11,435 matches
-
mitrală, cardiopatie ischemică precoce, infarct miocardic, insuficiență cardiacă; • Manifestări respiratorii: sindrom obstructiv bronșic; • Manifestări renale: proteinurie, hematurie, lipidurie (globule de grăsime, cu aspect de cruce de Malta la examenul microscopic în lumină polarizată), diabet insipid nefrogen, sindrom Fanconi. Biopsia renală relevă depozite lipidice în toate celulele glomerulare, vasculare și tubulare (în special, în tubii proximali și ansele Henle). Insuficiența renală cronică terminală survine, de obicei, între decadele a treia și a cincea de viață. • Manifestări digestive: episoade de diaree, dureri abdominale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
extracelulare) și stimulează inhibitorul activatorului plasminogenului I (care are rol în degradarea matricei); utilizarea medicației care interferă cu SRAA permite prevenirea, stoparea sau chiar reversibilitatea (după unele date recente) proceselor de fibrinogeneză în BCR. Datele clinice și studiile experimentale au relevat unii factori de progresie, tratarea lor ducând la încetinirea progresiei insuficienței renale: HTA (vezi mai sus); Proteinuria determină progresia insuficienței renale prin: toxicitate mezangială, supraîncărcare tubulară cu liberare lizozomală în țesutul interstițial a anumitor proteine toxice (transferina), producția de molecule
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai rapidă la pacienții mai tineri. Greutatea mică la naștere, considerată inițial un factor de risc doar pentru afectarea cardiovasculară și pentru apariția DZ tip 2, s-a dovedit a fi predictivă și pentru apariția și progresia BCR. Date recente relevă că prematuritatea și deficitul de creștere intrauterină se asociază la adult cu masă nefronică redusă, dezvoltarea albuminuriei (proteinuriei) și reducerea RFG. Factori de risc modificabili Proteinuria reprezintă un factor de risc major, influențabil farmacologic, al progresiei BCR. Mărimea microalbuminuriei/proteinuriei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renali diabetici și non-diabetici, progresia BCR fiind mai rapidă la cei cu niveluri crescute ale colesterolului total, LDL-colesterolului și apo Blipoproteinei. Hiperuricemia a fost asociată cu frecvența mai crescută a HTA, bolii cardiovasculare și a BCR. Date experimentale recente au relevat faptul că hiperuricemia determină leziuni renale independente de prezența cristaluriei în tubii renali. Hiperuricemia, care în condiții patologice specifice și la niveluri serice foarte ridicate determină afecțiuni renale bine caracterizate (necroza tubulară acută, nefropatie tubulo-interstițială cronică) pare a prezenta, chiar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bolii renale, fără a exista însă unanimitate în acest sens. Prezența anemiei, conform unor date recente, reprezintă un predictor negativ pentru evoluția bolii renale. Totuși, rolul direct al anemiei în degradarea funcției renale rămâne controversat; un studiu foarte recent a relevat faptul că riscul de progresie către uremie cronică este foarte puțin crescut de anemia în sine. în schimb, anemia crește riscul de boală cardiovasculară la pacienții cu un nivel seric crescut al creatininei serice, sugerând că efectul anemiei este mediat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prin puncție osoasă din creasta iliacă; această modalitate diagnostică se practică însă în puține centre din lume. Diagnosticul de probabilitate se face pe baza nivelurilor serice ale PTH-ului intact (determinate la intervale de 3 luni). Radiografia comparativă de mâini relevă leziuni de liză subperiostală și calcificări periarticulare și arteriale. Calcificările cardiace se cuantifică de asemenea ecografic și prin computer tomografie cu emisie de electroni (evidențiază calcificările coronariene). Bilanțul fosfo-calcic se determină lunar la pacientul dializat. Tratamentul anomaliilor metabolismului fosfo-calcic la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
procedură care nu rămâne fără consecințe: autorul pornește de la o teză, urmărind ca, pe parcursul lecturii, să găsească exemplele necesare confirmării ei. Analiza comparativă de tip protocronist, bazată pe așezarea în balanță a unei scrieri românești și a uneia străine, își relevă disfuncționalitățile îndeosebi prin utilizarea a două unități de măsură diferite. De unde, trei tipuri de decalaje: fie textul românesc e citit fragmentar, fiind prelevate doar părțile mai reușite, pe când cel străin este evaluat integral, cu toate scăderile sale; fie opera românească
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu. Versul își păstrează, măcar în parte, vibrația nealterată, farmecul ingenuu al emoției, tălmăcit cu accente nostalgice, în imagini cromatice ce prevestesc atmosfera bacoviană: „Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
el o dramă a erudiției ce nu se poate elibera de arcanele analizei și de „cultul mărunțișului literar”, cum observase încă Pompiliu Constantinescu. Sunt evidențiate contribuția lui Bogdan-Duică pe terenul istoriei („adevărata vocație”) și meritele lui de pionierat în comparatism, relevând accentul pus pe receptarea activă a influențelor. Un studiu echilibrat și restitutiv este și cel despre Nicolae Petrașcu, prezentat ca disident maiorescian, dar și ca precursor al lui E. Lovinescu în teoria culturii. Sunt subliniate meritele de pionier în eminescologie
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
al «Scânteii tineretului»”, „Tineretul liber”, „Pagini bucovinene”, „Bucovina literară”, „Arca”, „Hyperion”, „Euphorion”, „Poesis”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Familia” ș.a. Din 1997 susține câțiva ani cronica literară în cotidianul „Bună ziua, Brașov”. Poezia lui P. cultivă o anume delicatețe ce răzbate din banalul cotidian, relevată cu umor bonom într-o notație finală a fiecărei compoziții, ca o mică surpriză, după câteva rânduri cizelate tocmai pentru a exprima maxima simplitate de înțeles. Giuseppe Ungaretti ar putea fi un model al acestei maniere, la fel de bine și tehnica
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
în context universal. Adept al metodei genetice de factură ideologică, P. cercetează sursele autohtone și străine care au fertilizat gândirea eminesciană. Aceeași metodă este utilizată și în Eminescu. Metamorfozele creației (1985), unde interpretul intenționează să descifreze devenirea creației eminesciene, să releve osmoza acesteia cu biografia, precum și locul, originalitatea poetului în mișcarea romantică de pretutindeni. În cea din urmă componentă a acestui triptic, Eminescu. Limbajul simbolic (1989), se analizează oniricul romantic și limbajul simbolic al nocturnului prin metoda criticii arhetipale a lui
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre satul părăsit, veșnic țintă a dorului și a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
sacrificiu. La extrema opusă se plasează Carte cu eroi și Spre zăpezi. Autorul e și aici sincer, pe alocuri surprinde tragismul războiului, însă multe pasaje sunt copleșite de versificări encomiastice și declamații bombastice. Experiența dublă, de poet și dascăl, se relevă în versurile din placheta Din Țara lui April. În schimb, culegerea Scrisori de primăvară e mai curând un eșec, deoarece autorul nu își poate selecta multe dintre poeziile mai reușite, pe altele revizuindu-le nefericit, probabil la solicitarea cenzurii. SCRIERI
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
1907), Teoria noțiunilor (1910), Probleme de logică (1911), Introducere în metafizică (1924), Studii istorico-filosofice (1925), Viața și opera lui Kant (1936), Schopenhauer (1937) ș.a. Literatul va reveni însă ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
reflecție, în Romanul condiției umane, lucrare critică fundamentală. P. abordează această „temă prin excelență a literaturii secolului al XX-lea”, metodologic urmărind nu biografia ei exterioară, ci, mai curând, „o descoperire și evidențiere a «modelului» ei specific”. Literatura condiției umane relevă „conflictul dintre setea de absolut a ființei umane” și „existența anumitor principii limitative”, de ordin metafizic, ontologic și social. În cadrul acestui conflict, romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
pe de o parte, ruptura dintre viziunea cosmologică eminesciană și cea a științei contemporane (de tip einsteinian), iar pe de altă parte, apropierile, dar și contrastele dintre perspectiva lui Eminescu și cea a romantismului canonic occidental. La nivelul limbajului, P. relevă esențialul: lupta creatorului cu verbul, dând poeticii sale un marcat caracter agonic. Tehnica eminesciană devine participantă activă la procesul de generare a universului poetic - fapt neglijat în genere de comentatori. Se conturează astfel un etalon de poeticitate, care în cea
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
de Roman Ingarden sau de René Wellek, dar de un grad mai ridicat de coerență și complexitate. Avantajul acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva „validitatea lecturilor multiple aplicate unuia și aceluiași text literar”, în funcție de poziționarea sistemului critic pe un
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
în virtutea căruia vor fi judecați”), de vreme ce o asemenea afirmație e mai degrabă efectul grilei de lectură utilizate decât al operei investigate. De altfel, acest studiu indică limitele criticii lui P.: subtilă și eficiența în analiza imanenta a textului, metoda se relevă failibila sub aspectul contextualizării istorice, unde, ca urmare a adeziunii interpretului la operă și în absență componenței „tehnice” care să producă discriminări și comparații, fiecare scriitor analizat tinde să apară drept „acategorial”. Pe niște coordonate similare - restructurarea revizionista a raportului
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
psihic (1991) aduc un imaginar mai compact, dominat de „figurile violenței și ale exasperării” (Eugen Simion), care se dezvoltă radial prin dilatarea spiralată a unui centru semantic. Deși suferă pe alocuri de inflația neologismului de factură clinică sau filosofică, textele relevă o construcție mai atent studiată, cu numeroase simetrii secvențiale și cu dispunerea geometrică a frazelor într-o mișcare circulară. Ca și în Aduceți verbele, versurile de aici pun în relief un principal atu poetic: „introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
țara tatălui (2001), textele comunicând și cu celelalte scrieri ale eseistei: Un Gorgias de București - în care se afirmă „coincidența uluitoare” dintre metafizica autorului și concepția școlii sofiste - e preluat din Jocurile manierismului logic, în timp ce Țara tatălui, țară de fier relevă, la rându-i, o convergență cu modul de construcție a imaginarului din ultimele culegeri de versuri publicate de P. Diferența este că, în cazul lui Eugen Ionescu, se accentuează nu izomorfismul biografico-religios, ci, prin aplicarea unei grile psihanalitice, acela dintre
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
adresează spre real”. Pe de altă parte, nesatisfăcătoare e circumscrierea liricii eminesciene în cheia biograficului - „temă majoră”, în jurul căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Crohmălniceanu, Mihai Gafița), „critica eseistică” (Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru George, Paul Georgescu), „critica empirică” (Mihai Ungheanu, Cornel Regman, Valeriu Cristea) și „critica creatoare” (Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu). E drept că talentul literar nu-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
folclorului, cântecele epico-lirice, și are ca obiect mituri românești fundamentale - Miorița, Meșterul Manole, Soarele și luna - examinate nu doar în sine, ci și cu reflexele lor în creația cultă. Autorul propune un model de analiză didactică, și prin compararea textelor relevă variabilele și invariabilele în funcție de timp și de stil individual. Un caracter didactic au antologiile Reflexe folclorice în literatura scrisă (2000) și Perenitatea textului literar (2003). Propunându-și să faciliteze înțelegerea fenomenului de absorbție a valorilor etice și estetice folclorice de
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
prin enumerare de date de istorie literară și de rezumate comentate, ci analize preponderent teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]