4,286 matches
-
foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). ii pot atinge înălțimea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
cad toamna). ii pot atinge înălțimea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate. Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate. Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară largă pentru fabricarea hârtiei. În prezent plopul este obiectul unor cercetări genetice în SUA, Canada, Europa și China de a obține variante
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate. Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară largă pentru fabricarea hârtiei. În prezent plopul este obiectul unor cercetări genetice în SUA, Canada, Europa și China de a obține variante de plante rezistente la dăunători, sau la îmbunătățiri funciare prin absorbția din sol a
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate. Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară largă pentru fabricarea hârtiei. În prezent plopul este obiectul unor cercetări genetice în SUA, Canada, Europa și China de a obține variante de plante rezistente la dăunători, sau la îmbunătățiri funciare prin absorbția din sol a substanțelor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Iată denumirea
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și masivul Megina închid depresiunea longitudinala Greci, drenata de două vai, largi, - Dumbravei și Plopilor, ce se prelungește spre nord-est, cu partea superioară a depresiunii Cernei. Această culme secundară este constituită din granițe gnaisice, micașisturi, cuarțite și amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelungește prin Dealul Sărărica, dar cu înălțimi mai mici. Tot
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special de lepidoptere (fluturi
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
satului Marinești au ținut mult la denumirea satului natal moștenita de la proprietarul acestei bucăți de pământ... Pe parcurs componentă etnică a populației s-a schimbat considerabil. În anii următori zeci de familii au venit din diferite localități ale Moldovei. Din Plopii Dondușenilor- familia Pulbere 1934, din Largă, Briceni - familiile Rahlea, Răzlog, Josanu, Burlacu. Câteva persoane au venit din localitatea Vladimiresti- Gorbulea,Voinițchi. O bună parte au emigrat din regiunea Hotin, bunăoară: Savciuk, Pelevaniuk, Ciornai, Melnițchi, Lachei, Lazari, Samborschi, Șevciuk, Iriciuk, Dubceak
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
nu permite formarea curenților de aer. Acțiunea sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și se realizează de către albinele specializate, în
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
apărut volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992). La acestea se adaugă volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și multe altele. Este prezent în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - " Lumina piezișă", antologie bilingvă româno-germană, de Christian W. Schenk
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi. Între brațele Chilia și
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate. În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante în pădurile din dealuri, dar alături de ele se găsesc din abundență alte esențe de dealuri. În văile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se întâlnesc încă zăvoaie cu sălcii și plopi uriași, însoțite adesea, pe locurile mai înalte de păduri de stejar pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) și alte specii iubitoare de umezeală. Pe culmile mai înalte se mai întâlnesc petice rămase din ceea ce odinioară constituia codri bătrâni și greu
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
4, p. 75-77), Mihail Gașpar "Singur" (nr. 1, p. 7-8), "Domnișoara Marta" (nr. 5, p. 93-96; nr. 6, p. 114-117) și "Pastel" (nr. 8, p. 152), iar Emil Isac "La cârciuma lui Moș Petru" (nr. 4, p. 73), "Doamna și Plopul" (nr. 5, p. 92). Orientarea spre problematica socială caracterizează și poezia din revista arădeană. Poeții evocă suferințele românilor transilvăneni, cu procedee literare întâlnite și la Coșbuc. Andrei Bârseanu, T. Murășanu, I. Broșu sunt poeți care publică în "Pagini literare" și
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural Lunca Mureșului râul străbate o
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
incluzând piscul McKinley (sau Denali), cel mai înalt vârf din Statele Unite dar și din America de Nord. În nordul său, regiunea este mărgintă de lanțul montan Brooks. In rest regiunea este caracterizată prin lanțuri de coline joase acoperite cu păduri unde predomină plopul, și mesteacănul. Fluviul Yukon, care izvorăște în Canada, traversează întreaga regiune și apoi se varsă în Marea Bering. este regiunea cu temperaturile extreme din Alaska; aici domină o climă continentală aspră fără a fi ca zona de coastă sub influență
Alaska Interior () [Corola-website/Science/314278_a_315607]
-
de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Negoiu, Dealul lui David, Dealul Crapcea, Dealul Carpelit"), culmi ("Culmea Cheii, Culmea Pricopanului") și văi ("Valea Piscu Înalt, Valea Morsu, Valea Piatra Roșie, Valea Curături, Valea Taița - Nifon, Valea lui Puiu, Valea Cozluk, Valea Jugului, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor"). Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]