4,245 matches
-
ca asistent la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene de sub conducerea profesorului Ion Borcea. A făcut studii de specializare la Institutul de Zoologie al Universității din Basel (Elveția) și la Universitatea din Grenoble (Franța), unde absolvă, în 1926, secțiile de Piscicultură și Hidrobiologie aplicată. În 1928, își trece doctoratul la Universitatea din Grenoble cu teza "Contribution à la connaissance des Hydracariens français et particulièrement du sud-est de la France." Reîntors în țară, devine șef de lucrări (1929), docent (1930), conferențiar de zoologie
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
de Zoologie Descriptivă a Facultății de Științe din Iași. Concomitent, între anii 1930-1936, a fost conferențiar și apoi profesor de Zoologie Aplicată și Entomologie la Facultatea de Agronomie a Universității din Iași, unde a ținut primul curs de hidrobiologie și piscicultură din țara noastră. A funcționat la Iași timp de 25 de ani, până în 1940, când s-a transferat la Catedra de Zoologie a Facultății de Stiințe Naturale a Universității București, unde a lucrat până în 1956 când a fost arestat de
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
lor și, nu în ultimul rând, străbunica. Aceasta din urmă vine în capitală și va avea un aport decisiv în a-i servi lui Romeo o usturătoare lecție de viață. Soții Romeo (Sebastian Papaiani), de profesie economist principal în domeniul pisciculturii, și Julieta Ionescu (Adela Mărculescu), telefonistă, locuiesc într-un apartament de la etajul 5 al unui bloc din București. Cei doi soți au trei copii: Bogdan, Oana și Alexandru. La etajul de dedesubt se află apartamentul mamei lui Romeo (Ileana Stana
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
de muncă angajată 16 11 0 Numărul persoanelor angajate 16 13 0 Numărul salariaților 16 31 1 Numărul salariaților cu fracțiune de normă Defalcarea cifrei de afaceri pe tipuri de activitate 18 10 0 Cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale 18 13 0 Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare 18 14 0 Cifra de afaceri din activități de intermediere (agenții) 18 15 0 Cifra de afaceri din activități de servicii 4. Caracteristicile întreprinderilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88532_a_89319]
-
optimizare a fenomenelor naturale, numită de Grigore Antipa "geonomie" a fost înlocuită cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, și la prăbușirea productivității peștelui (parțial compensată astăzi prin piscicultură). A fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 - 1944). Principiile și inovațiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au stârnit interesul specialiștilor străini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
să elimine efectele dăunătoare ale apelor. Principalele mijloace prin care se realizează aceste efecte sunt: În acțiunile de gospodărire a apelor pentru satisfacerea folosințelor se poate face diferențierea între folosințele care nu impun extragerea de apă din cursuri de apă (piscicultura, navigația pe cursuri navigabile, amenajările hidroenergetice pe firul apei, etc.) și folosințe care extrag apa și o conduc la locul de folosire (alimentări cu apă ale populației sau industriale, irigații, amenajări hidroenergetice cu derivații, etc.). În domeniul „gospodăririi apelor pentru
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
albia râului. Mai intervine și inginerul hidrotehnician care este preocupat doar de digul în sine, nu de procesele din jur. În mod similar, apar corelații cu disciplinele specifice altor folosințe ale apelor, cum sunt alimentările cu apă și canalizările, navigația, piscicultura și altele, care au de asemenea ca obiect apa, dar în care atenția este concentrată asupra modului de utilizare a apei și nu asupra sursei de apă. Aceste discipline au apărut, ca urmare a dezvoltării tehnicii, care a condus la
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul Repede în depresiunea Vad-Borod și lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad), fondul forestier și fondul cinegetic. Din albia râurilor sunt utilizate în industria materialelor de construcții pietrișurile și nisipurile.
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
organică, în spații închise sau în spații deschise, etc. Acvacultura a fost dezvoltată cu mult timp în urmă, primele atestări privind creșterea peștelui apar în China și Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 î.Hr, primul „Tratat de Piscicultură”. Chinezii introduceau în heleștee pentru îngrășat, peștii prinși din cursurile naturale de apă. În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
creșterea peștelui apar în China și Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 î.Hr, primul „Tratat de Piscicultură”. Chinezii introduceau în heleștee pentru îngrășat, peștii prinși din cursurile naturale de apă. În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
cursurile naturale de apă. În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește. La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește. La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii aflându-se în Germania, Cehoslovacia, Rusia și Polonia. În a doua jumătate a sec. XX, piscicultura are un ritm de dezvoltare mare datorită noilor metode de intensificare a producției industriale. Acvacultura este o nouă activitate în Canada, începând cu anul 1970. Primele documente privind piscicultura pe teritoriul românesc, datează din anul 1169 în Transilvania, 1247 în
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
Cehoslovacia, Rusia și Polonia. În a doua jumătate a sec. XX, piscicultura are un ritm de dezvoltare mare datorită noilor metode de intensificare a producției industriale. Acvacultura este o nouă activitate în Canada, începând cu anul 1970. Primele documente privind piscicultura pe teritoriul românesc, datează din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existența a numeroase iazuri și râmnice și la peștii care le populau. De asemenea, sunt numeroase referiri la pescuit și
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
pe teritoriul românesc, datează din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existența a numeroase iazuri și râmnice și la peștii care le populau. De asemenea, sunt numeroase referiri la pescuit și piscicultură în documentele oficiale din secolele XV-XIX pe teritoriul actual al României.
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
vedere economic fluviul joacă un rol important pentru regiunile traversate. Astfel un rol important îl are pentru agricultură prin irigarea regiunilor din Africa de Sud dar și pentru Namibia, putându-se printre altele cultiva vița de vie. La fel este important pentru piscicultură, ca sursă de apă potabilă, la producerea necesarului de curent electric prin Barajul Kats și Barajul Gariep, fluviul nu este adecvat pentru navigație ci numai pentru ambarcațiuni sportive în scopuri turistice.
Fluviul Orange () [Corola-website/Science/312753_a_314082]
-
de apă aflate la diferite niveluri. Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri și este Barajul Nurek din Tadjikistan. Mici baraje artificiale au fost construite probabil încă din epoca preistorică, pentru rezerve de apă potabilă, irigații sau piscicultură primitivă. Conform arheologului N. Schnitter-Reinhardt, cel mai vechi baraj cunoscut a fost construit în Peninsula arabică, în apropiere de Jawa (în actuala Iordanie, la circa 100 km nord-est de capitala Amman), spre sfârșitul mileniului IV î.Hr. În "Istoriile" sale, Herodot
Baraj () [Corola-website/Science/311612_a_312941]
-
al centrului de creație și agrement din Chișcăreni. În aceeași clădire își are sediul întreprinderea municipală "Servcom-Chișcăreni". Gospodăria piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
fosfor și azot din apă, substanțe ce ajung în apă pe mai multe căi, printre care apele uzate menajere insuficient epurate din localitățile din amonte riverane râului sau din suplimentul de hrană oferit peștilor în lacurile în care se practică piscicultura. În urma analizelor apei efectuate de Administrația Națională Apele Romane (A.N.A.R.) și a Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (A.L.P.A.B.), s-au constatat următoarele:<br> Lacurile formate pe cursul râului Colentina nu se confruntă cu probleme serioase de contaminare
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era formată din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița și 5 din alte sate. Iazul era utilizat în principal pentru piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
lacul de acumulare este supus unei colmatări accentuate care este greu de oprit. Cu toate acestea în momentul de față nu sunt luate în considerare lucrări de remediere a situației. În prezent, lacul de acumulare este folosit în principal pentru piscicultură și pentru irigații. În ultimul deceniu însă suprafețele irigate din lac au scăzut, folosința principală fiind în prezent piscicultura. Iazul are o producție anuală de circa 400 de tone de pește. Cu toate că debitele naturale ale Sitnei sunt suplimentate prin derivația
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
față nu sunt luate în considerare lucrări de remediere a situației. În prezent, lacul de acumulare este folosit în principal pentru piscicultură și pentru irigații. În ultimul deceniu însă suprafețele irigate din lac au scăzut, folosința principală fiind în prezent piscicultura. Iazul are o producție anuală de circa 400 de tone de pește. Cu toate că debitele naturale ale Sitnei sunt suplimentate prin derivația Siret-Sitna, în perioadele de vară atât din cauza prelevărilor de debite pentru folosințe cât și din cauza evaporației nivelul apei în
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
Dunării, care formau Insula Borcea și Insula Mare a Brăilei. Această soluție, care este consecința directă a subordonării gospodăririi apelor intereselor agriculturii a avut efectul pozitiv de a pune în valoare noi terenuri agricole, dar a avut efecte negative asupra pisciculturii, reducând în foarte mare măsură fauna piscicolă a Dunării. prin eliminarea bălților care reprezentau zonele de reproducere a peștilor. De asemenea, eliminarea totală a luncii inundabile, a atras după sine creșterea importantă a debitelor de viitură, în special pe Dunărea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
la mal (cara începe să se formeze în decembrie), și pod de gheață instabil. Grosimea gheței este de 10-20 cm. Râul se descătușează de gheață la sfârțitul lunii februarie, gheața se topește pe loc. În lacurile de acumulare se practică piscicultura.
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
economice și comerciale: - prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor; - programe de dezvoltare regională și locală; - alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale. 14. Combustibil și energie: a) energie termică; b) alte cheltuieli privind combustibilii și energia. 15. Agricultura, silvicultura, piscicultura și vânătoare: a) agricultura: - protecția plantelor și carantina fitosanitara. 16. Transporturi: a) transport rutier: - drumuri și poduri; b) transport aerian: - aviația civilă; c) alte cheltuieli în domeniul transporturilor. 17. Alte acțiuni economice: a) zone libere; b) turism; c) proiecte de
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]
-
ghețurilor; - stimularea întreprinderilor mici și mijlocii; - programe de dezvoltare regională și locală; - alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale. 14. Combustibil și energie: a) energie termică; b) alți combustibili; c) alte cheltuieli privind combustibilii și energia. 15. Agricultura, silvicultura, piscicultura și vânătoare: a) agricultura: - protecția plantelor și carantina fitosanitara*); -------- *) Pentru bugetul municipiului București. - alte cheltuieli în domeniul agriculturii. 16. Transporturi: a) transport rutier: - drumuri și poduri; - transport în comun; - străzi; b) alte cheltuieli în domeniul transporturilor. 17. Alte acțiuni economice
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]