4,129 matches
-
mușatisme" publicate săptămânal în revista "Contemporanul" din 1965 până în 1970, prin comprimarea paradoxală, recurgând la calambur, a unor teme recurente precum prostia, efemeritatea dragostei, moartea, diverse vicii (beția), condiția artistului. Unele aforisme amintesc de cugetările caragialiene: "Ce deștepți ar fi proștii dacă s-ar solidariza între ei"216 inversează, de fapt, observația caragialiană care deplângea lipsa de colaborare a celor inteligenți: Dacă și între oamenii cuminți s-ar putea stabili înțelegere așa de lesne ca între nerozi, mulțimea acestora ar avea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
surpriși în ipostaze revelatoare ale prostiei suverane. Susținând teza aversiunii lui Caragiale față de personajele sale, Ibrăileanu aducea următoarea lămurire: "Caragiale ura prostia. Dar acest sentiment nu devine la el acea "indignatio" care produce satira, decât atunci când prostia e și pretențioasă, (Prostul dacă nu-i fudul, n-are haz, este o vorbă a lui). Iar prostia devine pretențioasă mai ales când e ajutată de cultură"37. Talentatul gazetar și viitor deputat Rică Venturiano este un agramat care pronunță deformat "levorverul", cronicarul High-life
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autocompătimindu-se penibil și neconvingător, pentru dezumanizarea ireversibilă pe care și-o recunosc. De pildă, Iordache din Acești nebuni fățarnici își impune patetic: "Trebuie să plâng și eu în fața unui apus de soare-anafura ei de viață!"84, iar Gogu, "șmecherul" din Proștii sub clar de lună, caută zadarnic o reminiscență de omenie într-o lume marionetizată: Atunci, hai, fetelor, iubitelor, nevestelor, amantelor... Hai să fim oameni! Hai, ajutați-mă! Dați-vă obolul. Dați fiecare ce aveți. Ce, nu mai aveți nimic omenesc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
El pretindea că bărbații de aici se rezumă la a inventa și a pune în circulație tot soiul de anecdote, mai mult sau mai puțin țepoase, pe care să le dea drept o atitudine. Referindu-se la poziția față de Antonescu, prostul insinuase că liderii ei capitalizează replici de salon, crezându-le memorabile și cu vremea istorice, cu care să se poată prezenta mâine înaintea electorilor exasperați de pasivitatea lor. Duplicitatea, spunea Gârloanță, a salvat întotdeauna acest popor.24 Curajul și franchețea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atare înțelegere au apărut aproximativ în aceeași vreme, în admirabila operă a lui Giordano Bruno De glۥheroici furori și în tragediile lui Shakespeare. Ceea ce Bruno numește pasiune eroică este condiționată de caracterul compozit al vieții psihice superioare. Doar la cei proști, care nu văd mai departe decît ceea ce le stă la îndemînă, care nu au o experiență cuprinzătoare și nu cunosc diversitatea existenței, doar la aceștia sentimentul și imboldul pot avea un caracter simplu. La cei cu experiență bogată și multilaterală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
om este marcat de humor (to be a humour). Cuvîntul "humourist" este folosit la Ben Jonson despre cel care este "humorous" (actul I, scena III). Jonson citează această lămurire a cuvîntului ca pe un protest împotriva abuzului prin care orice prost sau găgăuță își zice "humorous". El vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și, într-o anumită măsură, independent de imbold și de năzuință. Se afirmă aici o autonomie născută din realitatea că gîndirea ajunge la acțiune abia după ce viața sufletească s-a aflat îndelung într.o bogată desfășurare; ea este de aceea prost înțeleasă potrivit propriului său trecut, crezîndu-se că deosebirile descoperite acum ar fi existat în toate stadiile vieții psihice, al căror rod tardiv este ea însăși 83. Întreaga psihologie a senzației, reprezentării și a sentimentului ar putea fi reprezentată foarte bine
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află-ți fericirea ta!"141 În Sticla aruncată în mare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
științifică. Preocupat de exactitatea informațiilor geografice, istorice, etnografice, M. este întotdeauna sensibil la farmecul naturii și la frumusețea legendelor. SCRIERI: Păcală și Tândală, Sibiu, 1884; Povestea lui Ignat, Sibiu, 1885; Îndărătnicul, Sibiu, 1885; Fiica a nouă mame, Sibiu, 1885; Lumea proștilor, Sibiu, 1886; Țara noastră, Sibiu, 1894; Zarandul și Munții Apuseni ai Transilvaniei, Sibiu, 1898; În Panteon. Mormintele marilor noștri bărbați de la 1848-1849, Sibiu, 1901; Nichita Balica, Sibiu, 1904; Găsitul. Punga cu noroc și căciula fermecată (în colaborare cu Emil V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
straniu. (Iese) EDMUND: Asta-i extraordinară nerozie a lumii, ca atunci cînd norocul nostru-i bolnav adesea printr-un exces al propriei noastre purtări noi facem vinovați de dezastrele noastre soarele, luna și stelele, ca și cum am fi ticăloși de nevoie, proști prin constrîngere cerească, escroci, hoți și trădători prin impunerea sferelor; bețivi, mincinoși și adulteri printr-o forțată ascultare de influență planetelor; și toate cele în care sîntem răi, printr-o îmboldire divină. Admirabila ieșire pentru un desfrînat, să pună inclinările
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
may enguard hîș dotage with their pow'rs Că poți să zgudui bărbăția-mi într-atît, Ca aste lacrimi, izbucnindu-mi far' să vreau, Te-nvrednicesc lor. Vifor asupra-ți, cețuri! Rănile vii din părintesc blestem Străpungă-ți orice simt. Bătrîni, proști ochi, De plîngeți iar de-aceasta, am să vă smulg Și zvîrl cu apă care-o revărsați Să înmuiați țarina. Ce-am ajuns! Așa să fie. Am o altă față, Ce-i, sigur, blîndă, mîngîioasa. Cînd Va ști de tine-acestea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să-nfrîneze-aceste crime, Vor trebui-ntre sine oamenii Că monștrii din adîncuri să se rupă! GONERIL: Tu, papă-lapte, Ce-obraz ai pentru palme, cap spre-afront, Si care n-ai un ochi ca să discerni Onoarea-ți de jignire, si nu știi Că proștii-au milă de cei răi ce-s pedepsiți Nainte de-a greși, tobele-ți unde-s? Franța steag pune pe-al nost mut pămînt, Cu coif penat; ți-amenință-al tău stat, Cînd tu, un prost moral, stai blînd și strigi: Vai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de hârtie ochii fură Iar floarea ce-ar da rod, tânjește... Idee și talent și muncă Pe-oricine trebuie să doară... Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul fontă - cu ocaua. Oțel îți cere în ciubere. Vrea altul arta mucavaua
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca și Place Pigalle, de altfel! Însă povestea Conului Alecu cu prostituata o știu. Ai dreptate! Ah, să corectăm și eroarea, la Don Juan mă gândeam când am scris Quijote! Ce lapsus haios, pentru că Don Quijote nu mi se pare un prost, ba chiar din contra! În fond, funcția sa este aceea de a face să apară la suprafață fața nevăzută a lucrurilor... Dorin Popa: Mulțumesc foarte mult. Să știi că sufeream pentru Don Quijote! Nicolae Breban mi-a vorbit adesea despre dezadaptare
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
spui despre Germania prin comparație cu România. La noi, șmecheria încă ține loc de toate calitățile, abilitățile și virtuțile, ea înlocuiește noi ne imaginăm că benefic! și inteligența, și munca, și onestitatea publică. Și după aceea ne mai mirăm ca proștii că ne merge așa cum ne merge! Cum sună vorba aceea americană? Dacă ești așa de deștept, de ce ești atât de sărac? Da, cred că așa sună. Cred că noi, românii, ar trebui, când ne trezim dimineața și ne ducem în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la diverse grade de comparație, în timp ce în spaniolă el acceptă într-un sens limitat categoria comparației: el muy estupido de mí, el muy imbécil de tu hermano, *foarte prostul de mine, *the very idiot of his brother. (c) În română și în spaniolă, N2 poate fi un pronume care marchează neechivoc cazul acuzativ: săracul de tine. 2. OBIECTIVE Am urmărit formularea unei serii de observații cu privire la comportamentul tiparului (Det
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în contextul actual, care trimit în special la viața politică, socială
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
acordul sau dezacordul, simpatia sau antipatia față de persoane, mulțumirea sau nemulțumirea față de diverse lucruri. De fiecare dată ți se va cere să folosești același tipar de construcție pentru a-ți exprima atitudinea, un tipar de forma: A de B → simpaticul/prostul de Ion, unde A = o trăsătură a lui B A de B Iată câteva exemple: • frumușica de Ioana, voinicul de fecior, înțeleapta de mama, fraiera de soră-mea, nebunul de profesor, căpiatul de Ion, disperata de maică-sa etc. • o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
egală cu ea însăși în orice situație, ajunge până la momentul nostalgiei și al presentimentului inevitabilului (tratat și el cu aceeași nuanță nonșalantă): „Adevărul gol-goluț ăsta e/ că tare aș mai vrea să mor/ într-o zi însorită de primăvară/ când proștii/ printre care și eu/ se bucură de viață.” Autobiografia pare astfel scrisă meticulos, în versuri deseori memorabile. Portrete i s-au dedicat de asemenea, fiecare cu plasticitate și exactă privire, cum ar fi cel semnat de Dan Cristea: „Așadar, depănând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
-n docta sa pictură de n-ar fi pus nimic Din gluma cea urâtă și josnice figuri, Și fără de rușine atâtea strâmbături; De n-ar fi adus pe scenă bufonu-n loc de fin, Și-n față cu-n Terențiu pe prostul Tabarin. În sacul ist ridicol în care Scapin zace Nu recunosc poetul ce Mizantropul face." (Tr. rom. de A. Naum) 49 Să notăm că este rar, în teatrul francez, ca personaje regești, mitice sau eroice să apară în comedie. Piața
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prezintă judecata dintre Horusxe "Horus" și Sethxe "Seth" pentru dreptul de a-l moșteni pe Osirisxe "Osiris" mort1. Sub prezidiul Stăpânului Universal (Atumxe "Atum"), Eneada divină discută aprins cele mai variate și adesea necuviincioase aventuri. Violenți, rebeli, lascivi, Înșelători, Înfumurați, proști: astfel apar, rând pe rând, aceste personaje divine care abia la sfârșit reușesc să-i acorde lui Horus locul său cuvenit, după ce Osiris Își trimite din lumea de „dincolo” mesagerii Întunecați ca să amenințe că Îi va lua În regatul său
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai numeroase); (2, 3, 1) - „prostia”, care astăzi este identificată cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns Înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales În Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu, „Proști, proști, dar mulți”, ca și termenul sintetic, de „prostime”, sunt ilustrative. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: „mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
numeroase); (2, 3, 1) - „prostia”, care astăzi este identificată cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns Înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales În Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu, „Proști, proști, dar mulți”, ca și termenul sintetic, de „prostime”, sunt ilustrative. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: „mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
mărire și cinste, care omul nu poate să o spuie” (Cartea româneascăde Învățătură, Iași, 1643). Înțelesul este clar și la Neculce: „că de la lăcuitorii dintâi n-au aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari” (Letopiseți, predoslovie). Termenul „prost” și-a transformat Înțelesul când a Început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, de sărăcie mintală, i-am zice, astăzi, sociogenă. De altfel, debilul mintal nu era considerat bolnav, În Înțelesul de
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]