5,068 matches
-
facem apel la proceduri pragmatice care prelucrează contextul, care este importanța sensului lingvistic și care este cea a sensului obținut prin proceduri pragmatice? Putem bănui că părerile sînt împărțite în privința acestui subiect, unii căutînd să integreze, pe cît posibil, procedurile pragmatice în limbă, iar alții străduindu-se să minimalizeze rolul limbii în interpretare. 2 LEGILE DISCURSULUI 1. Principiul de cooperare Un ansamblu de norme Am văzut că, pentru a construi o interpretare, destinatarul trebuie să emită ipoteza că cel ce a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorbire în parte. Noțiunea de "discurs" este atît de utilizată pentru că ea reprezintă simptomul unei modificări a modului nostru de a concepe limbajul. Această modificare rezultă, la rîndul ei, din influența diverselor curente din științele umane, grupate adesea sub eticheta pragmaticii. Reprezentînd mai mult decît o doctrină, pragmatica constituie un anumit mod de a percepe comunicarea verbală. Prin utilizarea termenului de "discurs", trimitem deci în mod implicit la acest mod de percepere, ale cărui trăsături principale le prezentăm mai jos. Discursul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
atît de utilizată pentru că ea reprezintă simptomul unei modificări a modului nostru de a concepe limbajul. Această modificare rezultă, la rîndul ei, din influența diverselor curente din științele umane, grupate adesea sub eticheta pragmaticii. Reprezentînd mai mult decît o doctrină, pragmatica constituie un anumit mod de a percepe comunicarea verbală. Prin utilizarea termenului de "discurs", trimitem deci în mod implicit la acest mod de percepere, ale cărui trăsături principale le prezentăm mai jos. Discursul este o organizare care depășește nivelul frazei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
eventual, pe un alt suport electronic sau pe hîrtie. Enunțuri stabile și instabile În mod tradițional, asociem oralitate și instabilitate, scriere și stabilitate: cuvintele zboară, scrisul rămîne. De fapt, nu orice enunț oral este instabil; aceasta depinde de statutul său pragmatic, adică de scopul său. Nu caracterul oral sau scris al enunțurilor este important, ci înscrierea într-un cadru care să le asigure conservarea. Într-adevăr, există genuri discursive orale (maxime, dictoane, aforisme, devize, cîntece, formule religioase etc.) ale căror enunțuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sînt, prin natura lor, legate de cunoștințele enciclopedice ale cititorului și înscrise într-un context istoric particular; cît despre ambreiorii "dumneavoastră" și "noi", aceștia au nevoie de o situație de enunțare particulară pentru a li se atribui un referent. Valoarea pragmatică a sloganului este, pe de altă parte, foarte diferită de cea a proverbului. Proverbul reprezintă o aserțiune despre felul în care este lumea, el spune adevărul. Enunțiatorul se sprijină pe el pentru a include o situație particulară într-un cadru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
imite un altul utilizînd două strategii opuse: captarea și subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune atunci cînd textul care imită vizează să-l discrediteze pe cel imitat, caz în care asistăm la o strategie de parodie. Genuri discursive și texte atestate Fie că este vorba de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau de substantive cu determinant hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul următor); - desemnările cu ajutorul deicticelor presupun o trimitere la situația actului de enunțare care le conține; - descrierile hotărîte nonanaforice fac apel mai ales la reguli pragmatice de identificare a unui referent în interiorul unui context particular: pentru a ști către ce tren vrea să-mi orienteze enunțiatorul atenția atunci cînd spune "trenul este în întîrziere", trebuie să pun acest enunț în relație cu totalitatea contextului enunțiativ. 17
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
quotidien, Presses Universitaires de Lyon, 1989. Pratiques, nr. 94, "Genres de la presse écrite", Metz, 1997. SEMPRINI A., La Marque, Paris, PUF, 1995. VERON E., "Il est là, je le vois, il me parle", în Communications, nr. 38, 1983. III. Enunțare, pragmatică AMOSSY R. (coord.), Images de soi dans le discours. La construction de l'ethos, Lausanne, Delachaux et Niestlé, 1999. AUTHIER-REVUZ J., "Repères dans le champ du discours rapporté", în L'Information grammaticale, nr. 55 și 56, 1992 și 1993. AUTHIER-REVUZ
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
scris 88, 95 P paradigmă 138 parataxă 91 paratext 20, 97 parțială vs totală (anaforă) 243 perfect compus 138 perfect simplu 138, 141 persoană 23, 126, 129, 149, 157 pertinență (lege a) 35 polifonie 165, 205, 212 pozitivă (fațetă) 40 pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs afirmat 34, 250 prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272, 279 pronume
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
91 paratext 20, 97 parțială vs totală (anaforă) 243 perfect compus 138 perfect simplu 138, 141 persoană 23, 126, 129, 149, 157 pertinență (lege a) 35 polifonie 165, 205, 212 pozitivă (fațetă) 40 pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs afirmat 34, 250 prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272, 279 pronume 129, 131, 162, 221, 240, 245 prospectiv
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
35 polifonie 165, 205, 212 pozitivă (fațetă) 40 pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs afirmat 34, 250 prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272, 279 pronume 129, 131, 162, 221, 240, 245 prospectiv 138 proverb 66, 205, 213 R reflexivitate enunțiativă 125, 128 reperaj enunțiativ 125, 131, 133, 134, 165 resomptivă (endoforă) 242, 250 rezumat cu citate 188
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
rutină 76 S scenariu 47 scenă de enunțare 102, 282 scenă generică 102, 120, 261 scenă înglobantă 102, 261 scenă validată 108 scenografie 103, 260, 278 script 47 scris (stil) 93 scris vs oral 88, 95 segmentală (endoforă) 242 semantică pragmatică 30 siglă 266 sinceritate (lege) 37 situație de enunțare 125, 132, 169, 183 slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică (scenografie) 107 stabil (enunț) 89, 99, 100 standard (utilizare) 191, 192 stil scris vs vorbit 93, 115, 281
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol. I. Morfologia, Cornel Dimitriu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de teste pentru a-și forma o idee de ansamblu în ceea ce privește abilitățile de comunicare receptivă sau expresivă. Limbajul verbal (vorbit) și non-verbal (folosirea adecvată a gesturilor și înțelegerea limbajului corporal) vor constitui aspecte importante în evaluare, uneori testându-se abilitățile pragmatice de limbaj (se referă la abilitățile copiilor de folosire efectivă a gesturilor, cuvintelor în relație cu cei din jur). evaluarea cognitivă este efectuată de psiholog și urmărește aprecierea abilităților cognitive ce determină capacitatea de învățare. Este important ca acesta să
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
abilități zilnice, socializare, abilități motorii și comportamente maladaptate. Secvența a cincea (pasul final) este acela al evaluării de către logoped, terapeut ocupațional și/sau kinetoterapeut în ariile adiacente. Logopedul trebuie să măsoare nu doar limbajul receptiv și expresiv, dar și aspectele pragmatice și sociale ale comunicării. Motricitatea fină și grosieră, procesele senzoriale sunt obiectele evaluării terapeutului ocupațional și/sau ale kinetoterapeutului. În ultima perioadă s-a acordat o atenție deosebită dificultăților emoționale, anxietății și depresiei prezente în special la autiștii cu nivel
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
limbajul a fost achiziționat există mai multe caracteristici prin care se poate pune un diagnostic de copil autist și anume: - limbajul parcă și-a pierdut funcția de comunicare; - există dificultăți semantice (de a înțelege sensul cuvintelor sau frazelor); - există dificultăți pragmatice (uzul limbajului în context adecvat);au dificultăți de a înțelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvântului nou învățat nu se poate face decât în contextul și cu asocierea în care el a fost învățat; - nu poate învață cuvinte noi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
să selecteze cele mai convenabile strategii, astfel încât să se creeze mijloacele necesare ușurării comunicării; - învățarea indivizilor să-și folosească instrumentele în mediul lor. Urmează apoi o evaluare în diferite arii ca: abilități literare, funcționalitatea mâinii și abilități interactive cu caracter pragmatic. Dacă o persoană cu tulburări severe de comunicare prezintă capacități de pronunție atunci se va trece la evaluarea și finisarea aspectelor literare. Însă, dacă nu prezintă aceste calități de exprimare, se va aprofunda și mai mult intervenția. Silabisirea este cea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și noile valori și credințe formate în școală. Un studiu în acest sens a fost întreprins de Th. Newcomb (1936) (numit studiul Bennington) care a arătat că dacă la început opțiunea pentru normele și valorile școlii se face din motive pragmatice sau nonintelectuale, pe măsură ce tinerii se maturizează, credințele și atitudinile adoptate devin o parte a propriei lor identități ideologice. Durkin (1995) arată că dezvoltarea identității este un proces care se poate prelungi dincolo de adolescență, până în tinerețe inclusiv, datorită influențele ulterioare ale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
extensiunii Eu-lui, al imaginii de sine, al Eului rațional și stadiul constrângerii Propriumului. Acesta din urmă este specific etapei adolescenței și presupune stabilirea scopurilor, a intereselor, a planurilor de viață, racordarea aspirațiilor la exigențele vieții, direcționarea acțiunilor spre viitor (Eul pragmatic). Allport consideră că imaginea de sine a adolescentului, relativ fragilă la această vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a-ți manifesta talentele creatoare. Te caracterizează căldura sufletească, plăcerea de a conversa, sociabilitatea și comunicarea sinceră. Defecte: latura negativă a acestui număr poate conduce la un anumit tip de exces: poți deveni cu ușurință frivolă și superficială. 4 - ordonată, pragmatică, ai nevoie de dezvoltare continuă. Calități: ești o foarte bună organizatoare, excelent manager, capabilă să găsească întotdeauna o soluție pentru orice problemă. Ești fidelă și devotată în relațiile sentimentale și poți fi un partener de încredere în afaceri. Defecte: uneori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
faci, o perfecționistă care îi tratează și pe ceilalți cu aceeași exigență. Ai puțini prieteni, dar buni. Defecte: poți fi egoistă și capricioasă. Ai tendința de a trece repede de la o stare la alta, de la un sentiment la altul. 8- pragmatică, materialistă Calități: ai capacitatea de a concepe planuri pe termen lung și tenacitate de a le duce până la capăt. Știi să-ți administrezi resursele proprii și să profiți de oportunități. Defecte: voința și perseverența care te caracterizează te pot transforma
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
te ajută să reușești în orice vei întreprinde. Defecte: poți trece ușor de la entuziasm la depresie. Nu ai întotdeauna simțul măsurii și uneori nu reușiti să faci diferența dintre imaginație și realitate 22 - ai o viziune idealistă, dar o abordare pragmatică a problemelor. Calități: ai o mare capacitate de înțelegere spirituală, un scop bine determinat în viață și îți asumi sarcinile și rersponsabilitățile cu calm și hotărâre. Defecte: foarte rar, dorința ta de a-ți asuma responsabilități poate degenera într-un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
majorității direcțiilor și perspectivelor existente în cercetarea actuală a limbajului. Ne-am orientat, apoi, către o abordare din unghi preponderent semantic a textemelor întrucât, după cum vom încerca să arătăm în primul capitol al cărții, demersurile din unghi strict morfosintactic sau pragmatic nu sunt capabile să ofere decât o radiografie parțială și de o relevanță discutabilă a acestor fenomene. Ne-am oprit asupra "conținutului" textemelor limbii române pentru că studiul (mai ales cel semantic) al acestor unități în tradiția noastră "idiomatică" se află
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor generală"18. Prin urmare, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, locuțiunile au făcut obiectul a numeroase abordări structuraliste, în principal de natură gramaticală și/sau de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises, 1961), care își asumă, de la bun început, premise și principii structuraliste. Pentru lingvistul francez, locuțiunea reprezintă o "expresie constituită prin uniunea mai multor cuvinte formând o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frazeologia rusă/sovietică a acumulat, probabil, cea mai bogată și mai diversă tradiție în studierea "discursului repetat", dat fiind că, în cadrul său, orientarea structuralistă din deceniile 5-7 s-a deschis treptat către o serie de direcții și perspective ("culturalistă", cognitivistă, pragmatică etc.), care i-au îmbogățit treptat orizontul. "Părintele frazeologiei ruse"33 este V.V. Vinogradov, care, într-un studiu din 1947, a delimitat trei tipuri de "unități frazeologice": "fuziuni frazeologice", "uniuni frazeologice" și "combinații frazeologice"34. Dintre acestea, "fuziunile frazeologice" (adică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]