5,506 matches
-
listele pe care sânt consemnate cuceririle stăpânului său. Leporello, de fapt, le explică. Exact asta este un jurnal: un mod de a explica, de a desfășura în cuvinte sulul înfășurat al vieții noastre. Cei mai mulți oameni mor pliați, împăturiți, așezați pe raftul ce le-a fost hărăzit de către natură și societate. De fapt, cu toții vrem "să ne explicăm", să ne depliem, să spunem de ce am făcut sau de ce ți-am făcut cutare lucru, ce ne propunem să facem, ce am fi făcut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vrând apoi să văd ce mutații suportă sensul lui în trecerea de la literatură la filozofie. Într-o bună zi mi-am dat seama că voi termina prin a scrie o carte de 500 de pagini care va lua loc pe rafturile unei biblioteci ca aceea în care mă aflam, o "teză" pe care o vor deschide câțiva oameni în următoarele decenii. Imaginea acestui destin de vrednicie sterilă nu mi-a surâs deloc. Unde eram eu în toate acestea, redus la extragerea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Îmbinările acelea de cuvinte, puse pe hârtie ca "lucrări de plan", publicate automat de Editura Academiei sau de Editura Științifică și necumpărate și necitite de nimeni, intrau în lume orfane, aduse din îndepărtatele deșerturi ale spiritului, poposind o clipă în rafturile bibliotecilor pentru a fi spulberate apoi de vânturile istoriei și înlocuite de altele. Nimic nu avea identitate, nimic nu avea chip. La ce bun atunci o fotografie pusă în răspăr pe textul Nimănui? Ei bine, Al. B. simțise în textul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de adamism etern și nevinovat al copilăriei, se aflau tot felul de jucării complicate, în pas cu navele interplanetare, cu fanteziile spațiale, cu imaginarul filmelor fantastice americane, de la ET la Războiul stelelor. Așteptîndu-mi fiul, mă duceam în fiecare zi în fața rafturilor cu jucării și compuneam de fiecare dată "menu-ul ludic"; mi-l imaginam pe Flipi lângă mine și îl invitam dezinvolt să își aleagă "orice își dorește"; să nu aibă opreliști: "orice își dorește". Rețeaua aceasta (Märklin) de cale ferată ― electrică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființă", prin cine ar mai fi ajuns până la noi secretul vechi de 1000 de ani al dumnezeiescului Brie de Méaux care își revarsă faldurile galben-mirositoare pe fundul de lemn ce-ruit, care odihnește acum la doi pași de mine, pe un raft în cămară? Făcea băcanul rău cuiva? Dimpotrivă. Și câtă culoare dădea el vieții! Protestam, protestam cu gândul la diferențele care dădeau omenirii splendoarea în varietate. Astăzi, însă, știu foarte bine că nu se poate vorbi despre "omenire" ca despre o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngenuncheat. Niky nu confirmă, dar, oricum, faptul că lucrurile au ajuns așa la Cioran e semnificativ, și dacă ele nu sânt exacte sânt oricum adevărate. Sigur e că atunci când Heidegger s-a urcat pe un scăunel să ajungă la un raft mai înalt al bibliotecii, Ioan Alexandru s-a postat în spatele lui Heidegger, tremurător și vibrând tot de angoasă, înconjurîndu-i, cu brațele deschise în aer, conturul siluetei, gata oricând să intervină și să-și prindă la o adică în brațe zeul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ți-o lăsau era că ar fi putut continua la nesfârșit. Oare, întrerupîndu-le, autorul nu risca să moară asfixiat? Ființa lui Sorin, acționată de butonul scrisului, se deschidea precum un perete care se dă deoparte mutând din loc o dată cu el rafturile indiferente ale unei biblioteci menite să ascundă existența celuilalt spațiu. Citindu-i scrisorile, am aflat că Sorin trăia, ca să zic așa, doar de ochii lumii într-o cămăruță inaparentă și că atunci când zgomotele zilei amuțeau, când ceilalți, care nu aveau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
clipă de clipă într-un ocean de cărți, că înoată în ele de când se trezește și până la culcare și că acestea îl urmează, ca dâra unui reactor, oriunde s-ar afla în casă. Ele se desfășoară mai întîi, vast, pe rafturile care acoperă în întregime peretele din spatele fotoliului în care intelectualul nostru stă așezat la birou. Alte stive de cărți, de obicei în dezordine, se află chiar pe birou, altele, pe jos, în jurul biroului sau peste tot, de jur-împrejurul camerei. Pentru că nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prostie, un proiect amânat la nesfârșit, un crez prăbușit. În sine, o bibliotecă nu garantează nimic. Ea sugerează doar, atunci când e anume arătată, o respectabilitate smulsă celuilalt prin raptul privirii, un spectacol copleșitor montat. Toți autorii aceia muți aliniați în rafturi par convocați pentru a depune mărturie că cel care i-a colecționat face parte din familie, că simpla vecinătate cu ei îl face pe posesorul lor să fie asemenea lor. sâmbătă, 7 aprilie Îi datorez enorm "melancoliei" mele din ultimul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care ai citit-o căznit și care va sfârși în vastul cimitir al cărților. Cărțile acestea care intră în timpul tău cu propriul lor timp pot fi citite chiar acolo unde ai apucat să le deschizi, în picioare în mijlocul camerei, lângă raftul unei librării sau la lumina unui felinar. 14 iulie A murit Ricu Wald. L-am văzut ultima oară înainte de a pleca la Heidelberg, în toamna anului trecut. Avea metastaze osoase și fusesem prevenit de către Sorel Vieru că voi avea un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Kelvin. În mod clar, Kelvin își amintea, deoarece l-a bufnit râsul instantaneu. Un virus în computer, explică el. A șters totul. — Pe moment, nu era deloc nostim... Dar acum era, clar. —Uite! Dervla o așeză pe Lisa lângă un raft unde erau aranjate mai multe reviste glossy. I-a întins un număr subțire pe care scria Hibernian Bride, primăvara 2000. Asta nu e o revistă, se gândi Lisa. Asta e o broșură. Un pliant, de fapt. O scrisoare. Rahat, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la fel ca în cazul cănilor și al mobilei, și asta ar fi fost o risipă necugetată. Dacă le era vreodată foame, se duceau la restaurantul unde lucra Zandra și cereau să fie hrăniți. Sau se duceau la furat din rafturi în magazinul Safeway. Se plimbau pe culoare, mâncând pe drum, apoi băgau cojile de banane și ambalajele în spatele rafturilor. Câteodată, Lisa insista să ia anumite lucruri cu ea afară din magazin; pentru că îi plăcea adrenalina. Viața asta a continuat așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
era vreodată foame, se duceau la restaurantul unde lucra Zandra și cereau să fie hrăniți. Sau se duceau la furat din rafturi în magazinul Safeway. Se plimbau pe culoare, mâncând pe drum, apoi băgau cojile de banane și ambalajele în spatele rafturilor. Câteodată, Lisa insista să ia anumite lucruri cu ea afară din magazin; pentru că îi plăcea adrenalina. Viața asta a continuat așa timp de optsprezece luni, până când intimitatea a început să se transforme în certuri și nemulțumiri. Noutatea faptului că trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
repar eu. Hai să vedem baia. Spre surprinderea ei, baia a trecut testul. Spălatul nu trebuia neapărat să fie un raid fulgerător, cu un burete într-o mână și cu un cronometru în cealaltă. —Drăguță cadă, admiră ea. — Și un raft destul de folositor acolo, deasupra, aprobă Jack. Numai potrivit pentru două pahare cu vin și o lumânare parfumată. Privirea Lisei era plină de semnificații. Și zadarnică totodată. Spre frustrarea ei, Jack și-a continuat itinerarul către următoarea cameră. —Dormitorul, anunță el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că am mari șanse, recunoscu ea tristă. —De ce? Horoscopul nu e favorabil astăzi? o necăji Clodagh. — De fapt, deșteapto, nu este deloc nefavorabil, dar nu asta contează. Imediat cum găsesc ceva ce îmi place, ăștia aleargă să le ia de pe rafturi. Cică linia iese din producție. În fiecare magazin, Ashling a încercat, una după alta, tot felul de perechi de pantaloni care nu-i veneau, în timp ce Clodagh se plimba printr-un univers paralel cu cel al hainelor. Nu se imagina purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aterizat extratereștrii. —E, și? Și-ar da seama că extratereștrii nu ar fi capabili să găsească loc de parcare în orașul ăsta. Hai, Ashling, se văicări el. Chiar trebuie să dau bilețelul fetei? Nu pot să iau eu ăla de pe raft? — Nu. Sunt prea multe variante și tu ești bărbat. Eu vreau spumă fără aromă și tu ai veni acasă cu gel cu miros de lămâie. Sau mai rău, poate îmi iei din aia cu spatulă. Acum, du-te! Uimitor, misiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ne putem uita la ceva, dacă vrei, spuse el. Chiar voia. Prinsă între atracția pentru el și o neliniște copilărească, se gândi că i-ar prinde bine o amânare. —Alege unul, o invită el. Dar când a început să verifice rafturile, a realizat ceva ciudat. Monty Python, Blackadder, Lenny Bruce, Laurel and Hardy, Father Ted, Mr Bean, The Marx Brothers, Eddie Murphy - erau numai filme de comedie. Era confuză. La prima lor întâlnire, discutaseră aprins despre filmele lor preferate. El susținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
The Marx Brothers, Eddie Murphy - erau numai filme de comedie. Era confuză. La prima lor întâlnire, discutaseră aprins despre filmele lor preferate. El susținuse că îi place o largă varietate de filme, dar nu aveai cum să confirmi asta de pe rafturile lui. Într-un final, a selectat The Life of Brian. —O alegere impecabilă, doamnă. A scos o sticlă cu vin pentru ea, o cutie cu bere pentru el și s-au luat timid în brațe în fața televizorului. După zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
revista în sine. Pentru că era încă iulie, a încercat să se liniștească spunându-și că mai este încă destul timp. Dar august părea mult prea aproape pentru a se liniști cu adevărat. A luat un roman de Agatha Christie de pe raft și a citit timp de un sfert de oră, după care a închis lampa cu abajur de culoarea piersicii. A dormit cât de bine a putut, sub așternuturile de aceeași culoare, și dimineața, primul lucru pe care l-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Thurman? —Ai perfectă dreptate, spuse Ted, cu ochii mari. Fusese cât pe ce. Poate că ar trebui să luăm The Best of the Teletubbies și cu asta basta. Nu, ăsta e omul nostru, țopăi Joy de bucurie, în timp ce scoase de pe raft Exorcistul. ăsta nu va supăra pe nimeni. —Bun, spuse Ted. Nu aș mai suporta să se întâmple ca data trecută. Privind înapoi, Joy trebuia să recunoască faptul că atunci când o obligase pe Ashling să se uite la Damage făcuse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se putea spune despre starea În care se găseau cei cincizeci de metri cubi ai nefericitei lui Încăperi, atît de elegantă odinioară cînd era goală, cu ușa cu geamuri care dădea spre balcon, cu lambriurile care dispăruseră de mult Îndărătul rafturilor bibliotecilor ce ocupau trei pereți din patru, care biblioteci Începeau să dispară la rîndul lor Îndărătul stivelor de cărți pe care un arhitect le-ar fi comparat cu pereții falși: de ce cumpărase cele paisprezece volume ale Istoriei literaturii engleze publicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se află aprox. 350.000 volume (cărți și periodice, manuscrise, documente audiovizuale etc.). Astfel, în prezent, spațiul în care funcționează Biblioteca este format din: - sediul central (situat în str. Mitropoliei nr. 4): 55 de încăperi (secții cu acces liber la raft, depozite, săli de lectură, ateliere, birouri, ș.a.m.d.), - filiala Obcini: 2 încăperi (un apartament cu 2 camere, 53,21 mp, cu sediul în str. Corneliu Coposu (fostă Dornelor) nr. 1, închiriat gratuit de către Primăria Municipiului Suceava - existând inconvenientul că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
spre măruntaiele labirintului. În cele din urmă, am izbutit să-mi refac pașii prin hățișul de culoare și de tuneluri, pînă cînd am apucat-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am Îngenuncheat lîngă ultimul raft și mi-am căutat vechiul prieten ascuns Îndărătul rîndului de tomuri Îngropate sub un strat de praf ce strălucea precum chiciura În lumina opaițului. Am luat cartea și i-am Întins-o Beei. — Ți-l prezint pe Julián Carax. — Umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
totul și că literatura bună trebuie promovată. Într-o zi, intrigată, l-am Întrebat de ce continua să publice romane de Julián Carax și să piardă bani tot stăruind În acest sens. Drept singur răspuns, Cabestany s-a dus pînă la rafturi, a luat un exemplar dintr-o carte a lui Julián și m-a poftit s-o citesc. Așa am făcut. Două săptămîni mai tîrziu, le citisem pe toate. De data asta, Întrebarea mea a fost cum era cu putință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
l-am călăuzit Înapoi spre scară. — Aici nu e nimic, Julián, am șoptit. Familia a vîndut totul Înainte să plece În Argentina. Julián a Încuviințat fără vlagă. Am coborît la parter. Odată ajunși acolo, Julián s-a Îndreptat spre bibliotecă. Rafturile erau goale, iar șemineul Înecat cu moloz. Pe pereții palizi de moarte flutura unduirea flăcării. Creditorii și cămătarii izbutiseră să ia cu ei pînă și memoria, care probabil că acum era pierdută În labirintul vreunui depozit de fier vechi. — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]