5,999 matches
-
Rezon! Regretând cu of polemic că, astăzi, "Bosul de la Ligă" este mai cunoscut decât președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii unor tabloide decât romancierii și eseiștii, și constatând cu amărăciune că senzaționalul și divertismentul încuibate adânc în carnea prezentului au confiscat aproape exclusiv atenția, în defavoarea trecutului unde se află marile modele, universitarul din orașul lui Bacovia se lamentează cu deplină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-o carte de memorialistică, la vremea ei celebră: "Orașul amintirilor", de Eug. Herovanu, achiziționată de la un anticar bucureștean (pag. 325). Gane o dă cotită: "Iubite Missiraș, este adevărat că versurile lui Caragiale (sic!) au fost povestite de mine unui reporter de la "Viitorul". Însă eu le-am auzit de la fiu-meu Alexandru, care, și el, le-a auzit la Curte (n.n.: despre ce "curte" să fie vorba?). Aceste versuri sunt foarte răspândite la Iași, sunt, pot zice, în gura tuturor. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În garsonieră, iar Ortansa mai avea puțin până să nască. Țin minte că-n toamna aia, În urma câtorva articole publicate am Început În sfârșit să-mi dau drumul și să mă Înfierbânt din cale-afară mișunând toată ziua prin oraș ca reporter special al Baricadei, un săptămânal de opoziție pe nedrept căzut mai apoi În dizgrație din cauza extremismului său anticomunist. Pentru mine era oricum o nesperată ocazie să-mi exersez și să-mi pun În valoare extremismul funciar care m-a caracterizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din domeniul arhivelor, prin schimb de experiență, informații și publicații de specialitate. Articolul 12 Cele două părți vor sprijini colaborarea directă între agențiile de presă, instituțiile de radio și televiziune din țările lor, precum și schimbul de vizite de jurnaliști și reporteri. Articolul 13 Părțile vor încuraja dezvoltarea relațiilor pe linie de tineret, precum și colaborarea directă dintre organizațiile de tineret din cele două țări. Articolul 14 Părțile vor încuraja colaborarea și schimburile directe între organizațiile neguvernamentale din țările lor, în toate domeniile
HOTĂRÂRE nr. 743 din 13 septembrie 1999 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Autorităţile Executive ale Georgiei privind colaborarea în domeniile învăţământului, culturii şi ştiinţei, semnat la Tbilisi la 1 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125344_a_126673]
-
gratuită în cazuri de boli transmisibile și urgente medico-chirurgicale. ... Articolul 5 Cele două părți vor sprijini colaborarea directă între agențiile de presă, asociațiile de ziariști, organele de radiodifuziune și televiziune din ambele țări, precum și schimbul de vizite de ziariști și reporteri. Articolul 6 Cele două părți vor sprijini dezvoltarea colaborării în domeniile sportului și turismului între cele două țări. Articolul 7 Fiecare parte va acorda, la cerere, asistenta de specialitate în domeniile care fac obiectul prezentului acord, prin trimiterea de specialiști
ACORD din 9 aprilie 1976 de colaborare în domeniile învăţămîntului, ştiinţei şi culturii între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Guineea-Bissau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127033_a_128362]
-
devalorizează, pentru că aici pierd din nou sistematic în competiția cu priceperea și pasiunea pentru gătit a soțului meu. Am început recent să reevaluez priceperea culinară după ce am văzut un reportaj despre pâinea făcută în casă de femeile din Saschiz, Mureș; reporterul spunea că această pâine, spre deosebire de cea fabricată industrial, îl are pe Dumnezeu în ea, pentru că femeile care o fac se închină înainte de a începe frământatul și lucrează la ea cu smerenie și dragoste. Mi-am amintit de femeile simple de la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
corturilor răsculaților, distrugând tot ce le-a ieșit În cale. La sfârșitul luptei, 30 insurgenți zăceau uciși, iar alții răniți. Steagul independenței a fost coborât de soldații coloniali de pe catargul taberei și purtat ca pe o captură prețioasă”156 Un reporter al ziarului „Geelong Advertiser”, martor ocular descria atrocitățile măcelului: „A fost o scenă Înfricoșătoare. M-am Îndreptat spre baricadă - totul era În flăcări. Pe jos zăceau mineri cu fețe plumburii; unii mai dădeau semne de viață, dar din rănile lor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Gabor Viorica, Șerban Genoveva * Programul Să învățam despre pădure/ Learn about forests, profesori coordonatori Tataru Vasile, Șerban Genoveva * Programul Young Reporters, desfășurat în perioada 2003-în prezent, profesori coordonatori Serban Genoveva, Dimitriu-Sarghie Vasilica, obtinut locul 4 cu un echipaj de tineri reporteri care au publicat un articol în BOOK YRE 2005 în cadrul proiectului „Lichenii indicatori de poluare” * Parteneriat cu asociația Clean Up the World, in perioada 2005-în prezent, prof. coordonator Șerban Genoveva * Programul ENO-Environment Online, inițiat de Primăria orașului Joensuu și Universitatea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
La Bulivar!...”. Petrece puișorul, petrec și damele. Invitat la «prânzul» de seară de către amicul Mitică, nenea Iancu se află În mijlocul unei societăți selecte: „Suntem cu toții, invitați vreo doisprezece inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre care vreo șase reporteri. Ușile spre sala de mâncare se deschid. La masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cea organizată de consoarta lui Mitică, amicul, se mănâncă consistent și se bea strașnic vin alb, negru, șampanie, cafele, lichioruri (Țal!). Dar invitații, aleși pe sprânceană: „vreo doisprezece inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre cari vreo șase reporteri.”, sunt nevoiți să facă față și unei surprize: devin, vrând-nevrând, auditoriul răbdător al lecturii unei părți dintr-un ambițios studiu. Masa copioasă Îi asigură intelectualei Graziella asistența care, la rândul ei, trebuie să achite consumația, dar Într-un mod perfid
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
demoralizați de atâta nesucces, au intrat Încă o dată Într-o cafeneluță, unde gazul apune după ce a răsărit soarele.”. Nenea Anghelache băuse bere, amicul Mitică bea șvarț. Boris Sarafoff - În realitate J. Th. Florescu, judecător de instrucție atent deghizat ca să evite reporterii - comandă, la ospătărie, mai Întâi o semi-baterie cu sifon. Cere apoi „Țuicî și ciorbî schembè și ărdei”, la puțin timp „varzî! porții măre, mî! și ărdei și vin”, urmate de „fleicî și ărdei”. Catindatul (din D-ale carnavalului) se magnetizează
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ori reghistrat, domnule, dar măcar acolo ceva.”). Dar pentru personajul feminin caragialian cea mai importantă carieră este legată de rolul social de soție / concubină. Postura de femeie nemăritată ori de văduvă e vulnerabilă: Porția Popescu este suspectată de imoralitate de către reporterul de la Lumina („Foarte romanțioasă, ea Ținea mult la societatea tinerilor studenți, slăbiciune contractată de demult...”), Leanca - insinuează prevenitul - Întreține o relație amoroasă ilicită, cu domn’ Mitică. Zița, Încă tânără („jună sunt”), frumoasă și elegantă, e dezvorțată și caută un bărbat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Binefăcătoarea doamnă dispare în biserică, după ce se închină cu prioritate la racla expusă în pridvor. Atmosfera revine la normal, emoția asociată apariției se risipește. În fine, poate ar trebui să mai adaug faptul că nu sunt camere de luat vederi, reporteri sau care de reportaj pentru transmisiuni în direct, așa cum este cazul la marile pelerinaje la care am asistat până acum. Rândul. Dacă la pelerinajul din Dealul Patriarhiei, Sfântul Dimitrie cel Nou, erau (încă) vizibili pelerinii din mediul rural, cu felul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și microbuzele care i-au adus până aici. Înainte de a ieși pe poarta mănăstirii, mai apucăm să vedem cum grupul de femei în veșminte austere, cele care au refuzat să discute și să fie filmate de V.A., discută cu reporterii ProTV. Femeile vorbesc cu voce înaltă, gesticulează, transmit o vădită plăcere de a se afla în centrul atenției generale. Iași,9 iunie 2010 Motivație, ce caut la Iași în afara perioadei de pelerinaj. Călugărițele catolice și aranjamentele lor florale. Italia-România, despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și de busuioc ce zboară prin aer către raclă, fum gros de tămâie și alte arome grele, zumzetul mulțimii în extaz, coroborat de strigătele jandarmilor, „la o parte, la o parte, faceți loc, oameni buni”. Clopotele Catedralei bat cu îndârjire, reporterii fug excitați dintr-o parte în alta, avizi de senzațional. „Ocazia” se ivește lângă ușa de ieșire din Catedrală, o femeie îmbrăcată în negru începe să urle, să-și smulgă părul, să se lovească violent cu fruntea de pământ, chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de trecere, am învățat repede că pelerinajul este la fel de formal ca și administrația românească : hârtia, ștampila, dovada, îndrăzneala contează enorm. Jandarmul care păzește una dintre porțile de acces din imediata apropiere a baldachinului, o zonă sensibilă, oricum foarte frecventată de reporterii de televiziune, se uită îndelung la pass-ul meu de acces în zonă, se uită la mine, la felul cum sunt îmbrăcat, cred că se întreabă de ce naiba răsuflu așa de greu, plin de abur ca un cal de povară. Aș
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care, de altfel, a și dispărut din preajma noastră, după circa o oră și jumătate de așteptare. Răspuns : „Oamenii se înghesuie să vorbească la cameră ca să se știe că au fost aici. Trebuie doar să vorbești din suflet, să le spui reporterilor ce simți cu adevărat”. La un moment dat, jandarmii separă prin garduri metalice o familie de rromi, bunica, o femeie vârstnică, cred că avea peste 80 de ani, este separată brutal de fiica și de cele două nepoate ale sale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cauți autenticul, frate, autenticul ! Asta-i cheia, dacă vrei să înțelegi ceva de aici”. Obiectivul foto la obiectiv trage. Atras de discuția noastră, dar și de camionul plin de culori și înconjurat de oameni, se apropie de noi un alt reporter. Poartă pe piept un aparat foto uriaș, vizibil și natural, ca un ostaș sovietic balalaica la asediul Berlinului. Lucrează pentru un cotidian local, trebuie să „acopere” vizual pelerinajul. Îl întreb dacă atunci când se află aici, în mijlocul oamenilor, caută să fotografieze
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prime-time-ul de la ora 19.00. Noi aici în provincie suntem mai liniștiți, mai cuminți, suntem oarecum și obligați să o facem”. Mai apuc să întreb „de către cine sunteți obligați”, dar este deja prea târziu pentru a mai primi un răspuns, reporterul a dispărut în mulțimea din jur. Vânzătorul de scaune pliante. Este vorba de un tânăr de circa 18-20 de ani, îmbrăcat modest, subțirel, se mișcă cu o grație de balerin printre pelerini, cu cinci, șase scaune pliabile pe braț. Are
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lucios, din lemn de corn. Cultivă de fapt un stereotip, nimic mai mult, dar se vede clar, de la distanță, cum omul se bucură că este băgat în seamă, speră că va fi văzut de către cei din satul său. La final, reporterul televiziunii își intră și el în rol, ia o mină sfioasă, se apleacă spre subiect și spune „sănătate, să vă ajute Dumnezeu !”. Ceilalți pelerini din jur clatină din cap, ca și cum ar aproba și saluta gestul de „smerenie” al omului cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
după ce se închină și ultimul pelerin”, după cum sună comunicatul oficial. Unul dintre preoții parohi face eforturi vizibile de a „comunica”, de a fi prezent în mass-media, caută vizibil echipele de televiziune și își găsește timp să dea declarații pentru fiecare reporter care-l solicită. „Iată, am pus pe picioare un nou pelerinaj”, pare a spune zâmbind în fața camerelor. În fine, absența jandarmilor dă naștere unui rând mai „fluid”, mai puțin tensionat, iar sentimentul acesta de libertate și de disciplină autoimpusă cred
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de „spiri tualizare” a rândului : femei și bărbați citesc preocupați acatiste, vieți ale Sfântului Nicolae și cărți de rugăciuni, parcă încercând să pozeze, să adopte, mai degrabă, imaginea „bunului pelerin”. Echipele de filmare ale televiziunilor Realitatea TV și Antena 3, reporter însoțit de un cameraman, se pregătesc febril să transmită „directele” de la ora 10.00. Scenografia transmisiei : prim-planuri pioase (mai ales cele patru icoane-banner de mari dimensiuni aflate în pridvor), gestul aprinderii lumânărilor, contactul direct și sărutarea pioasă a raclei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simple se ridică spre cerul cald de vară. Multe lumânări și candele sunt aprinse la poalele copacilor, coșmarul pompierilor, dar nimeni nu pare a fi îngrijorat de posibilele consecințe. Liniștea și armonia locului sunt tulburate de apariția neașteptată a unui reporter al unei televiziuni locale, TV Plus Suceava ; omul plimbă plictisit după el o cameră video uriașă, de o vârstă cu cele utilizate la realizarea primelor filme din seria Rambo, dotată în schimb cu un proiector cu led-uri foarte puternic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dintre pele rini se freacă la ochi, spun „mulțumesc” apoi întreabă cu mare nerăbdare când vor fi „dați la televizor”. Este de fapt reacția standard a pelerinilor în fața camerei de luat vederi, pe undeva sunt invidios în fața succesului spontan al reporterului local. Prea puțini se arată deranjați de prezența invazivă a acesteia, pe când apariția unui simplu aparat foto îi face iritabili, se întorc cu spatele, își ascund fețele. Unul dintre „misterele” acțiunii antropologului pe teren, pe care l-am simțit pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de prezența invazivă a acesteia, pe când apariția unui simplu aparat foto îi face iritabili, se întorc cu spatele, își ascund fețele. Unul dintre „misterele” acțiunii antropologului pe teren, pe care l-am simțit pe propria mea piele. Identitatea și scopul reporterului sunt mai bine precizate pe teren, dar este evident că nu este singura explicație posibilă. Începând cu ora 22.30 încep să fie prezenți în curte rromii din Ciurea și Grajduri (Iași), Tecuci, Toflea (Galați) etc. Bărbații instalează cu mișcări
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]