5,656 matches
-
raportează la cod prin joc, păstrându-și un spațiu de libertate, de subtil și de umbră, care lipsește pornografiei, a cărei regulă de bază este să arate tot ("tout montrer, tout voir"). Dimensiunea erotică a unui text se naște din receptarea lui de către cititor, care joacă un rol esențial în elaborarea sensului lui. În funcție de educație, de cultură, de modul de interiorizare a normelor sociale și morale ale timpului, de aprecierile sau respingerile personale în materie de sex, precum și de propria experiență
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
urmează neapărat frontierele sexului biologic. Anchetele arată că o proporție deloc neglijabilă de femei consumă pornografie, chiar și când aceasta din urmă țintește un public masculin. Este un lucru de înțeles. Un text nu poate să-și controleze cu adevărat receptarea, utilizările singulare pe care i le dau indivizii, imaginarul personal pe care aceștia îl adaugă. În plus, fantasmele sexuale fac identificările cu subiectul să varieze neîncetat: cititoarea nu este condamnată să ocupe locul personajelor feminine, ea poate amesteca distincțiile pe
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Vasilescu) la care au participat mai mult „oameni de cultură și artă“ decât jurnaliști. Mi-a plăcut ce-a spus Smaranda Vultur - „fiecare film despre trecut e de fapt unul despre prezent. Acest film ne arată și cum stăm cu receptarea trecutului“. M-a amuzat Florin Iaru, care, cu verva lui sănătoasă, a exclamat: „Merce e senzațional în film! E mult mai tare ca Burtică!“. Solomon nu crede că a făcut filmul prea târziu Cei prezenți la dezbatere (printre care Nestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ei înșiși, în timp ce străinii experimentează o lume exotică. Asta presupune tipuri diferite de lectură. Însă există și o categorie de cititori rafinați, care nu au patrie; ei nu urmăresc decât plăcerea estetică. Deseori vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această „universalitate“ este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict „specifice“, la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această „universalitate“ este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict „specifice“, la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai lungă. De pildă, săptămâna trecută, la Viena, cineva mi-a spus: îi înțeleg foarte bine pe moldovenii din cartea ta, căci și noi austriecii suntem un fel de moldoveni. Cred că modul cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
majore. Vremelnicie pierdută și Cine adoarme ultimul: al doilea roman, și cel mai recent, lța înghițit pe primul. De ce ați ales această variantă și nu ați preferat să publicați unul cu totul și cu totul nou? Ați fost nemulțumit de receptarea și vânzarea primului? Nu cred că a doua carte a înghițitțo neapărat pe prima. Vremelnicia pierdută rămâne (în ciuda unor stângăcii juvenile mai mult sau mai puțin evidente) de sine stătătoare și nu cred că e anulată de Cine adoarme ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fi numai niște artificii, trucuri, găselnițe prozastice: mă convingeau că zugrăvisem o mică lume pe care nțo explorasem îndeajuns și care încă se cerea cutreierată. Cine adoarme ultimul a apărut, din acest punct de vedere, întrțo continuare firească. Cât despre receptarea și vânzarea primului volum, nu pot fi în nici un caz nemulțumit. Manuscrisul trecuse, în aproape șase ani de când fusese gătat, pe la trei edituri. Abia cea deța patra, Univers enciclopedic, a tipăritțo. Și la celelalte trei fusesem primit cu entuziasm, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în aproape șase ani de când fusese gătat, pe la trei edituri. Abia cea deța patra, Univers enciclopedic, a tipăritțo. Și la celelalte trei fusesem primit cu entuziasm, însă rațiuni de politică literară ori financiare zădărniciseră proiectele. Cum să fiu nemulțumit de receptare? În presă, volumul a beneficiat de o prezentare încă din 1996, când, în calitate de redactor la Editura Cartea Românească, regretatul Valeriu Cristea mița citit manuscrisul și a publicat apoi o avancronică mai mult decât binevoitoare. Am avut îndrăzneala și trufia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
întrțo încăpere din Casa Vernescu - și clipe iară de neuitat de vorbit împreună. El a fost unul dintre oamenii pe care nu am vrut săți dezamăgesc cu scrisul meu. Iar dacă lor leța plăcut, nuțmi puteam dori o mai bună receptare. Au primitțo foarte bine și au scris despre Vremelnicia... Nicolae Bârna, Daniel CristeaȚEnache, Răzvan Voncu. Și, mai ales, mța încurajat, mța pus să scriu și a avut încredere în mine Profesorul Eugen Simion, cel care, în vara lui ’92, mța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ea mța debutat Profesorul Eugen Simion exact la cinci ani după ce fusese scrisă și cruțată de la nimicire. Ca să nu mai pomenesc de prefața pe care domniațsa a făcutțo primei mele cărți... Nu, hotărât lucru, nu am fost nicidecum nemulțumit de receptare. Dimpotrivă. Cât despre vânzarea primului volum, nu prea mța preocupat. Tot ce pot să spun e că eu însumi am cumpărat de la editură multe exemplare, pe care lețam oferit prietenilor și cunoscuților. Mai apoi, datorită eforturilor lui Răzvan Penescu, mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ne este pusă la dispoziție. Fiecare amănunt devine un punct de pornire pentru sondări care, făcute într-o zonă clar delimitată - învățământ, spectacole care au influențat decisiv formarea unor anumiți coregrafi, locuri coagulante pentru căutări estetice de graniță, teorii ale receptării -, dau dimensiunea rolului pe care dansul contemporan îl avea atunci. Cine scria în anii ’80 despre dans și cât de aplicat se scria, care erau spațiile unde putea fi văzut dansul contemporan, ce tip de public venea la spectacolele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
și tangențial, problema corpului la granița între realitate și virtualitate. Această virtute a studiului, de a atinge tot ceea ce a fost și este prezent în agenda „corpului virtual“ poate fi, în egală măsură, și cea mai mare piedică în calea receptării. Pentru că la finalul lecturii nu știi încă ce a încercat să facă Lucia Dinescu. Cu siguranță nu a pledat pentru o poziție extremistă. A exersat (și acum iar vorbim de o raritate în România) cu foarte mare atenție neutralitatea axiologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
investiției, nu cianurii, da locurilor de muncă, nu distrugerii naturii. Poate de data asta chiar se întâmplă ceva. Film responsabil. Start. Ce este arta comunitară? Mihaela Michailov Arta comunitară e o artă de training teritorial. Formează conștiința comunitară și sensibilizează receptarea civică. De trei luni merg săptămânal în zona Rahova-Uranus, un spațiu fascinant de hibrid - cu clădiri abandonate, ciuruite, zbârcite sau renovate de curând -, care se schimbă atât de repede încât, în scurt timp, cu greu va mai putea fi recunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ca un grup de oameni, interese, valori, interdependențe, reprezentări etc. să poată structura tipologia unei comunități. Cu acele situații-limită, reflectate echilibrat în așa fel încât să nu existe un singur unghi de percepție care să influențeze manipulant și să altereze receptarea. Obiectivitatea jurnalistică și distanțarea programatică devin, din acest punct de vedere, un instrument de lucru extrem de important, care ține sub control tendința și tentația de a empatiza cu grupul-țintă, de a-i supralicita nevoile și așa existente. Artiștii devin actanți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
atunci cînd difuzează informații despre instituții și funcționarea acestora, devine executivă cînd vizează elaborarea și explicarea deciziilor, este o comunicare de serviciu cînd facilitează accesul publicului la serviciile oferite de municipalitate, administrații sau asociații și devine relațională atunci cînd asigură receptarea și ascultarea indivizilor, răspunzînd cererilor acestora. Comunicarea ascendentă, dinspre cetățeni către guvernanți, care procedează la "convertirea raporturilor sociale în raporturi politice" (G. Burdeau), ia o amploare tot mai mare. Ea este încurajată de fenomenul participării politice, care desemnează ansamblul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
devine executivă atunci cînd vizează deciziile, elaborarea și explicarea acestora, și este o comunicare de serviciu atunci cînd facilitează accesul publicului la serviciile oferite de municipalitate, administrații și asociații. Comunicarea municipală capătă un aspect relațional atunci cînd, dincolo de informare, asigură receptarea și ascultarea indivizilor și cînd răspunde cererilor acestora. În sfîrșit, dincolo de propria sa comunicare internă, municipalitatea se îngrijește și de comunicarea instituțională, care promovează imaginea colectivității. Efectuarea acestei munci ar consta în organizarea informației, în consultarea populației, în stabilirea unor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
afectează intensitatea și frecvența reacțiilor ofensive imediate, manifestate de către membrii ambelor sexe, la diferite specii, de diferite vârste, având condiții de trai diferite și prezentând grade diferite de familiaritate cu partenerii. Toate rezultatele susțin că declanșarea comportamentului ofensiv depinde de receptarea stimulării "ostile", mai mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par să depindă de medierea pornirilor comportamentale specifice activate la indivizi de receptarea unui stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson și Burgess, 1962b; Hokanson, Burgess și Cohen
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par să depindă de medierea pornirilor comportamentale specifice activate la indivizi de receptarea unui stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson și Burgess, 1962b; Hokanson, Burgess și Cohen, 1963; Hokanson și Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli ostili precum mirosurile urâte, proiecția de scene dezagreabile, zgomotele insuportabile, durerea ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în foarte puține studii precum
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în foarte puține studii precum cele ale lui Kelly și Hake (1970 citat de Pahlavan) sau în cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1990; da
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare ale mediului. Stimuli mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o creștere a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația mișcărilor nu este însă prezentă atunci când își desfac pumnii. Rezultatele scot în evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt responsabilitatea acelorași procese inferențiale. Organizarea comportamentului ca rezultat al eșecului în executarea sarcinii de inteligență a fost influențată, cel puțin pentru componenta motrică, de stimularea aversivă. Starea emoțională îi informează pe indivizi despre situația în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]