4,155 matches
-
formările continue În domeniul educațional, management, igienă, securitate etc. Iar durata cursurilor de formare variază Între 3- 5 zile, până la un an, ceea ce dovedește dorința oamenilor de a fi informați, de a cunoaște mult mai mult despre educația ș dezvoltarea psihopedagogică a copilului preșcolar. În promovarea cercetării pedagogice a cadrelor didactice se disting două categorii de acțiuni prin: a. proiecte realizabile la nivel de sistem, cum ar fi: modelul finalităților macrostructurale, model e strategice de planificare curriculare, modele operaționale de evaluare
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
specific de activitate prin care educatoarea consolidează, precizează și chiar verifică cunoștințele elevilor, le îmbogățește sfera lor de cunoștințe, pune în valoare și le antrenează capacitățile creatoare ale acestora. Atunci când jocul este utilizat în procesul de învățământ, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a școlarului la lecții, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul lecției. Știm că jocul didactic reprezintă o metodă de învățământ în care predomină acțiunea didactică simulată. Această acțiune valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptive de tip
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
contemporane presupune dezvoltarea creativității tinerilor, în vederea unei bune adaptări, integrări sociale și profesionale. Întrucăt cultivarea creativității individuale și de grup constituie un deziderat major al educației în general și al educației școlare, în special, am considerat oportun de studiat bazele psihopedagogice ale educării ei încă din copilărie. Cartea de față, bazată pe o vastă bibliografie, poate constitui o documentare teoretică pentru cei care doresc să dezvolte creativitatea copilului în funcție de trăsăturile de personaliatate. Metodele de depistare a domeniului creativ al fiecărui copil
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dezvoltare a capacității motrice generale se stabilește cu ajutorul probelor de control generale și specifice jocului de baschet. 4. Criteriile psihologice determină nivelul de dezvoltare a calităților psihice solicitate de practicarea jocului de baschet la nivel de competiții oficiale. Prin observațiile psihopedagogice efectuate în lecțiile de educație fizică, în competițiile din aceste lecții și din afara lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
asigură protecția socială în învățământ și propune măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; 10. asigură cadrul legal și monitorizează implicarea unităților și instituțiilor de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; 11. asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mintale sau asociate; 12. asigură funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; 13. coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207440_a_208769]
-
Articolul 1 Se aprobă Atestatul de pregătire psihopedagogica, prevăzut în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul ordin, care se acordă, de către instituțiile de învățământ - centre de perfecționare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, maiștrilor-instructori și antrenorilor din învățământul preuniversitar la finalizarea modulului psihopedagogic. Articolul 2 Se aprobă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183230_a_184559]
-
aprobă Atestatul de pregătire psihopedagogica, prevăzut în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul ordin, care se acordă, de către instituțiile de învățământ - centre de perfecționare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, maiștrilor-instructori și antrenorilor din învățământul preuniversitar la finalizarea modulului psihopedagogic. Articolul 2 Se aprobă Certificatul de acordare a gradelor didactice, prevăzut în anexa nr. 2, parte integrantă din prezentul ordin, care se acordă, de către instituțiile de învățământ - centre de perfecționare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, maiștrilor-instructori și antrenorilor din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183230_a_184559]
-
anexa nr. 2, parte integrantă din prezentul ordin, care se acordă, de către instituțiile de învățământ - centre de perfecționare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, maiștrilor-instructori și antrenorilor din învățământul preuniversitar la obținerea gradelor didactice. Articolul 3 Gestionarea Atestatului de pregătire psihopedagogica și a Certificatului de acordare a gradelor didactice pentru maiștrii-instructori și antrenorii din învățământul preuniversitar se face în conformitate cu reglementările în vigoare privind regimul actelor de studii. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183230_a_184559]
-
didactice pentru maiștrii-instructori și antrenorii din învățământul preuniversitar se face în conformitate cu reglementările în vigoare privind regimul actelor de studii. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte prevederi contrare referitoare la certificarea finalizării modulului psihopedagogic de către maiștrii-instructori și antrenorii din învățământul preuniversitar, respectiv certificarea obținerii gradelor didactice de către maiștrii-instructori și antrenorii din învățământul preuniversitar. Articolul 5 Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Direcția generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educației și Cercetării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183230_a_184559]
-
trebuie să li se comunice copiilor obiectivele operaționale Într-o manieră accesibilă, educatoarea trebuie să ofere sugestii, să-i Îndrume pe copii spre descoperirea unor lucruri noi. Lecția ( activitatea ) reprezintă un sistem de idei articulate logic și didactic În conformitate cu cerințele psihopedagogice referitoare la predare, asimilarea cunoștințelor, la aplicarea lor, la verificarea și notarea rezultatelor. Voi prezenta În cele ce urmează structura unei activități formale În care elementele tradiționale se Îmbină cu elemente de didactică modernă. Tradițional educatoarea formează sarcini și cere
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
solicitărilor acestora, adesea, trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor, pentru rezolvarea anumitor probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: * competența culturală presupune atât pregătire de specialitate, dar și cultura generală în care se integrează cultura de specialitate; * competența psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice; * competența psihoafectivă și de comunicare se fundamentează mai ales pe calități ale personalității profesorului, dar intervine și educația în a întări ceea ce există deja sau în a compensa ceea ce nu există. În cazul în care unele caracteristici de personalitate sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea privind importanța momentului acordării recompensei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autonomiei. Evident, abordarea unor astfel de discuții presupune competență din partea profesorului. Altfel spus, construirea autonomiei elevului nu este posibilă dacă profesorul nu are rolul principal. Poate că temele propuse mai sus ar trebui dezbătute mai întâi în timpul perioadei de pregătire psihopedagogică a profesorilor pentru a avea apoi cine să le susțină cu elevii.. Apelând la optimismul pedagogic, ne exprimăm speranța că nu va trece mult timp până când întrebarea din titlu va avea un răspuns clar, bine argumentat: Nu, autonomia elevului nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
având În vedere că reprezintă cca 90% din mesajul transmis. Orice deficiență care intervine În actul comunicării dintre profesor și elev poate afecta În mod negativ relația educator-educat. Profesorul trebuie să aibă, pe lângă pregătirea de specialitate, și o temeinică pregătire psihopedagogică, dar și o mare capacitate de interrelaționare, de implicare socială. Pe lângă aspectele menționate mai sus, profesorul trebuie să aibă o Înaltă ținută morală, deoarece, spre deosebire de alte profesii, el reprezintă un model. Personalitatea profesorului influențează formarea elevilor și reușita lor școlară
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
ale elevilor; c. îmbunătăți programele de studiu și climatul școlar; d. îmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților; e. dezvolta abilitățile de lideri ale părinților; f. conecta familiile cu membrii școlii; În ceea ce privește relația școala-familie se impun deschideri oferite părinților privind aspectele școlare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc. Un studiu realizat în ceea ce privește necesitatea colaborării școală-familie enumeră patru motive pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături între ele: a. părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor; b. învățământul nu este
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
o interesează. 3. Achiziții fonematice În mai 2010 emite corect vocalele și majoritatea consoanelor cu exceptia consoanelor: “r”, “z”, “j”. În vorbirea spontană existând unele substituiri între “m”-“b”, “s”-“s”, omisiuni (“f”, “v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Bauer, Laki & Nemeskéri - Studiul Mozaic, 2002; Studiul Departamentului de Sănătate Publică București și organizația „Salvați copiii”, 2001; Evaluarea rapidă a consumului de droguri injectabile, realizat de Comisia Națională de luptă Împotriva SIDA și Fundația „Romtens”, 2001; Centrul Județean de Asistență psihopedagogică Târgu-Mureș, 2002; Albert et al., 2002) și date oficiale cu privire la numărul dependenților de droguri. Prezentarea evoluției consumului de droguri În România este structurată În două părți: prima parte descrie trendul narcomaniei În România din perspectiva datelor directe (cercetări cantitative, date
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ansamblu complex de instrumente de investigație. Întrucît ne interesa în primul rînd cum se prezenta în mod „obiectiv” sistemul de formare și perfecționare ale cadrelor didactice, am procedat mai întîi la radiografierea acestuia pe trei dimensiuni - pregătirea de specialitate, pregătirea psihopedagogică și practica școlară -, supunînd analizei de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică, istorie, literatură etc.) și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu atenție obiectivul de a forma profesori, nu doar specialiști în diverse domenii. Soluțiile erau variate - de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era revenirea la Seminarul pedagogic universitar, după modelul interbelic, dar care era perfect funcțional în cîteva țări europene. Prin acesta, Universitatea asigura pregătirea academică, iar seminarul adăuga pregătirea psihopedagogică și practica aferentă absolvenților ce doreau să urmeze o carieră didactică. Cea de-a treia soluție propunea un trunchi comun de pregătire în cadrul universităților existente, cu o separare în profile academice sau didactice, după al doilea sau al treilea an
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al treilea an de studiu. În fine, cea de-a patra soluție, cea mai economică, dar și mai puțin satisfăcătoare calitativ, propunea o realocare a timpului în interiorul planurilor de învățămînt existente ce viza o creștere a ponderii cantitative a pregătirii psihopedagogice și a practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]