5,519 matches
-
impresie. Poezia basarabeană are valori de vârf (privighetori), comparabile (în felul în care am arătat) cu valorile poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și generoasă a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
au purtat această polemică, spre binele posterității lui Creangă, s-ar putea zice, cum o probează, printre altele, și volumul editat la Cluj de Constantin Cubleșan în 2006 (Ion Creangă în conștiința criticii, Ed. Tribuna), edificator asupra extraordinarei bogății a receptării critice a lui Creangă. Probabil că numai a lui Eminescu și Caragiale au egalat-o în proporții. Și acum această carte a lui Eugen Simion, la rândul ei doveditoare a faptului că nici G. Călinescu și nici toți criticii de după
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
acceptat așa cum e - scriitorul are dreptul să se arate oricum -, altfel mai bine nu-l citești. Or, curajul lui Mircea Cărtărescu de a se dezvălui chiar și în ipostaze mai puțin glorioase a rămas același în ciuda riscului ridicat (dovedit) al receptării. Cu atît mai bine pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie a jurnalului, mișcările intime chiar și parțiale ale acestui extraordinar scriitor! Jurnalul cuprinde perioada anilor 1997-2003, perioada în care Mircea Cărtărescu a scris
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
capodoperei, ("nu mai pot spune decît ceea ce știu deja că voi spune", dar "cînd nu scriu, iadul din mine se umflă și dă pe dinafară"); nevoia confirmării valorii prin interesul și succesul în străinătate ale cărților sale, pe fondul unei receptări tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e ideologizat, dar al confirmării succesului prin cîștigul financiar și, în fine, melanjul de apatie existențială
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
laborios, când simplu, de o senzuală limpezime. A doua trăsătură ține de năduful în exces, de energia negativă purtată de scriitoare față cu... critica literară. E neproductiv să privești ca autor împlinit, de multe ori chiar de la firul ierbii, tensiunile receptării. Injustețea își are regulile ei îndrăznețe, dincolo de virtuțile fiecăruia. Se pot număra pe degetele de la o mână scriitorii români în activitate ce beneficiază deja de serii de autor. De unde, atunci, zădărnicia unor bătălii literare ori rechizitoriale? Dacă la mijloc e
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
a oferi, ăn sfârșit, publicului român o monografie judicioasa și competența a lui Galilei. Spun "an sfârșit", pentru că toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui Galilei - vorbim iarăși strict de spațiul românesc - au ăntretinut imaginea plata și fără nuanțe a unui savant an perpetua opoziție cu biserică. El era implicit judecat că un spirit antireligios. Or, lucrurile nu stau ăntru totul
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
chiar de nici o tradiție viziunea de care vorbesc? Cred că are legături cu spiritul avangardei interbelice, măcar în punctul de pornire, lucru pe care îl susțineam și în urmă cu mulți ani și îl susțin și acum. În capitolul dedicat receptării critice a lui M. H. S. și a „târgoviștenilor” e menționată și această părere a mea care nu era doar a mea, ci, cum se consemnează, și a altor critici de întâmpinare din epocă, „derutați”, crede autoarea studiului actual, de
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
perioada 12 - 16 octombrie, la Rîmnicu Vîlcea, acolo unde în ultimii ani s-a derulat unul dintre cele mai coerente și mai eficiente proiecte privind implicarea directă a artistului în problemele curente ale orașului, a avut loc un Simpozion privind receptarea și recuperarea tradiției din perspectiva postmodernității. Organizată de Fundația Har, mai exact de sculptorul Alexandru Nancu, de criticul de artă Luiza Barcan și de pictorul Gheorghe Dican, cu sprijinul forurilor locale și al Ministerului Culturii, această manifestare prelungește o altă
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
s-a comunicat decât schimbându-și subiectul, fie către zona politicului, fie către aceea a socialului sau moralului. Nu și-a creat o critică a ei - cu impact extra-academic - și nu a stimulat noviciatul. Nu a stimulat o tradiție a receptării, publicistică ori, horribile dictu, mediatică. Prin urmare, unica zonă de contact între filozofie și publicul ei latent e de găsit într-o mitologie a inaccesibilului. Iar pentru acestea toate, vina nu are cum să aparțină, global, culturii române, oricât de
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
l-au citit pentru că așa cerea valul modei. Desigur, cartea nu se găsea în librarii, dar circulă, pe traseul obișnuit, din mînă-n mîna. Fascinația asupra românului era și ea contaminanta, din diferite motive și în grade variate, în funcție de nivelul de receptare atins. Faptul că la patru ani după apariția românului (1980) el se traducea și în limba română, era o izbîndă intelectuală. După 1990, cel de-al doilea român, Pendulul lui Foucault, se găsea și el în librarii (unde mai poate
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
topesc în misterele palpitante ale unui Ev Mediu recuperat printr-un bombardament de informații. Captația cititorului este obținută, în primă instanță, prin firul polițienesc. Cine nu se teme însă de ghimpii trandafirului, se poate apropia de seducătoarele-i petale, îmbogățind receptarea cu noi și noi dimensiuni estetice, sociale, religioase, politice, culturale, metafizice. Drumul prin labirintul semnelor este plin de tentații, de obstacole, de ramificații stufoase. Fiecare este liber să aleagă calea de a nu se rătăci, de a nu rămîne prizonierul
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
aș exclude din înșiruire nici două elemente așa zicând conjuncturale, dar nu nesemnificative. Sunt două la număr: notele de subsol, bogate, care restituie fragmente excluse fie de autor (în trecerea de la revistă la volum), fie de cenzură; și dosarul de receptare, abundent și el, conținând fragmente din cronici semnate de Al. Piru, Ov. S. Crohmălniceanu, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, George Muntean, Ion Vlad, Mircea Iorgulescu, Petru Poantă, Mihai Ungheanu ș.a. Actuala formă, masiv integratoare și diversificată, Mozaicul istorico-literar e de altfel
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
dintre lucrările științifice publicate de dna Cismaru: http://dianacismaru.files.wordpress.com/2008/01/lucrari-publicate-feb-2012 ro.pdf: “Comunicări științifice publicate în volumele conferințelor naționale și internaționale[1]: (...) 5. Cismaru, Diana-Maria; Lucaci, Claudiu (2010).„Dezbaterile finale în campania electorală din toamnă 2009: receptarea în mediul real și în mediul online”, în Securitate și apărare europeană în contextul crizei economico-financiare (pp. 20-32), București: Universitatea Națională de Apărare Carol I (ISBN 978-973-663-815-2).6. Cismaru, Diana-Maria; Lucaci, Claudiu (2009).„The Institution of the Spokesperson - Status and
Monica Ghiurco contestă și ea selecția managerilor în TVR by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77009_a_78334]
-
de 10 martie, cu începere de la ora 18, sala nr. 103 a Casei de Cultură a Studenților (Bulevardul Regele Carol nr. 9) din Timișoara găzduiește dezbaterea cenaclului literar „Pavel Dan”, intitulată „Ce stă scris? “ Generația 2 000 în literatură, tendințe, receptare, perspective, la care sunt invitați poetul și editorul Nicolae Țone, precum și tineri, dar talentați scriitori. ( M. D. M.) Modificări la TV După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul B1 TV ne-a comunicat că în programul său de duminică
Agenda2006-10-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284839_a_286168]
-
să alunece în suficiență. După doi sau trei ani de articlerie săptămânală, oricine poate evalua o carte cu destulă precizie și destul de repede (mai ales dacă ține cont de mode și se adecvează acestora). Dar, atunci, unde mai e farmecul receptării? Unde mai e fascinația întâlnirii aceleia miraculoase ? Sunt lecții pe care, mai direct sau mai subtil, le-am primit la începutul magistraturii mele critice chiar de la autoarea romanului despre care scriu acum. Și pe care la fiecare nou articol mi
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
de 27 februarie. E exact data când Ioana Pârvulescu făcea publică, într-o conferință susținută la Teatrul Național, propria interpretare (absolut strălucită și extrem de convingătoare) asupra lumii lui Caragiale. Tot un atentat, în fond, dar unul îndreptat împotriva clișeelor de receptare. Pentru mine cel puțin, cele două date sunt într-o perfectă conexiune. Am comentat aici, numai anul acesta, peste cincizeci de cărți recente. Viitorul începe luni mi-a plăcut mai mult ca oricare alta.
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
doar negrul, așa cum alte cărți distilează doar albul. Defect și calitate în același timp. Din nou despre Nichita Colecția „Canon” a Editurii Aula s-a îmbogățit recent, sub semnătura lui Vasile Spiridon, cu Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, (dosar de) receptare critică. Încercând să surprindă fizionomia spirituală a poetului și treptele devenirii sale încă de pe primele pagini, Vasile Spiridon - îmbrăcat „în frac” și cu o retorică „la patru ace” - cedează destul de des ispitei limbajului ușor academizant și suprasolicita vocabularul în raport cu simplitatea
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
dintre semnificant și semnificat, dintre poetică și poietica ori ce este metapoetica sau metasemantica. Observația este ușor de înțeles în momentul în care capitolul monografic va fi analizat în paralel cu fragmentele critice din final, adunate într-un dosar de receptare, unde Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Ion Pop ș.a., cuceresc printr-o limpede și profundă simplitate. Autorul nu se dezminte nici în dreptul analizei celor 23 de poezii selectate. Se poate presupune că, în vecinătatea textelor, critica lui Vasile Spiridon este inteligentă
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
Din păcate, în raport cu textul comentat, critica lui Vasile Spiridon, sfidând gravitația, se înalță în spații din ce în ce mai ermetizate. Adrian Majuru - Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Editura Compania, București, 2003, 248 p. Vasile Spiridon, Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, receptare critică, Ed. Aula, Brașov 2003. 100 pag.
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
Dintre toate artele, numai literatura îmbătrânește, pentru că recurge la un instrument de împrumut - limba - care îmbătrânește și prin el însuși, și prin conținuturile vehiculate. În toate celelalte, cu instrument specific, modul de a crea este părăsit periodic de artiști, dar receptarea lui nu are de suferit. Specificitatea instrumentului corespunde esenței artei, adică gratuității ei. Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viața poeziei”. De asta nu se prea mai citește poezia modernistă, fiindcă așa se credea. În mișcările de pendul care caracterizează societatea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
Marină Constantinescu Orice iubitor de teatru năzuiește la cîteva întîlniri fundamentale pentru receptarea fenomenului, pentru menținerea sau abandonarea unor mituri. O seară cu Royal Theatre din Londra, cu Piccolo Teatro din Milano, cu trupa Comediei Franceze se înscrie în spațiul nobilelor vise. Oricît ai fi de informat, oricîte povești ai fi auzit, impactul
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și prin diversitate stilistică -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul a cîtorva decenii, nu doar un interes
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
ei. Ci, la 130 de ani de la reprezentarea în debut a nemuritoarelor sale piese de teatru, să trec în revistă, pentru o clipă, felul cum ele au fost receptate în epocă și mai tîrziu. Mă ajut întru aceasta de secțiunea receptarea critică din buna, docta ediție adunînd dramaturgia lui Caragiale propusă de nimeni altul decît chiar de dl Dan C. Mihăilescu, în primul volum de Opere ale lui Caragiale din competenta ediție critică apărută la sfîrșitul anului trecut la Editura Minerva
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
a urmărit, cu luciditate, ramificațiile ei numeroase, într-o desăvîrșită arborescență". Iată o judecată de valoare dovedind pătrundere în înțelegere pentru marea operă dramatică a lui Caragiale bătrînul. Pentru că, în 1941, în Istoria literaturii, Călinescu nu are cheie potrivită pentru receptarea dramaturgiei lui nenea Iancu. După ce trece, tipologic, în revistă diferitele personaje, întîlnim această judecată buimăcitoare: "Toți acești eroi sunt structural satisfăcători, însă nu se poate face cu ei comedie adîncă. Comicul rezultă din îmbinarea mijloacelor și rămîne în cele din
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
1971), G. Dimisianu, Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu au modificat profund înțelegerea criticii românești pentru dramaturgia nemuritorului Caragiale. Cam tîrziu, nu-i așa? I.L. Caragiale, Opere, I, Teatru. Ediție coordonată, cronologia vieții și operei, note și cronologia receptării critice de Dan C. Mihăilescu, București, Edit. Minerva, 2000.
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]