29,373 matches
-
o teofanie. În cazul de față, triunghiul cu vîrful în jos este un simbol pentru yoni (adică Shakti, Kundalini) și atinge Sudul (Ulro) din reprezentarea lui Blake (adică exact locul unde este Luvah căzut Orc vitalitatea, Kundalini sau libido, energia psihică totală). Triunghiul din Shriyantra cu vîrful în sus desemnează principiul masculin, Shiva, spre care urcă, prin expansiune, Shakti, vîrful acestuia atingînd Nordul din reprezentarea Golgonoozei (adică Raiul). Sînt simbolizate astfel urcușul creației, "manifestările cosmice pornind de la unitatea primordială" (cf. Mircea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din mină lui Urizen puzderiile cad că stele/ În locurile hotărîte [...]." În acest sens, este semnificativ că alchimia este cunoscută și ca o "agricultură celesta", de aceea cei patru Zoa au rolul unor astfel de alchimiști ai simțurilor fizice și psihice. Scopul acestei agriculturi celeste este evident mîntuirea. În Jerusalem (46, 14-15) Blake spune că "Plugul lui Iehova și Grapa lui Șadai / Trecut-au peste Morți, spre-a-i deștepta pe Morți la Judecata." ["the Plow of Jehovah and the Harrow
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stare perpetua; natură iadului este permanentă cădere în sine, izolarea de spirit, însingurarea. 237 (VII [b], 289) Vezi supra notă despre Polypus (IV, 266). 238 (VII [b], 289) se Alătură lui Beula că Polipul de Stîncă: Vezi V. Lovinescu: lumea psihică, ultimul domeniu al prințului întunericului. 239 NOAPTEA A OPTA: Că și în Noaptea a Șaptea [b], aici Blake își definește eroul (Los) și potrivnicii săi, pregătind scenă pentru revelația finală din Noaptea a Noua (Judecată de Apoi). Los da citire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În wondrous sînt cuprinse sensurile de "minune", "mister", "stranietate", "uimire". 243 (VIII, 75) Uvith: Sau Uveth. 244 (VIII, 77) Curgea: Mai exact, "ieșea (din trup) prin asudare". 245 (VIII, 92) sfredeli/ Canale-n dur oțel: Posibil ideea de canale energetice, psihice. Este însă inevitabilă imaginea tumultoasa a Revoluției Industriale în plină dezvoltare zgomotoasă și uneori chiar brutală. 246 (VIII, 118) Lei sau Tigrii-ori Lupi: Leii sînt animalele arhetipale preponderent ale lui Los (Blake vorbește de "Eternul Leu" "Eternal Lion" în America
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în sine, în vreme ce causa finalis este dependentă de cea dintâi. Finalitatea ("cauza finală"), pentru Mircea Florian (ca și pentru Aristotel), nu este o aparență, dar nu este nici o "forță" în sine, ci o relație între fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține, în acest context, că gândirea modernă a tranșat problema raporturilor dintre cauzalitate și finalitate, păstrând pentru prima
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Elementelor de metafizică el afirmă că această ipoteză nu este superioară, metafizic, altora, cum ar fi cea a unității materiei. Pe de altă parte, ea întâlnește greutăți, între care cea mai mare este lipsa unei explicații privind raportul dintre energia psihică și energia totală, în alte cuvinte, raportul dintre conștiință și univers. De asemenea, acceptarea ei implică un accent pus pe evoluție, iar faptul acesta scoate la iveală problema sensului evoluției. În legătură cu ultima problemă, C. Rădulescu-Motru susține că neadmiterea ideii evoluției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrurilor și unicul lor substrat; unitatea lumii se întemeiază pe aceste două determinări. Dar energia reprezintă și principiul de înțelegere a lumii (naturii și culturii); tocmai unitatea realității energetice, ca realitate totală care cuprinde fenomenele naturale, ca și pe cele psihice și sociale, deschide posibilitatea științei. Realitatea energetică este principiul existenței și al cunoașterii, iar această realitate, determinată ca personalitate, "închide" un mod existențial, care, formal, încheie seria corelațiunilor energetice. Descrierea personalității (omului) din personalismul energetic are statutul unei rostiri-despre-om în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesta, el este răspunzător pentru identitatea formală și non-for-mală a omului. Primele legături ale omului cu mediul au fost posibile prin eu. Istoria este înțeleasă, în contextul personalismului energetic, ca raționalizare a eului. Inițial, acesta este un fel de "instinct psihic"; ulterior, el devine atitudine anticipativă raționalizată (din ce în ce mai raționalizată). (2) luând ca sistem de referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici un a priori în înțeles kantian. Totul se sprijină pe experiență și are sensul experienței. Totuși, eul condiționează emotivitatea, o așază într-un rost și, prin urmare, el premerge emotivității. Este vorba despre un rol întemeietor al eului pentru viața psihică a omului; însă, oarecum, el se află și în afara experienței emotive (psihic-umane, în general); b. personalitatea este și unitate umană a aptitudinilor statornicite într-un gen de muncă; ea este inclusă în raporturi de finalitate; unitatea organică (personalitatea este structură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
causa eficiens; iar termenul "finalitate" va sta pentru causa finalis.) Odată produsă anticipația, determinismul prin finalitate reface ordinea naturală însăși, dar nu în sine, ci integrată evoluției universale care a trecut energia în faza sa personalizată. Desigur, anticipația, ca fapt psihic ce aparține unității eului, își dobândește rolul potrivit contextului personalizat în care este cuprinsă. Forma sa cea mai complexă o găsim în faptul muncii. Petre Vaida afirmă (în capitolul despre C. Rădulescu-Motru din Istoria filosofiei românești II) că personalismul energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un anumit fenomen, fie el organic, psihic sau cultural, este supus cauzalității și finalității, totodată. Oricum, orice fapt din segmentul personalizat al energiei aparține, primar, ordinii de finalitate; de asemenea, natura, integrată cursului formelor energiei către corelațiunile de personalitate, aparține și ea ordinii de finalitate. Determinismul fenomenelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cum socotește și filosoful român, al transferului modului de a înțelege faptele omului la înțelegerea fenomenelor naturii. Fără îndoială, C. Rădulescu-Motru nu neagă determinarea fenomenelor naturale; dar determinismul naturii, ca mod de explicație, este un fapt istoric relativ târziu. Cauzalitatea psihică, de asemenea, ca fapt real, se manifestă în orice unitate sufletească. Și ea este asemănătoare cauzalității mecanice. Diferite sunt cunoștințele noastre despre acestea și, în urmare, atitudinile noastre față de fenomenele pe care le ordonează cele două tipuri de cauzalitate (tipuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de vocație aduce noul în viața socială și că el se poate forma în condițiile în care este înlesnită "întâlnirea" dintre predispozițiile sufletești ale individului și anumite scopuri sociale va determina o accentuare a sensurilor cauzalității în chiar spațiul vieții psihice. Aceasta nu înseamnă că C. Rădulescu-Motru modifică înțelesurile celor două categorii și raporturile dintre ele. Căci și în acest context, cauzalitatea apare mai degrabă ca o relație locală în serviciul finalității. În alte cuvinte, prezența idealului impune o ordine de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse unor legi generale ale naturii (așa procedează pozitiviștii: Comte, Sainte-Beuve, Renan, Taine); potrivit celei de-a doua, faptele din lumea omului sunt datorate unor factori psihici ce alcătuiesc împreună "datul originar" (regăsim această fundare la Spengler, afirmă Cassirer); fundarea metafizică (la care recurge Hegel) constă în stabilirea unui sens al istoriei, identificat cu libertatea totală, care nu poate fi împlinită decât de subiectul infinit, absolut. Determinismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu simplu scop al naturii). Faptele omului își au temeiul în existența umană însăși, deși aceasta este legată de unitatea universului. În timp ce "fundările" despre care vorbește Cassirer sunt posibile fie prin raportarea faptelor umane la o parte a existenței (fizică, psihică), fie la evoluția care dizolvă fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la evoluția care dizolvă fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a stărilor de conștiință, numai prin negare, prin spațializare, prin trecere în altceva își pierde calitatea (și trece, spune Bergson, în timp, mai bine-zis, în timpul spațializat). A doua, fiind determinată bio-psihic, nu semnifică o multiplicitate sau o identitate a stărilor psihice, ci o realitate psihică cu o evoluție ireversibilă, presupunând, neîncetat, o nouă "calitate". Potrivit personalismului energetic, timpul se modalizează în funcție de ritmurile pe care le măsoară: timpul biologic măsoară ritmul vieții organice, cel psihologic, ritmul vieții sufletești, iar timpul istoric măsoară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numai prin negare, prin spațializare, prin trecere în altceva își pierde calitatea (și trece, spune Bergson, în timp, mai bine-zis, în timpul spațializat). A doua, fiind determinată bio-psihic, nu semnifică o multiplicitate sau o identitate a stărilor psihice, ci o realitate psihică cu o evoluție ireversibilă, presupunând, neîncetat, o nouă "calitate". Potrivit personalismului energetic, timpul se modalizează în funcție de ritmurile pe care le măsoară: timpul biologic măsoară ritmul vieții organice, cel psihologic, ritmul vieții sufletești, iar timpul istoric măsoară ritmul culturii unei comunități
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletească în care capătă contur prima structurare a aptitudinilor sufletești în vederea muncii; așa încât, "atitudinea personală" reprezentată de muncă nu este posibilă decât cu participarea eului. În unitatea sufletească a personalității mistice, eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la mediul ostil în care trăiește. Primul eu are formă emotivă; lui îi lipsește conștiința de sine; el se revarsă asupra lumii "ca un tentacul acaparator", dar raporturile omului cu mediul nu sunt limpezite, socotește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și personalitate. De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii n. C.) este transportat la începutul vieții"189, cu toate că el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada credinței în puterea proprie. Prin urmare, eul nu preexistă personalității (în deosebire de personalismul energetic unde se afirmă că eul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin cercetarea întârziaților și subdezvoltaților mintali. Unii dintre aceștia nu folosesc pronumele personal "eu", ceea ce dovedește, după autor, faptul că personalitatea lor nu a ajuns la nivelul de dezvoltare pe care îl cere eul. De asemenea, poate fi urmărită evoluția psihică a copilului și se va constata că acesta va spune "eu" abia atunci când dincolo de percepția propriului corp va fi posibilă și diferențierea de celelalte persoane din mediul social în care trăiește. C. Rădulescu-Motru concepe eul ca început al personalizării energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se înconjura de o structură aptitudinală și împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers (în general, invers decât filosofii, cum ar spune psihologul însuși), căci eul este realitatea personalității dezvoltate, o formă a personalității sociale, ulterioară, în evoluția ontogenetică, celei corporale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a, II, 1). Și aici autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică a copilului și cea generală a omului, începând cu primitivul (a personalității mistice către alte forme de personalizare), există o analogie. Între alții, Ernst Meumann (citat de C. Rădulescu-Motru în Lecții de logică în contextul discuției despre mentalitatea copilului) acceptă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]