4,547 matches
-
trebuie să renunțăm la cele trei principii de bază: respect pentru demnitatea individului, cel mai bun service din lume la consumator și excelența”. În companiile cu o cultură puternică, anumite valori și atitudini sunt atât de imprimate În conștiința și priceperea managerilor, Încât se reflectă automat În strategie și, uneori, chiar o domină. Tandem Computers este lider În producerea sistemelor informatice modulare, expandare și multiprocesare, astfel Încât căderea oricăruia dintre module nu poate afecta sistemele de operare. Tandem numește aceasta „sistemul informațional
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt bine distribuite, iar sistemele și programele de gestionare a resurselor umane funcționează În așa fel Încât strategia nu poate fi realizată (fig. 66). Un alt neajuns constant se referă la schema de implementare a strategiei și timpul pentru dezvoltarea priceperii tehnologice de a o realiza. În multe cazuri, aceasta din urmă necesită o perioadă de timp mai Îndelungată decât implementarea În sine a strategiei. Pentru a fi competitivă, firma trebuie să fie extrem de rapidă În implementarea unei strategii. Stilul, tehnologia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
întruchipând „noua generație de cercetători”, în paginile revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin științific, abordând mereu subiecte extrase din depozite neinvestigate sau puțin frecventate, poartă, în toate, semnul duhului generos al magistrului. Câțiva dintre colaboratori, îndrumați cu pricepere și devotament, vor fi chemați să materializeze o altă inițiativă a profesorului: publicarea în colecția „Texte de literatură veche românească”, susținută de Casa Școalelor, a unor ediții prețuite și astăzi; în 1942, I. C. Chițimia tipărește Cronica lui Ștefan cel
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
expunerile despre cronicarii moldoveni și cu studiile privitoare la cărțile populare. Lucrările despre literatura română veche, la care se adaugă antologia Cărțile populare în literatura românească (I-II, 1963, în colaborare cu Dan Simonescu), atestă un erudit care mânuiește cu pricepere și rigoare universitar-pozitivistă instrumentele de lucru și materia supusă exegezei prin prisma unei concepții bine structurate. Interesul pentru literatura română veche se întrepătrunde organic cu preocupările pentru creația populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
disonanței. 7. Când unele elemente cognitive implicate într-o disonanță pot fi reduse prinschimbarea comportamentului, în acest fel se schimbă și elementele cognitive disonante. 8. Expunerea forțată sau accidentală la informații care tind să crească disonanța duce la interpretarea și priceperea greșită a informațiilor persoanei care, astfel expusă, tinde să evite creșterea disonanței. 9. Introducerea disonanței prin exprimarea dezacordului față de alte persoane poate fi redusă prin schimbarea unei opinii, prin influențarea opiniei celorlalți și prin excluderea celor care nu sunt de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Gusty și însușindu-și metoda lui Stanislavski, A., spirit limpede, echilibrat, era adeptul unei regii de factură tradițională, proclamând „primatul textului”, în care, acceptând riscul de a părea demodat, refuza să caute ori să inventeze „valențe moderne”. Cu o gospodărească pricepere, a adus în lumina rampei zeci și zeci de ieftine compuneri, dar și piese de Shakespeare, Molière, Goldoni, Gogol sau, din dramaturgia noastră, de B. Delavrancea, Al. Davila, Camil Petrescu, Mihail Sebastian ș.a. Însă autorul preferat al lui A. a
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
diplomatice; se confruntă doi mari șireți, două minți agere care știu să atace și să pareze, fără ca disputa lor să le pară celorlalți ceea ce este: o înfruntare pe viață și pe moarte. Prin urmare, Vulpea are tot interesul să laude priceperea Lupului, înțelepciunea sa, calitatea sa de filosof în sensul vechi, stabilit, conform tradiției, de Pitagora 17, de prieten al înțelepciunii, nu de învățat, pentru a-i determina pe ceilalți să facă presiuni asupra rivalului să-și asume opinia în mod
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l, chiar în exces, pe Lup, îl obligă să accepte o ipostază periculoasă: aceea a rostirii adevărului. Ea demonstrează că acesta este, în pofida reținerii sale, cel mai potrivit să deslușească problema privitoare la legitimitatea Strutocamilei de a ocupa tronul datorită priceperii sale concrete, practice de a găsi mereu cele mai bune soluții: "Adevărat, între toate jiganiile nu numai bun și adevărat filosof, ce încă și ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. Căci și în mari, și în mici, și bolnave, și sănătoase
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au ispitit, atâta cât în toată lumea măcar un dobitoc, pociu dzice, că nu să va afla, al căruia mănuntăi vreodată de iuți și ascuțite bricile lui să nu fie fost despicate".18Constrâns să iasă în față, Lupul se eschivează cu pricepere: "Eu de la cineva filosofiia n-am învățat; și ce poate fi întrebarea aceasta?"19 Doar că Vulpea nu se referă la o filosofie deprinsă din cărți, teoretică, ci la una practică, pe care o opune meșteșugului pe care ea însăși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe care pare a le fi deprins din cărți; în materie de chivernisire, Lupul se dovedește a fi un erudit. Cert este că el reușește prin vicleșug să obțină ceea ce printr-o confruntare directă nu ar fi reușit. De aceea, priceperea sa o impresionează și pe fățarnica Vulpe, care nu își uită însă planul de a-l pierde. Morala celor două povestiri este limpede pentru totă lumea, mai ales că Vulpea nu întârzie să o deslușească: "Ca acestea și altele mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl învăscu și-l desvăscu, îl îmbrăcă și-l dezbrăcă, până mai pre urmă nu într-alt chip, ce vădzind că mulți uréchea ascultării despre mulțimea vorovirii ei a întoarce începusă, cuvântul își curmă"42. Lupul însă nu-și dezminte priceperea și evită elegant capcana întinsă: preferă tăcerea, discreția. Oricum, se știe urmărit și detestat, ca aliat al Inorogului. Mult lăudata sa înțelepciune abia acum este demonstrată; el știe perfect când trebuie să tacă și când să vorbească, pricepe jocurile ascunse
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ne retrimite la ideea amplu documentată de neurobiologie a individualizării mediului de către individ, în sensul că același mediu fizic sau chiar același mediu socioemoțional (cum ar fi în cazul a doi copii gemeni îngrijiți de către părinți, cu aceeași căldură și pricepere) „nu este identic pentru fiecare copil considerat în parte”(Siegel, 1999, p. 19). Fiecare copil selectează și subiectivează datele concrete ale aceleiași realități (Sander, 1975), creându-și astfel propria „realitate”în contextul obiectiv dat. Selecția se face în acord cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cel în care Apostolul Pavel în Epistola către Romani vorbește despre "păcatul" evreilor, conduși de o dragoste bună pentru virtute, dar incapabili să discearnă sensul just al acțiunii. Este vorba, în versiunea românească a textului biblic, de o "râvnă fără pricepere": 1. Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți este să fie mântuiți. 2. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: 3. pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Este vorba, în versiunea românească a textului biblic, de o "râvnă fără pricepere": 1. Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți este să fie mântuiți. 2. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: 3. pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-și pună înainte o neprihănire a lor înșiși și nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu (Romani, 10.1-3). Ceea ce trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor. Așa se explică cum a sosit la noi în Moldova elementul jidovesc, ca factor necesar de dezvoltare economică a țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă din plugari, iar boierii numai pricepere în ale comerțului, nu dovedeau. Așa că, precum spun cronicarii, la vremuri și nevoi noi, trebuiau și oameni cu altă pricepere care „s-au hultuit" în Moldova. De altfel, exista aici și o anumită experiență în ceea ce privește formarea târgușoarelor - ele fiind un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă din plugari, iar boierii numai pricepere în ale comerțului, nu dovedeau. Așa că, precum spun cronicarii, la vremuri și nevoi noi, trebuiau și oameni cu altă pricepere care „s-au hultuit" în Moldova. De altfel, exista aici și o anumită experiență în ceea ce privește formarea târgușoarelor - ele fiind un vechi privilegiu domnesc, sosit în Moldova odată cu domnia secolului al XIV- leacând deja exista un lanț al târgurilor ale cărui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noastre religioase mai principale, atunci cu siguranță, se vor umple multe pagini albe ce constituie încă atâtea goluri în atât de puțin cunoscutul nostru trecut; trecut ce a avut o bază culturală și artistică; trecut înălțător prin fapte vitejești și pricepere ostășească; trecut din care reiese că niciodată nu ne-a lipsit nici conștiința originii, nici greutățile ce le vom întâmpina prin situația noastră geografică; nici soarta ce ne este sălășluită pe această fată a pământului". Evidențiind rolul locașurilor de cult
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un documentar publicat tot în Evenimentul de la 23 ianuarie 1904: „Ridicarea noilor boeri se făcea sau prin avere - pârghia materială a înnobilirii ori prin contact social. Se știe de toți cât de mult face contactul, și cum oamenii nuli ca pricepere însamnă ceva într-o țară, numai prin faptul că s-au vârât în sufletul unuia și altuia și s-au poftit cu loc ori fără loc, cu vreme ori fără vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Viața trăită aici, sau mai bine zis, zilele sunt cele mai frumoase din câte am petrecut în întreaga campanie. Pe lângă că Suzana era frumoasă în toată puterea cuvântului, mai era și foarte deșteaptă: o inteligență naturală și vie și o pricepere la toate. Dimineața, când trebuia să plec în vizita posturilor, după ce îmi făcea ceaiul, îmi ajuta să-mi pui ledunca, revolverul etc. Parcă văd pe Vasile, cum se uita cu coada ochiului surâzând și urmărind toate mișcările ei, să vază
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Revista Catolică: "În Arhicheceza de București, viața catolică a luat un avânt îmbucurător. Pe lângă publicația Revista Catolică, ce apare o dată la trei luni, apare în limba germană o foaie săptămânală Bukarester Katolisches Sonntagsblatt, cu un cuprins interesant și potrivit priceperii poporului"361. Revista Catolică era o publicație care se adresa tuturor catolicilor, dar și oamenilor de cultură de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau absența (dacă nu tacâmul lui este păstrat până când pierdem orice speranță a vizitei sale). Este un semn de considerație față de invitații prezenți (cărora se poate să înceapă să le fie foame). Dacă "e un dar al cerului să ai priceperea de a primi în casă un străin în trecere", după cum o reamintește Antoine de Courtin în Nouvelle civilité qui se pratique parmi les honnêtes gens (1671), primirea oaspetelui este descrisă cu precizie: ea începe cu o mare demonstrație de prietenie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intr-un domeniu de activitate; record”. Performanța (engl. performance, achievement) se definește conform Dicționarului de pedagogie (Horest Schaub și Karl Zenke) ca fiind măsura în care un individ rezolvă cu succes o problemă sau o sarcină; gradul însușirii anumitor conținuturi, priceperi, deprinderi, cunoștințe, atitudini. Performanța este rezultatul unor acțiuni încheiate sau aflate în desfășurare (de exemplu învățarea în școală, producerea de bunuri, randamentul în serviciu, contribuția socială). Gradul performanței depinde de normele după care societatea îl apreciază pe individ. D. Sălăvăstru
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
realizează verificarea modului în care elevii efectuează diferite lucrări specifice unor obiecte de învățământ. Este folosită pentru verificarea conținutului experimental și practic al instruirii și vizează identificarea capacităților de aplicare practică a cunoștințelor dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi concretizate în anumite suporturi obiectivale sau activități materiale. Pentru realizarea cu succes a unei activități practice, încă de la începutul secvenței de învățare elevii trebuie să fie avizați asupra următoarelor aspecte: Tematica lucrărilor practice: etapele ce trebuie parcurse până la
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
același timp, un test de cunoștințe. În practica școlară există interferențe și chiar inversiuni categoriale. Spre exemplu, există teste pedagogice educaționale care evaluează nu numai cunoștințe, ci și alte categorii de achiziții elaborate în sfera educației, cum ar fi deprinderile, priceperile, abilitățile, capacitățile, modelele acționale, interiorizate și chiar comportamente și trăsături de personalitate. (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, p. 189) Pentru evitarea confuziilor se lucrează cu conceptul de „teste docimologice”, întrucât acestea, asemenea testelor pedagogice sau educaționale, „sunt expres orientate spre
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]