțiunea corozivă a mordantului, în vreme ce spațiile dintre particulele de pulbere permit trecerea lui și corodarea plăcii. Textura și profunzimea semnelor corodate sunt determinate de timpul cât stă metalul în baia de mordant, afectându-i valoarea tonurilor imprimate. Pentru a opri corodarea de pe porțiunile destinate tonurior deschise, placa e
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Printre categoriile de probleme specifice gravurii în culori este și aceea a realizării unor trepte de opacitate, transparență, fluiditate a tonurilor. Pentru aceste nuanțări, artistul are la dispoziție numeroase substanțe și materiale, precum: paste transparente pentru diluat culoarea, prin dispersia particulelor de pigment, medii aglutinante pentru realizat vigoarea texturii colorate, adaosuri colorate pentru punerea în valoare a imaginii pe hârtiile tonate. O altă problemă este aceea a interacțiunii dintre substanțele chimice folosite. Dacă în pictură grundul nu reacționează cu pigmentul mineral
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
scris, tipărit, gravat etc. Ea se găsește sub diferite forme: lichidă, pastă, solidă. Cerneala de scris se prepară din pigmenți vegetali, negru de fum, anilină etc. Cerneala de tipar este un amestec de pigmenți, lianți și adaosuri speciale. Pigmenții sunt particule care se dispersează în liant și îi dau culoare. Liantul (bitumuri, rășini, ulei de in sau minerale etc.) leagă pigmentul într-o pastă omogenă. În compoziția cernelii de tipar mai intră: substanțe antioxidante, pigmenți anorganici albi care evidențiează culoarea pigmentului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mai spontane și dezordonate, lucru care conferă formei figurate calități picturale. Verniul moale este indicat în cazul dorinței de a sugera textura traseelor desenate cu creionul, așa cum am explicat în text. ABRAZIVI - Este evident faptul că tipul de abraziv, cu particule mai agresive sau, dimpotrivă, mai fine, realizează plăci lustruite cu suprafețe gri sau plăci „oglindă”, cu suprafața perfect albă. Gravorul are deci posibilitatea de a-și orchestra calitatea alburilor dorite pe placă prin însăși alegerea abrazivului potrivit. RĂȘINI - (colofoniu, tuf
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
vulcanic etc.). Prin acest termen înțelegem substanțele care, sub formă de praf, sunt așternute pe placa de gravură, în vederea încălzirii, pentru a obține suprafețe semiacoperite, înaintea corodării cu acid, la tehnica aquatinta. Desigur că alegerea unor modalități de a presăra particule foarte fine pe placă sau, dimpotrivă, mai viguroase va avea ca rezultat realizarea unor griuri delicate sau cu elemente contrastante, cele două calități reprezentând atribute distincte pentru realizarea unor materialități deosebite. ADEZIVI - Chiar și în cazul adezivilor, compoziția, structura, atributele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
obține tonuri de diferite intensități, asemănătoare desenului în laviuri de tuș. Procedeul numit „manière de lavis” este atribuit gravorului francez Jean Baptiste Le Prince (1734-1781). Placa metalică, dupa o prealabilă curațare și degresare, se acoperă cu un strat fin de particule de sacâz (colofoniu). Prin încălzirea plăcii de metal cu ajutorul unor surse de căldură, granulele de sacâz se vor fixa prin topire pe placă, lăsând spații libere de jur împrejurul lor. Aceste spații vor crea prin corodare mici caverne gata să preia cerneala
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lăsând spații libere de jur împrejurul lor. Aceste spații vor crea prin corodare mici caverne gata să preia cerneala în diferite cantități, în funcție de timpul de atacare. Pentru a păstra tonurile deschise, placa se acoperă cu verni, înainte de cufundarea în acid. La final, particulele de sacâz se îndepărtează cu ajutorul alcoolului tehnic (spirt medicinal). Tehnica de imprimare este asemănătoare aceleia în aquaforte. Majoritatea artiștilor combină acest procedeu de gravare cu cel în aquaforte, pentru a obține efecte speciale, cu texturi mai bogate, prin alăturarea de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. - Din germ. Pinsel. PIGMENT, pigmenți 1. Substanță colorată naturală produsă de celulele plantelor și animalelor și care colorează în mod specific țesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. Particulă solidă, colorată, insolubilă în mediul în care este suspendată, întrebuințată în industrie pentru colorare. - Din fr. pigment. PLASTIC Masă plastică sau material plastic produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
artistul desenează cu un creion pe o foaie de hârtie, care este așternută pe o placă acoperită cu un verni special, păstrat moale datorită unei grăsimi din compoziție. Prin presiunea creionului, coala de hârtie aderă la placă, luând cu sine particule de verni. După corodare se obține o linie masivă, granulată, care reproduce desenul în creion. XEROGRAFIE Procedeu special de tipar, fără contact între formă și suport, la care se utilizează, pentru reproducerea și imprimarea textelor sau imaginilor, fenomenul de electrizare
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
spațiile verzi, indiferent de mărimea sau natura vegetației acestora, sub diferite aspecte: reducerea poluării fizice a atmosferei, reducerea poluării chimice a atmosferei, reducerea poluării fonice. Reducerea poluării fizice este realizată tocmai prin capacitatea vegetației de reținere, fixare și sedimentare a particulelor aflate în suspensie în atmosferă, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzișul și textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafețe cu vegetație ierboasă, prin micșorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetația reține mari cantități de particule, ce
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a particulelor aflate în suspensie în atmosferă, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzișul și textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafețe cu vegetație ierboasă, prin micșorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetația reține mari cantități de particule, ce sunt ulterior antrenate de apa din precipitații la nivelul solului. Capacitatea de epurare fizică depinde de specie, respectiv de mărimea frunzelor, pilozitatea acestora, durata de viață a frunzelor etc. De exemplu, o suprafață gazonată reține de 3-6 ori mai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
antrenate de apa din precipitații la nivelul solului. Capacitatea de epurare fizică depinde de specie, respectiv de mărimea frunzelor, pilozitatea acestora, durata de viață a frunzelor etc. De exemplu, o suprafață gazonată reține de 3-6 ori mai mult praf și particule solide decât o suprafață nudă, iar un arbore de mărime medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și particule solide decât o suprafață nudă, iar un arbore de mărime medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după C.V. Tomescu, 2007). ROLUL AMENAJĂRII SPAȚIILOR VERZI. Deci, spațiile verzi au un rol multifuncțional important în ameliorarea mediului de viață, în combaterea poluării, conservarea resurselor de apă, combaterea eroziunii solului ș.a. Ele reprezintă un filtru foarte eficient pentru reținerea particulelor care poluează aerul și fixează noxele toxice prin diverse procese metabolice. Altfel spus, spațiile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului. Importanța vitală a spațiilor verzi este dată de rolul esențial al acestora în îmbogățirea cu oxigen a atmosferei și reducerea CO2
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor, ca specii, cromatică și forme variabile), sanitară (crearea unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu particule, gaze nocive și chiar zgomote), protecție a drumurilor și a circulației, etc. Prin aceste spații verzi se realizează unul din principiile de proiectare și anume principiul armoniei, prin corelarea spațiului artificial cu cel natural. Prin schimbarea cromatică a frunzelor în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
-ului ajungem tot la două fațete ale întregului (dualitate); se cunoaște că informația creează extrasenzorial energia, materialul intrinsec, iar „Materia este energie condensată...” [Einstein, 1947]; astfel contactul sexual reprezintă în fond un schimb de informații. Înainte de a fi creată prima particulă de materie a existat un imens câmp informațional cu o valoare foarte ridicată (10 50s) și energia declanșată primordial a format materia, iar aceasta pulsatoriu cumulând (condensând) o cantitate imensă de materie, s-a dilatat formând Universul pe care îl
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mobilitate, reorganizări permanente, criza sistemului de valori tradiționale, globalizarea etc.). Că așa stau lucrurile ne putem da seama din simpla lecturare a titlurilor lucrărilor apărute pe această temă. Ele nu sunt intitulate simplu Leadership, ci Leadership Effectiveness. Această din urmă particulă apare în titlurile lucrărilor unor autori de seamă din psihologia americană (Fiedler, 1967; Hersey, Stinson, 1980; House, 1971; Reddin, 1970 etc.). Apoi, în psihologia organizațională se vorbește nu despre lider în general, ci despre liderul eficient. Se precizează chiar și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestor modalități formativ‑transformative ale liderilor, să asistăm nu doar la diminuarea sau chiar eliminarea dificultăților care apar în procesul conducerii, dar să ajungem la un tip superior de organizație pe care Kets de Vries îl numea organizația authentizootikos. Prima particulă a acestui termen compus - authentikos - desemnează conformitatea la real și gradul de încredere a salariaților. Organizația „authentică” incarnează în ochii salariaților atașamentul, coeziunea, viziunea și cultura sa, conducerea spunând salariaților nu numai cum, ci și de ce trebuie să desfășoare o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sa, conducerea spunând salariaților nu numai cum, ci și de ce trebuie să desfășoare o activitate comună, subliniind totodată rolul fiecăruia în activitate. În aceste condiții, individul trăiește o senzație de „flux”, de viață și de plenitudine. Cea de‑a doua particulă - zootikos - semnifică ceva „indispensabil vieții” și se referă la efectul vital pe care îl are munca, la sentimentul de echilibru și coerență creat de ea. Elementul zootikos permite individului să se afirme în activitățile profesionale și îi dă convingerea că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frecvent reactivat, cu cât reactivarea este de mai lungă durată, cu atât efectele vor fi mai nefavorabile (uzarea mecanismelor psihofiziologice ale organismului, creșterea susceptibilității pentru oboseală, boală, îmbătrânire și, în final, chiar moarte). Selye arată că a folosit cele trei particole din denumirea sindromului descris din următoarele considerente: sindrom − deoarece manifestările lui sunt coordonate și chiar, în parte, dependente unele de altele; general − pentru că nu este produs decât de agenți care au efecte generalizate asupra diverselor părți ale organismului; adaptare − pentru că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]