6,870 matches
-
organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se însoțește de bradicardie, realizată prin acțiunea directă asupra centrilor cardiomoderatori bulbari (reflexul Cushing). Anemia acută a bulbului sau măduvei excită, de asemenea, centrii vasomotori, adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul centrilor glicoreglatori și termoreglatori diencefalici, reacții vegetative periferice de tip hiperglicemiant și hipertermizant sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetative se face după principiul reciprocității, sinergiei și asocierii. Reciprocitatea ocupă un loc important în producerea funcțiilor vegetative. Numai în cazul irisului, ea se realizează cu ajutorul a doi mușchi antagoniști. Ca exemplu de acțiune reciprocă coordonată poate fi luat cazul reflexelor reglatoare ale tensiunii. Tendința la prăbușire a presiunii sanguine provoacă pe de o parte tahicardie prin stimularea reflexă a centrilor cardioacceleratori și inhibarea celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activitate conjunctă a organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative. Vasodilatația precoce de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate constituie un exemplu tipic din acest punct de vedere. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă a diverselor organe interne participă la producerea reflexelor vegetative viscerale, autoreglarea și menținerea în limite normale a funcțiilor specifice ale acestora. Organele interne deși sunt nedureroase în condiții normale, pot deveni hiperalgezice în diferite stări patologice ca urmare a lezării fibrelor senzitive A și C. Durerea viscerală directă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viscerală directă sau proiectată (referită) diferă de cea somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron. Fiecare nerv senzitiv se ramifică într-un număr variabil de terminații dendritice, care se distribuie pe cale axonală fără articulație sinaptică atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni vasodilatatoare sunt cunoscute. Incapacitatea drogurilor care blochează acțiunea acestor două substanțe, de a împiedica vasodilatația antidromică a sugerat participarea posibilă fie a adenozinei fosfat, fie a plasmakininelor sau substanței P. Principalul răspuns al reflexului de axon este hiperemia pielii pe o suprafață de 5-10 mm în jurul zonei iritate. Scărpinatul, de exemplu, este urmat după aproximativ 30 secunde de o bandă roșie de fiecare parte a suprafeței traumatizate. În felul acesta, reacțiile reflexe de axon
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contractile și secretorii prin reacții neuroreflexe compensatoare de contracarare, autoreglare, apărare și adaptare la necesitățile variabile ale funcțiilor vitale (circulatorie, respiratorie, digestivă, excretorie, metabolică etc.), întregind componenta somatică voluntară. Atât comenzile plecate de la centrii superiori somatici, cât și reacțiile organo-vegetative reflexe însoțitoare declanșate de diverșii stimuli exogeni sau endogeni, antrenează ambele căi eferente, punând în stare de activitate simultană mușchii scheletici pe de o parte și organele viscerale pe de alta. La rândul lor, cele două componente eferente ale sistemului nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
visceral al manifestărilor somatice și reacțiile adaptative ale organismului la diversele solicitări normale sau patologice. Totodată, căile senzitivo-senzoriale viscerale îndeplinesc rol de primă verigă aferentă atât a arcurilor reflexe vegetative baroreceptoare, chemoreceptoare, voloreceptoare (cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestinale etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara zonelor reflexogene implicate în autoreglarea funcțiilor vegetative specifice (cardiovasculare, respiratorii, renale, gastrointestinale), majoritatea organelor efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în influx nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii de reglare, integrare și coordonare cortico-subcortico-spinală, generatori de reacții neuro-endocrino-metabolice adaptative la necesitățile variabile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
face doar tractusul digestiv, la nivelul căruia raportul dintre fibrele vagale preganglionare și celulele nervoase ale plexurilor Meissner și Auerbach fiind de 1:8000, răspunsul musculaturii netede viscerale poate afecta deodată zone întinse de organ, așa cum se întâmplă în cazul reflexelor digestive intersegmentare. Pe de altă parte, distribuția intranevraxială a celor două categorii de centri diferă, după cum este cazul nucleilor de origine ai căilor somatice sau vegetative. În primul caz, centrii sunt etajați de-a lungul întregului sistem nervos cerebro-spinal, iar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
denumită ulterior homeostazie (Cannon, 1932). La baza proceselor homeostazice stau fenomene adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire, reglarea circulației cu ajutorul centrilor vasomotori bulbari se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
60-70 bătăi/min. la 260-320/min. Inegalități semnificative pot apărea la membrii aceleiași specii și, bineînțeles, și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare la pilocarpină indică, de asemenea, predispoziția la dezechilibre de tip vagoton. Mai dificile de etichetat și interpretat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hipotonie vagală care se însoțesc de regulă de manifestări de tip hipersimpaticoton. În practică este adeseori greu de diferențiat ceea ce aparține hipotoniei unuia din sisteme și hipertoniei antagonistului său. Se face apel la aceleași criterii de excitabilitate a unor reflexe visceroviscerale și la susceptibilitatea organo-vegetativă față de agenții farmacodinamici. Este etichetat simpaticoton subiectul al cărui ritm cardiac este accelerat în repaus, a cărui probă la atropină este puțin concludentă, al cărui reflex oculocardiac este discret sau inversat și care se arată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
carotidian decât a arcului aortic. Acesta din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea ei cu sfere de sticlă sau plastic, este urmată de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarisch, pare a fi de o deosebită importanță în producerea hipotensiunii din infarctul miocardic. În afara receptorilor din zonele specifice ale atriilor, venelor mari, ventriculilor, aortei și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero- și interoceptive din întregul organism, denumite de Danielopolu zona tisulară superficială și profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul stimulării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ajustări hemodinamice impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. La nivel capilar, reglarea nervoasă vegetativă operează indirect fie prin intermediul modificărilor de tonus arteriolar (fig. 75), fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și restul căilor vegetative eferente, sub controlul permanent al centrilor vasomotori bulbari și medulari, al căror tonus este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictoare de natură adrenosimpatică. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare intervin nu numai ca factori de deranj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea reacțiilor locale și generale de adaptare a circulației la nevoile nutritive tisulare (reflexe de nutriție Hess). Împreună cu O2, necesar contracției musculaturii netede vasculare, CO2 participă la autoreglarea metabolică locală a circulației din diversele organe și sisteme. Deficitul de oxigen, singur sau asociat cu creșterea bioxidului de carbon, determină dilatație arteriolocapilară, în timp ce excesul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presională. Pentru o modificare presională similară, descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de cinci ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Pentru reflexul chemoreceptor, receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO2 și H+, fiind mai importante în controlul respirației. În controlul funcției cardio-vasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită fenomenului de hiperpnee de cauză hipoxică și ca urmare a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. La nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
său, distensia auriculului stâng provoacă pe cale aferentă vagală diureză reflexă prin inhibarea secreției de hormon antidiuretic, în vederea eliminării excesului de apă și descărcării patului vascular. În afara receptorilor arteriali și auriculari, un rol mai puțin fiziologic și predominant patologic îl au reflexele cardio-vasculare cu punct de plecare ventricular. Stimulii nocivi fizici și chimici aplicați asupra ventriculului stâng, de exemplu, produc reacții neuro-reflexe hipotensoare. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronariană, ca și obstruarea acesteia cu sfere de sticlă sau plastic sunt urmate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și chimici aplicați asupra ventriculului stâng, de exemplu, produc reacții neuro-reflexe hipotensoare. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronariană, ca și obstruarea acesteia cu sfere de sticlă sau plastic sunt urmate de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarish, pare a fi de o deosebită importanță în producerea colapsului vascular din infarctul miocardic. Reacții neuro-reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Compresia globilor oculari este urmată, la majoritatea subiecților normali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]