8,590 matches
-
tânăr care se furișa pe lângă mine aplecat din mijloc m-a smucit de mâneca hainei certându-mă intrigat: „Unde te duci? Nu auzi cum se trage la televiziune?” Fiind încă rupt de realitatea înconjurătoare am aruncat și eu o privire rătăcită în direcția Turnului Televiziunii și de această dată, în afara luminilor proiectate care se zbenguiau pe cerul întunecat am remarcat înfiorându-mă de teamă nenumăratele luminițe ale gloanțelor trasoare îndreptate spre toate direcțiile: - Ce naiba fac acolo? Cine trage și ... în cine
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
judeci niciodată,Tu,răspunsul,îl vei da,Pentru-a ta vorbă și faptă,Vei primi la judecată: Plata pentru viața ta!... XII. SUFLET ACUZAT!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Suflet acuzat! M-am rătăcit,într-o lume confuză, Arată-mi,Tu Doamne,Lumină și Cale, Păcatul mă-mpinge spre iad și m-acuză, De fuga de cruce,de lacrimi și jale! M-acuză de fapta ce-n gând,am avut, De răul crescut pătimaș
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
ce n-aud ,când e vorba să dea, Din ce nu-i al lor,din ce au primit! Acelor ce duc o cruce,mai grea, Dar care, se poate,să-i fi mântuit ! Citește mai mult Suflet acuzat!M-am rătăcit,într-o lume confuză,Arată-mi,Tu Doamne,Lumină și Cale,Păcatul mă-mpinge spre iad și m-acuză,De fuga de cruce,de lacrimi și jale! M-acuză de fapta ce-n gând,am avut,De răul crescut pătimaș
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
că nu pot să-i împac, Că fac eforturi fără rezultate. De multe ori închid spre lume poarta, La Dumnezeu mă rog și-ngenunchez, Să mă învețe, deslușindu-mi soarta, Ce-i bine și ce nu e să cutez. Mă rătăcisem și credeam că-s dus, Nu mai știam dacă fac rău sau bine, Până când Vocea mi-a șoptit de sus: „Încearcă să te-ntorci adânc în tine!”. Iată și „lupta cu inerția”, într-o poezie chiar așa numită: Lupta: Eu
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ar trebui să punem prea mult preț pe ceea ce își doreste omul, ci mai degrabă pe ceea ce nu-și dorește, dar totuși, spre ... XV. VIAȚA CA O ILUZIE, de Paul Gheorghiu , publicat în Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015. Rătăcim printre iluzii... Într-o zi, un bun prieten mi-a arătat portofelul. Era gol. Nu avea niciun ban în el. Apoi îmi spune cu un ton foarte convingător: - Știi ce înseamnă asta? - Nu. Am răspuns eu. - Asta înseamnă că, neavând
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
o convenție între oameni. De exemplu, dacă ai ajunge pe o insulă pustie cu un sac de bani lângă tine, tot nu ai avea ce să faci cu ei. Ai muri de foame. Astfel ai avea “nimicul” ... Citește mai mult Rătăcim printre iluzii... Într-o zi, un bun prieten mi-a arătat portofelul. Era gol. Nu avea niciun ban în el. Apoi îmi spune cu un ton foarte convingător:- Știi ce înseamnă asta?- Nu. Am răspuns eu.- Asta înseamnă că, neavând
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
prind, Dacă nu le fac pe plac Cred că eu urmez la rând, Poate vor să dau tribut Pentru astăzi,pentru mâine, Pentru ceea ce-am avut Pentru o coajă de pâine? Pentru zilele pierdute Înșirate-n vârf de deal, Rătăcite-n vremuri mute Sus la stână în Ardeal! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Tot privim cum se duc anii / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean
TOT PRIVIM CUM SE DUC ANII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374313_a_375642]
-
din viața unor porumbei. O să plec spre noua mea casă. Pe ei îi las aici. Poate vor înțelege într-un târziu ce sfântă este libertatea. De fapt libertatea are prețul ei. În cazul porumbeilor prețul a fost colivia ce am rătăcit-o într-un coș de gunoi. (Copilul pleacă. Cei doi porumbei intră în coșul de gunoi.) Referință Bibliografică: În colivie / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
a ceea ce am fost odată demult. Iau de la capăt scenariul, adaug culori, privesc mișcarea aceea ciudată a cochiliei unui melc, mișcarea din fiecare celulă a spiralei formă, a spiralei interminabile a propriei vieți în care, am impresia că m-am rătăcit. Tu ce mai faci, omule cu gluga lăsată pe creștet încă de când ne-am cunoscut? Și unde mai umbli, când în mine se sparg oglinzile gemenilor pe care i-ai uitat rând pe rând, în propriile file pe care te-
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
timp a unui cuvânt pe care nu-l cunosc pentru a-mi defini eroarea, sau poate este doar un fir de drum pe care calc de când te-am întâlnit. Poate că umbra cuvintelor tale m-a atins sau poate că rătăcesc prin mine, căutând coiful spiritului. Nu cred că este atât de neglijent Victor. Poate ne-am hârjonit prea mult fără să știu de fapt că el s-a ascuns și a lăsat în urmă un fragment de roman din el
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
de detectiv și de îndrăgostit, străbate autorul străzi și cartiere ale Tel Avivului, descoperind lucruri fascinante, cum ar fi cele legate de memoria lui Max Brod, prietenul și moștenitorul manuscriselor lui Franz Kafka. Scriitorul evocă „o vară toridă”, în care rătăcește pe o „străduță liniștită (nu departe de Primăria Tel Aviv), total deosebită de larma străzilor din apropiere”. Pe această stradă, numită Spinoza, autorul va rememora figura lui Max Brod, „scriitor evreu-ceh de limbă germană, cu renume și cărți publicate și
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CUMVA... Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne-a rătăcit unul de altul viața Și totuși, nu îți sunt străin! Din când în când vântul schimbării Mă răscolește c-un suspin Sedimentat în amintirea simțirilor ce ne-am promis Și-aș vrea atât de mult să ierți Că niciodată nu
CUMVA... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374415_a_375744]
-
mai Înaltă Școală - de Părinți! Tocmai acum, copiii pleaca-n lume. Tocmai acum, bătrânii nu au nume. Tocmai acum, familia se desparte. Tocmai acum, n-avem destulă carte. Tocmai acum, escaladăm noi vânturi - Busole rătăcite pe pământuri - Tocmai acum, ne rătăcim pe drum - Și ne iubim din nou, tocmai acum. CÂNTECUL FOCHISTULUI Privesc acești adolescenți ce-și beau În lungi și triste cozi de așteptare Pe la șomaj, o viză spre Dachau, Schelete vii - și încă - umblătoare - De vor munci pe-o
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
o pasăre de zboară are mișcarea lină cum este pasul Tău e Duhul care vine în trupuri ea coboară când o greșeală facem suspină Dumnezeu ne iartă neputința robiți suntem de zile pierduți suntem pe cale uităm de pasul drept noi rătăcim poteca poverile reptile sug sângele din suflet nu cred că-i înțelept să rătăcim bezmetici la nesfârșit uitând de rostul nostru-n viață de ce-am venit aici mai bine-n rugăciune petale culegând pășind mărunt pe cale cu pas ca
PRIN OCHII TĂI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374485_a_375814]
-
vine în trupuri ea coboară când o greșeală facem suspină Dumnezeu ne iartă neputința robiți suntem de zile pierduți suntem pe cale uităm de pasul drept noi rătăcim poteca poverile reptile sug sângele din suflet nu cred că-i înțelept să rătăcim bezmetici la nesfârșit uitând de rostul nostru-n viață de ce-am venit aici mai bine-n rugăciune petale culegând pășind mărunt pe cale cu pas ca de furnici mister-om înțelege când om pleca la cer și-om fi și
PRIN OCHII TĂI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374485_a_375814]
-
penelul în seva și plânsul/ Durerii din mine ce ține cu gheare.” (Portretul iubirii) Sau: Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o, oare,/ Când primăveri se pierd fără de tine?!/ Dureri în ploi, tristeți molipsitoare/ S-au rătăcit prin toamnele din mine. (Prizoniera singurătății) Invazia figurilor de stil este evidențiată în cadrul temei naturii. Sensibilitatea poetei capătă contur în explozii florale, de culori vii, dătătoare de viață. Toamna o deprimă, dar se reechilibrează prin albul iernii. Construcțiile metaforice creează
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
sunt, conciziuni memorabile, sentințe aforistice: “Trandafirul luminii nu înflorește în somn”. (“Povestea celor o mie de vieți și o nouă viață”); “Stăpânește, Omule/ fiara din tine, vei regăsi culoarea armoniei” (“Șarpele din sufletul tău”); Nu s-a pierdut, s-a rătăcit,/ dar această rătăcire e mai tristă ca pierderea” (Ekphrasis, miniaturi în mantia unui înger”); În casa gândului, fiecare unitate ne cere o nouă trinitate” (“Lacrima din abisul durerii”). Eșantionul de particularități relevat aici de cititorul Irinei Lucia Mihalca e ca
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
pe calea visării așezi culori pe frunze moarte, târziu... printre furtuni de fum auriu, se scalda în pustiu nebănuite cărări spre fundul mării! Tu ,suflet cu destin aparte cinstești și duci o lumină un sărut spre infinitul zării târziu... flori rătăcite de vreme și proroci ce văd în pustiu scobind în trecutul ce geme doar Dumnezeu este viu! ...târziu... tu ,calmă iubire ,înflorești în neștire peste pământul verde necuprins ...târziu... ești doar o clipă de fericire care va pleca spre paradis
...TÂRZIU... de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374520_a_375849]
-
mi-e cuvântul de tăcerile tale. atunci, departe de clipa de acum, erai simplu călător printre faldurile de pietre ascuțite ale bătăilor inimii mele. nu. nu am dormit. te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul buzelor le alină, arzându-le
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SLĂVITE, MĂ IARTĂ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SLĂVITE, MĂ IARTĂ Slăvite, mă iartă că zile de-a rândul Trăind fără Tine, am fost rătăcit! Greșit-am adesea, cu fapta, cu gândul, De azi, pe vecie la Tine-am venit!. Eu simt, când o mână întins-ai spre mine, Prin multe trecut-am ușor! Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine, Slăvite, mă iartă
SLĂVITE, MĂ IARTĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374543_a_375872]
-
căzut în el însuși devine propriul lui prizonier de-ntunecate coșmare. Mormânt ambulant al materiei crude în veșnice fierberi hadronice, stea colapsată ori chiar două stele-n colaps absolut, cu particule de grea nemișcare, o stea înghețată, dar mult ucigașă, rătăcind ca o neagră capcană prin cosmosul negru și viu, precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile, ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită, pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă, și oarbă, și dură, adesea
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
din floraliile cărților lui elephantis diafană fața ta varsă oglinzi de ape iar seraful amăgirii plânge din flautul de aur ascunzându-se în inelele tale prinse pe inimă de-abia te mai văd prin fundul vremii ireală ca o vestală rătăcită printre ploi și semințe contemporană cu greta garbo în adâncul realității tale prin care te plimbi cu orpheu sau cu beatrice prin grote de timp un fel de grafitti mișcător luminând gura lui cronos prin spațiul lăuntric în care plutești
CE VREȚI? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374577_a_375906]
-
Cu fulgi mari din gând căzând, Sufletul meu îmbrăcând, Cu strai alb, lin fluturând. Pasul mi se-afundă blând În zăpezile dormind, Calea vieții desenând Cu argintul strălucind. Viscol de-oi simți suflând, Urma vieții-mi astupând, Și cărarea-mi rătăcind, Oi umbla steaua-mi privind. De-oi simți carnea-nghețând, Cu secunda vieții stând, Inima-mi cristalizând, M-oi simți eternizând... Referință Bibliografică: IARNĂ... / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1497, Anul V, 05 februarie 2015. Drepturi de Autor
IARNĂ... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374596_a_375925]
-
o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere și comprehensiune, la care se adăuga sfaturi paideice: Citiți numai cărțile perle!”, ,,Nu citiți tot ce vă cade în mână”, ,,Exprimați-vă cât mai concis!”, ,, Nu lăsați gândirea să rătăcească pe toți coclauri!”etc. Am aflat, mai târziu, că marele Simenschy nu făcuse politică de nici un fel, dar pentru că fusese dascăl al universităților din Chișinău și Cernăuți, la Teologie, alături de Cicerone Iordăchescu și alți ,,idealiști”, pentru că tradusese din Sfinții Părinți
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]