5,689 matches
-
devorați de cîini vagabonzi sub ochii țăranilor români și ruși. Nu li se acorda nici un ajutor de către partea rusească și nici părții române nu i se permitea să intervină dacă aceștia zăceau pe jumătatea sovietică a gheții 78. România a protestat zadarnic pe lîngă Liga Națiunilor. Iorga le-a făcut o vizită memorabilă deținuților politici din închisoarea Văcărești, însoțit de sora doamnei Catinca. Au intrat într-o celulă în care se aflau deținute comuniste. (După cum își amintește Iorga, "toate erau evreice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încă o crimă nu contează practic". Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Următoarea victimă de pe lista lui avea să fie Albania. În 1934, atunci cînd Mussolini și-a trimis flota într-o demonstrație de forță în fața coastelor albaneze, Iorga a protestat, în ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) față de Italia "latină"118. Cîteva luni mai tîrziu au fost asasinați Regele Alexandru I al Iugoslaviei și ministrul afacerilor externe al Franței, Barthou. Iorga știa că amîndoi erau de neînlocuit în privința atitudinii lor împotriva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
În vara anului 1985, autorul acestei cărți a avut o discuție îndelungată cu inginerul Traian Boeru, liderul Echipei Morții legionare care l-a asasinat pe Iorga. (Atunci cînd autorul cărții de față a vorbit despre asasinarea lui Iorga, Boeru a protestat: "Nu, l-am executat!"). Boeru mi-a relatat o variantă diferită. După părerea lui, Iorga afirmase în Consiliul de Miniștri că "dacă ai de-a face cu o haită de lupi, trebuie să-l țintești în primul rînd pe conducătorul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
odihnea la Băile Herculane. A fost adus și Dinu Brătianu; mulți dintre cei prezenți la acest al doilea Consiliu de Coroană nu făceau parte din Consiliu, ca de pildă, Horia și Decebal (frații lui Codreanu), împotriva prezenței cărora Iorga a protestat imediat, dar fără succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroană a fost dominat (ca și primul) de teama intrării rușilor în Moldova. Din această cauză, după o remarcă amară la adresa Dictatului de la Viena (care va fi "un triumf pentru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dispărut peste graniță, iar prețurile produselor de bază au urcat pînă la cer. Legiunea a organizat propria ei "Poliție legionară", care va fi în fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor și a degradării. Țintele acesteia erau evreii, străinii (ambasadele străine protestau fără încetare!) și chiar cuziștii. Antonescu a încercat să ridice moralul poporului său. Era o ispășire publică pentru păcatele din trecut, se organizau parăzi, a fost rechemată în țară atît de nedreptățita prințesă Elena (numită acum "Regina Mamă"), mama Regelui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Jilava. Capătul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie să remarcăm totuși o excepție: greu încercata Franță nu și-a uitat prietenul. Prezența la funeralii a însărcinatului francez a fost bătătoare la ochi. Au venit și cîțiva ofițeri superiori, protestînd prin prezența lor împotriva anarhiei legionare. Pe lîngă toate acestea, se făcuseră pregătiri minuțioase pentru reînmormîntarea lui Codreanu și a altor legionari. O procesiune solemnă a pornit de la bisericuța Sf. Ilie din Gorgani spre Casa Verde, unde martirii Legiunii au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
20, el trata deznaționalizarea secuilor cu ușurință, într-un mod neliniștitor. Numai că impresionanta economie întîrzia să-și facă apariția. Minoritatea maghiară (încurajată de Ungaria) respingea statu-quo-ul, iar Iorga, o dată cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dură. El nu protesta împotriva încercărilor de românizate prin educație și pretindea testul hîrtiei de turnesol: loialitatea și adoptarea limbii române ca limbă de stat. Minorităților le erau acordate drepturi numai în funcție de loialitatea lor. Ungurii și românii reveniseră la vechea maximă: "Ori noi, ori
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aveau toate drepturile și privilegiile care decurg din această analogie 30 Stavrianos, op. cit., p. 491 31 La Conferința de la Berlin din 1878, atunci cînd s-a ridicat problema acordării dreptului la cetățenie evreilor, Mihail Kogălniceanu (un antisemit foarte moderat) a protestat: "Evreii români nu au nimic în comun cu evreii francezi, englezi sau germani. Aici ei vor drepturi înainte de a deveni români!" Charles Klauss, Die Eiserne Garde, Berlin/Viena, 1939, p. 87 32 R. G. Waldeck, Athene Palace, New York, 1942. Autorul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bucureștene, Iorga trebuia să fie deja "asfixiat" sub greutatea ordinelor. O viață de om..., vol. III, p. 246. Regele Carol încerca să-l flateze pe Iorga acordîndu-i ordine doamnei Catinca, care, de altfel, erau pe deplin meritate 40 Argetoianu a protestat împotriva afirmației bucureștenilor cum că "guvernul lui era format în salonul doamnei Lupescu", spunînd că o întîlnise pe aceasta pentru prima oară în 1934. "Magazin istoric", Memoriile lui C-tin Argetoianu, p. 73. Dar acestea erau practicile Camarilei: nu era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vol. VI, pp. 170, 352-358 98 "Neamul românesc", 3 noiembrie 1934 și 31 ianuarie 1937 99 "Neamul românesc", 7 aprilie 1934 100 Memorii, vol. VI, pp. 195 și 198 101 "Neamul românesc", 8 februarie 1933 102 Iorga a continuat să protesteze violent împotriva prezenței uniformelor legionare pe străzile localităților țării: "Neamul românesc", 17 februarie și 30 aprilie 1933 103 "Neamul românesc", 14 aprilie și 12 septembrie 1933 104 Idem, 29 martie 1933 și Memorii, vol. 7, pp. 39, 46 și 146
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
București, 1943, p. 214 113 La moartea profesorului Bogdan-Duică, Iorga a primit condoleanțe. "E clar că nu erau la curent cu adevăratele relații dintre noi doi". Memorii, vol. VII, p. 186 114 "Neamul românesc", 17 ianuarie 1937 115 Iorga a protestat pe lîngă Regele Carol personal pentru faptul că romanul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Buna Vestire) al lui Arghezi urma să fie publicat pe cheltuiala Fundației Regale, deoarece acesta era "vulgar"! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, intervenția lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unui coteț de câini, dar un coteț care, după părerea mea, ar fi potrivit doar pentru un câine de piatră. Îmi imaginez că inițial a fost folosit pentru alte scopuri, deși nu îmi pot da seama pentru ce anume. Am protestat. Cum puteam ști asemenea lucru? S-au așteptat din partea mea să ghicesc? Cum de n-a observat factorul poștal că scrisorile rămăseseră neatinse? Și ce se întâmplă când plouă? Și așa mai departe. Funcționara de la poștă mi-a răspuns cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de Lizzie de două ori de la un capăt la celălalt. Firește, e o scrisoare prostuță și incoerentă, femeiască, din care jumătate contrazice tot ce încearcă să spună cealaltă jumătate. Lizzie nu se poate abține să nu se ofere. Și, desigur, protestează exagerat ca răspuns la misiva mea deliberat rece. O femeie mai deșteaptă mi-ar fi răspuns indiferent și m-ar fi lăsat pe mine să citesc printre rânduri. O femeie mai deșteaptă sau una mai puțin sinceră. În scrisoarea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dureroase sunt toate astea? — Lizzie are dreptate, îi veni James în ajutor, nu a fost nicidecum ceea ce-ți închipui tu. Totuși... Parcă vă văd, ținându-vă de mână și discutând despre mine. Nu ne-am ținut niciodată de mână! protestă Lizzie. — Dumnezeule! Crezi că-mi pasă dacă v-ați ținut de mână sau nu? Sau de orice altceva ați făcut, lucruri pe care nu le veți mărturisi niciodată? V-ați telefonat unul altuia, și v-ați întâlnit, și v-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în realitate, rămâne al lui James. Nu îndrăznesc să schimb nimic, abia de cutez să mut vreun obiect. Idolii „superstiției“ mă împresoară. M-am hazardat să depozitez într-un dulap câteva dintre „fetișurile“ mai ciudate, sper că n-or să protesteze, și am desprins ornamentele de sticlă care atârnau în hol, pentru că îmi tulburau somnul cu clinchetul lor. Dar sipetul de lemn ornat, cu demonul captiv, stă neclintit pe consola lui. (James nu mi-a dezmințit niciodată că s-ar afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la alcool prea mult, și nici nu puteam să îmi permit să consum în timpul programului. Nu știam cum s-o dau că să nu mă pun în conflict cu el... Mai aduce încă una. Dar între timp, după ce eu am protestat, și nu m-am putut înțelege cu el, am ieșit din zonă printr-o grădină și am dispărut. M-a căutat pe urmă scandalizat că de ce am fugit. A doua zi santinela de la poartă dă alarma că un camion Ford
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
suferisem o lovitură, dar nu prea puternică, și am zis să mergem după ăștia. Eram înarmat, aveam un Parabellum de 9 milimetrii... Și am urmărit mașină până unde s-a oprit, unde parcaseră ei, la marginea comunei Jilava. Și am protestat, și am cerut mașina... Și ei m-au somat și m-au declarat prizonier. Și în felul ăsta am fost silit să rămân cu ei... Zadarnic am încercat să plec, să cer să mă elibereze, m-au ținut și m-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în holul gării până am urcat în tren, într-un compartiment. Acolo... nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior... dar erau două doamne care văzându-mă însângerat la mâini și ținut în condițiile ăstea au protestat: Se poate domnule...! S-a rușinat și m-a dezlegat. Am ajuns la Gara de Nord, am schimbat trenul, am ajuns la Brăila, și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați. Asta am spus. Greșesc!? Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați. Atât am spus, și-a și scris așa: „A privit cu simpatie pe studenții care-au protestat împotriva milițiilor poloneze”... și nu știu mai ce... Altul m-a făcut: „Cel mai bun student din facultate”, da’ nu eram cel mai bun, că erau fetele mai bune. Și după ce am terminat am fost repartizat la Târgu Mureș, ca
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mohor-gros, bălur, mohor, pir-gros. Localitate în județul Ilfov. Localitate în județul Dolj, în apropiere de Giurgița. Fost monah la Mănăstrirea Vladimirești, condamnat în 1955 la muncă silnică pe viață după ce a trimis conducerii statului și bisericii un memoriu în care protesta împotriva deciziei de desființare a mănăstirilor, precum și împotriva Sinodul Permanent al BOR care printr-o decizie din 3 septembrie 1954 dorea să reducă afluența credincioșilor la mănăstirea Vladimirești, sub pretextul unor abateri de la doctrina și practicile ortodoxe. La mănăstirea Recea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
scris. Boerescu la mine. Viscol. Sâmbătă, 17/29 ianuarie -1°R. Zăpadă fină, apoi moină. I. Ghica îmi transmite că albanezii sunt gata să se unească cu românii din Macedonia, ei vor trimite împreună o delegație la Constantinopol pentru a protesta împotriva anexării la Grecia. Probabil va avea loc o conferință a ambasadorilor la Constantinopol, spre a delibera în legătură cu conflictul greco-turc. Ora 11 Gianni la mine, Camerele lucrează foarte încet, nu au votat încă nici un proiect de interes. Conservatorii și fracțiunea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Trimis regimentului meu un portret cu dedicație. Francezii și-au început expediția împotriva Tunisiei. În Grecia domnește agitația, din cauză că guvernul e înclinat să accepte propunerile marilor puteri. Situația regelui este gravă. Românii din Macedonia s-au adresat Porții, pentru a protesta împotriva cedării părților românești către Grecia. Sandro s-a întors la Sofia. Sâmbătă, 18/30 aprilie Vreme rece și mohorâtă, plouă în toată țara, munții sunt acoperiți în întregime de zăpadă. Dimineața la șantier, se lucrează foarte puțin. Knechtel nivelează
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lei, notării, primarii sau delegații lor, care vor refuza, fără just motiv, certificările de mai sus, sau nu le vor da în termenul de 3 zile prevăzut mai sus. Articolul 10 Biletul la ordin agricol neachitat la scadență se considera protestat de drept, fără a mai fi necesară formalitatea îndeplinirii protestului. În caz de neplata la scadență a ratelor menționate în anexa biletului la ordin agricol, beneficiarul este îndreptățit să procedeze la învestirea cu formulă executorie a fiecărui cupon scadent, în
LEGE nr. 329 din 2 octombrie 1947 (*republicată*) pentru înfiinţarea biletului la ordin agricol cu modificările şi completările ulterioare - Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128927_a_130256]
-
la ordin și cambiile de drept comun aflate în circulație la data intrării în vigoare a legii de față, emise de debitorii agricoli și care se găsesc sau se vor găsi, în portofoliul Băncii Naționale a României, se consideră, în caz de neachitare, protestate de drept prin ajungerea la scadență, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități. Se mențin în obligo, față de Bancă Națională a României, institutele de credit care au girat, sau prezentat spre scontare cambii sau bilete la ordin la Bancă Națională
LEGE nr. 329 din 2 octombrie 1947 (*republicată*) pentru înfiinţarea biletului la ordin agricol cu modificările şi completările ulterioare - Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128927_a_130256]
-
semnate că emitenți de necomercianți, persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care nu au scop lucrativ și de fondatiuni de orice fel, cu scadente înăuntru a 3 luni de zile dela promulgarea legii de față, vor putea fi protestate oricînd în răstimp de 3 luni dela promulgarea legii, cu toate efectele pe care legile în vigoare le atribue protestelor valabile. Articolul 78 Faptul preschimbării cambiilor, care se referă la o creanța intrand în prevederile Cap. I și ÎI, se
LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128988_a_130317]