4,317 matches
-
investigația foucauldiană în legătură cu relaționările dintre discurs cunoaștere putere, teoretizarea "gândirii slabe" realizată de Vattimo sau deconstruirea metanarațiunilor legitimatoare întreprinsă de Lyotard (de remarcat că aceste poziționări teoretice enumerate constituie, în altă perspectivă, o parte a nucleului postmodernismului filosofic!). Identificând în polemica Habermas Lyotard "sâmburele" confuziei dintre cele două concepte, autoarea accentuează necesitatea distincției lor, bineînțeles în sensul oferit mai înainte, în special pentru a apăra critica de care dispune postmodernismul la chiar adresa postmodernității înseși, în pofida faptului că nu poate funcționa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursurile moderne și cele postmoderne, accentul căzând aici pe particula "post-"; teoria modernă este respinsă în totalitate ca fiind universalistă, esențialistă și fundaționalistă. În această categorie sunt incluși teoreticienii din mai tânăra generație a postmodernilor, care se angajează în diverse polemici și dispute, în care apără un discurs bazat pe retorică și stil. A doua categorie pune accentul pe particula "modern" și lecturează postmodernismul în termenii unei mutații în interiorul modernismului însuși. Aici sunt incluși gânditorii care combină discursul modern cu cel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
majoritatea și nu întâmpinau nicio piedică în a fi aleși sau în a ocupa orice funcție instituțională într-un mod absolut egal cu clericii. Aceeași atitudine o avea și Clara față de Elia, de mare respect și încredere, chiar și în timpul polemicilor avute cu Grigore al IX-lea referitoare la sărăcie (vezi a doua scrisoare a Sfintei Clara adresată Sfintei Agneza de Boemia). Acest fapt e un indiciu că Elia nu era chiar atât de depărtat de unele poziții ale Sfântului Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bunurile folosite de Ordin rămâneau proprietatea Bisericii Romane), însă fără a menționa modul în care trebuiau folosite lucrurile. Dacă Quo elongati și Ordinem vestrum se referă la o problematică internă, ultimele două scrisori, dimpotrivă, ne permit să surprindem ecourile unei polemici foarte aprinse, adică disputa dintre seculari și mendicanți, ce ajunsese între anii 1254-1255 la una dintre fazele sale cele mai acute. Inocențiu al IV-lea, la 22 noiembrie 1254, cu câteva zile înainte de moartea sa, luase poziție cu fermitate în favoarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a aduce în discuție un punct de vedere înnoitor, de rezonanță romantică, în aprecierea poeziei. Confruntarea dintre B. și A. Mureșanu este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea interesului pentru problemele meșteșugului poetic, precum și pătrunderea unor tendințe estetice noi în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza limbelor și naționalităților în Austria, Viena, 1860. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza limbelor și naționalităților în Austria, Viena, 1860. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni, I, 250-251, II, 422-423; Ilie Gropșianu, Vincențiu Babeș, Timișoara, 1938; Vicențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 75-89; Mihai Zamfir, O polemică despre versificație la 1844, AUB, științe sociale - filologie, t. XII, 1963; Octavian Metea, Publicistica lui Vincențiu Babeș, O, 1970, 11; Corespondența lui Vincențiu Babeș (Scrisori primite), îngr. și introd. Mihail P. Dan și George Cipăianu, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
Tom Crouch scria În The Bishop’s Boys, excelentul portret pe care l-a făcut fraților Wright, că Wilbur și Orville erau foarte eficienți În ceea ce privește argumentarea soluției unei probleme. E mare păcat că multe firme nu reușesc să promoveze o polemică serioasă Între oameni bine intenționați și cu multă imaginație. Divergențele de opinie nu presupun neapărat un conflict. Frații Wright au Învățat cum să se contrazică și le plăcea enorm să se certe, dar cu un scop. „Tare-mi place să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
regelui din Alpi), Cotys Rex (descendent al regelui Eumolpo), Cotta Maximus și Messalinus (descendenți ai regilor Volesus și Numa), Cornelius Severus (rege sau descendent din regi), Paullus Fabius Maximus (descendent nici mai mult nici mai puțin al lui Hercule) etc. Polemicile cu homines novi și cu Augustus însuși care nu se bucurau de o asemenea noblețe sunt evidente și de netăgăduit. 2) de cele mai multe ori aceștia sunt grupați în jurul unor familii nobile din Roma, care manifestau o anumită independență față de Augustus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de la Sf. Spiridon și ca profesor de științele naturii la gimnaziul internat de băieți (1851-1852). A condus trupa românească de teatru din Iași, în stagiunea decembrie 1839-martie 1840. Reprezentațiile modeste, oferite în condițiile dificile ale vremii, au constituit obiectul unei polemici violente între S. (în „Albina românească”) și Mihail Kogălniceanu (în „Dacia literară”). Pătruns de spiritul vremii și luându-l ca model pe Gh. Asachi, S. avea preocupări variate - profesor, autor de cursuri și manuale, om de știință și publicist -, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
delimitări: GRADUL DE SEVERITATE QI deficiență mintală ușoară de la 50-55 la 70 deficiență mintală moderată de la 30-40 la 50-55 deficiență mintală severă de la 20-25 la 35-40 deficiență mintală profundă sub 20-25 Asupra acestor clasificări există, în literatura de specialitate, numeroase polemici, în special asupra limitelor superioare și inferioare ale QI. Această clasificare prezentată este `ns\ operațională în plan educațional, deoarece introduce distincția la nivelurile superioare între handicapul mintal ușor, care este educabil, cel moderat, considerat a fi antrenabil, și cel sever
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
teorie, ca discipol maiorescian, primatul esteticului, însă nu distinge istoria literară de cea culturală, aproape toate monografiile sale ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede întrecut și uneori ridiculizat de semenii săi”, criticul care „cunoaște toate ideile critice și estetice moderne”, făcându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
anume simpatie față de tradiționalism, în formele lui evoluate, sau față de scriitorii „viețiști”. A. l. și a. nu a beneficiat de îndrumarea directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Revistă-magazin, cu un conținut eclectic și adesea inegal, A. l. și a., săptămânalul cu cea mai lungă apariție din perioada interbelică, nu a lansat nume noi decât în mică măsură (Vladimir Streinu, Zaharia Stancu, Ion Călugăru) și nu a dus polemici literare de anvergură. Este și motivul pentru care istoricii literari nu i-au acordat o prea mare atenție. Nu trebuie exagerat totuși caracterul ei de publicație „populară”, ceea ce ar minimaliza-o. Prestigiul îi este dat de strălucita sa echipă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Je suis Charlie"! Recentul film despre Profetul Mohamed urmează a fi distribuit în SUA și Europa. Desigur, noua producție cinematografică iraniană este și o modalitate extrem de eficientă de mediatizare a islamului în lume. Fiind produs de iranienii șiiți, filmul reaprinde polemica privind (ne)reprezentarea chipului Profetului Mohamed. Șiiții sunt mai permisivi și relaxați când vine vorba despre simbolurile religioase și de reprezentarea Profetului. În schimb, sunniții sunt categoric împotriva reprezentării și manipulării figurilor sacre din Islam. 2. Despre interdicția reprezentării Profetului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unic ca Ființă și triplu ca Persoană). În creștinism, accentul este pus pe iconografie, pe reprezentare. În Islam, dimpotrivă, se privilegiază unicitatea lui Allah și desăvârșirea spirituală a Profetului. 3. Musulmanii din Franța. Probleme spirituale și sociale actuale Aceste clasice polemici și interdicții cu privire la Islam și la (ne)reprezentarea figurii Profetului Mohamed se regăsesc peste timp și în cuprinsul comunităților musulmane din Occidentul european și american. În Franța republicană trăiesc astăzi 6 - 7 milioane de mahomedani. Cei mai mulți dintre aceștia au origine
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), între altele, și eurocentrismul (ch. 4). Respectiv dominația absolută a centrelor culturale occidentale. Deci și definiția literaturii și a criteriilor sale fixate doar în aceste centre exclusive. Ulterior, în S.U.A., s-a declanșat o întreagă polemică anticanonică, la care a luat parte și compatriotul nostru Virgil Nemoianu (un rezumat al întregii probleme îl găsim în articolul său: Bătălia canonică de la critica americană la cultura română, în România literară, nr. 41/11 octombrie 1990). Într-adevăr, de ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultiva decât aceste valori. Fără îndoială, Europa nu are numai o dimensiune strict economică, deși după o lungă perioadă de colectivism comunist, de economie centralizată și de stat, structura capitalistă a economiei formează singura replică și alternativă pozitivă și constructivă. polemicile nu au lipsit nici pe această temă. S-a subliniat că Europa nu se definește numai prin valori materiale, ci și spirituale. Că ea a dat și sfinți, mistici, spirite contemplative și speculative. Desigur. Doar că, în ordinea urgenței și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai aminti de scriitorii polonezi, unguri, greci, români etc. etc., de prim ordin? Reacțiile n-au întârziat să se producă. problema este de altfel mai veche și un cercetător cubanez, Desiderio Navarro, a făcut chiar un inventar destul de complet al polemicii antieurocentriste în țările din Est. Marele precursor modern rămâne, bineînțeles, Etiemble. Urmează a trage toate consecințele, din punct de vedere comparatist, al recunoașterii pe deplin legitime a existenței literaturii europene. Fără granițe și bariere ideologice. Ele pot fi rezumate foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de către străini. O psihologie și optică identică explică și motivul pentru care intelectualul de formație iluministă trăiește o adevărată dramă când constată că minimalizarea, critica sau defăimarea patriei sale se face într-o limbă de circulație europeană. Reacțiune evidentă în polemica petru Maior Kopitar, Damaschin Bojinca Tököly, la Dinicu Golescu. El traduce pe Thomas Thomson, a cărui carte vorbește în termeni critici și despre români, cărora trebuie să li se ofere totuși o compensație: Ceale spre rău, hula și ticăloșua acestui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu. prin tonul său, acest articol, publicat de Gh. Bariț în Foaia sa, a surprins, provocând o adevărată polemică, răsfrântă negativ și în cariera didactică a lui Ion Maiorescu. Se va zice, poate, că acest critic avea în vedere doar aspectul cultural al problemei și că fiul său a generalizat formula aplicând-o totalității împrumuturilor instituționale, politice și sociale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
concept și o realitate prin excelență citadine. și numai existența și dezvoltarea păturii mijlocii predominant urbane o face posibilă, pe deplin asimilată și consolidată. Nu este singura problemă de actualitate pe care pentru Europa încearcă să o reactualizeze. O recentă polemică între intelectuali (vorba vine) a contestat legitimitatea disocierii dreapta stânga, inclusiv în politică. Noțiunea a reapărut la noi după 1989. Noi înșine am discutat-o în mai multe rânduri în 1992 și nu se poate spune că a fost ignorată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
72-75 (trad. L.A. Constans, Paris, Belles Lettres, 1964, p.263-265) Textul lui Cezar descrie în detaliu lucrările contravalației din fața Alesiei; ultimele rînduri fac aluzie la circumvalația (val de apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III-lea, săpăturile arheologice au permis identificarea localității Alise-Saint-Reine cu Alesia; aceste săpături au confirmat în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
formatoare asupra culturii române. Premisele, enunțate în capitolul Jurnalul sau Arta formării de sine, sunt riguros și succint desfășurate în capitole speciale, pe probleme - „Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă (esențială), referințele critice ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]