17,708 matches
-
am auzit-o pe Keiko Kataoka spunându-mi asta, ca și cum m-ar fi certat cu blândețe, și am fost cuprins de o asemenea rușine, că-mi venea să intru În pământ. Am Încercat să-mi cer scuze, dar nu puteam rosti nici un cuvânt. Nu mai puteam nici măcar să o privesc În ochi. Ce Însemna oare acest sentiment ciudat care punea stăpânire pe mine? — O să fie o poveste lungă, mă avertiză Keiko Kataoka. — Da, am răspuns eu Încordat. — Însă Înainte de a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ca și cum un clește sau un bisturiu se năpustea asupra unui ficat nefolositor, intrat În putrefacție, sub pielea proaspăt incizată. Devenisem un simplu obiect. Ciudat, faptul că devenisem un obiect făcea să-mi dispară sentimentul de teamă. Cuvintele pe care le rostea Keiko Kataoka nu mai alcătuiau monologul unei persoane, ci Îmi pătrundeau În urechi ca o poveste recitată de Întreaga cameră. Keiko Kataoka urmase previziunea iubitului ei din timpul liceului și se alăturase unui club sado-maso, ca și cum ar fi bătut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
duș. Noriko se agățase de umerii bărbatului și plângea În hohote. Voia să-i spună: „Da, mă duc să fac duș, dar trimite-o acasă pe femeia asta Înaltă, te rog, hai să rămânem numai noi doi“, dar nu putea rosti cuvintele. Era convinsă că a comis o greșeală impardonabilă. Dispăru, la fel de confuză, În sala de baie. „De ce m-am udat În halul ăsta?“ Își repetă ea de nenumărate ori În timp ce-și spăla coapsele, apoi Își Înfășură un prosop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se supună cu totul. Tonul și textura vocii, felul În care vorbea și În care accentua cuvintele le amplificau sensul, dobândind semnificații nebănuite. De Îndată ce vocea răzbătea până la mine, eram copleșit de o senzație necunoscută chiar Înainte de a Înțelege sensul cuvintelor rostite de ea. Îmi doream să pot anula toate normele de conduită socială al căror produs eram. Tot ceea ce alcătuia personalitatea mea devenea insuportabil de dureros. Abia după ce instinctele de masochist se treziseră În mine, am Început să Înțeleg cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ar face plăcere și pe care să ți-o aplici singur. Doar ai și tu un pic de imaginație, nu? Poți și tu măcar atâta lucru.“ Nu aveam halucinații, auzeam clar vocea ei. Însă nu erau cuvintele pe care le rostea ea, purtate de undele aerului până la urechile mele, ci erau cuvintele pe care-mi doream atât de mult să le aud, de aceea le auzeam. Am impresia că am citit despre asta undeva Într-o carte de cibernetică. Poți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
exact, de adolescent și totuși, În momentul În care a pronunțat a-ha, era Învăluită Într-un aer de lubricitate, ca și cum Întregul ei corp n-ar fi fost alcătuit decât din membrane. Nepăsarea care se degaja din acest unic cuvânt rostit de Reiko m-a descumpănit, făcându-mă să-mi pierd din elanul de a-i povesti mai departe. Așadar, am sărit peste povestea interminabilă despre Keiko Kataoka și i-am transmis mesajul de la Yazaki. — Am un singur mesaj din partea domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ori mai mare decât corpul. Propriul ei câine stupid era una peste alta mai lipsit de formă decât Sharpei-ul prost croit cu care semăna ea. — Ce frumos din partea dumitale să vii să mă vezi atât de repede, îmi zise. Am rostit câteva bălmăjeli politicoase, dar ea avea acel soi de putere pe care nu o poți dobândi decât atunci când locuiești la o adresă simandicoasă cum e Herbertstrasse. Frau Lange se așeză pe un șezlong verde și întinse blana câinelui în poala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mea, cu brațele țepene pe lângă corp ca și cum ar fi călărit la Școala de Echitație din Viena, și apoi se întoarse cu fața la mine. Zâmbea înflăcărat: — Știu o persoană care ar fi încântată să vadă căderea lui Streicher. Nemernicul ăla prost a rostit discursuri în care mai că-l acuza pe primul-ministru de impotență. Göring e furios pe chestia asta. Dar încă nu ai cu adevărat destule probe, nu-i așa? — Nu, domnule. În primul rând, martorul meu e evreu. Heydrich gemu. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
său, dar inima lui nu părea să participe la asta. Mirosul din toaletă era o scenă greu de suportat, dar ceea ce se întâmplă în continuare fu chiar mai dezgustător. Nu puteam să văd exact ceea ce avea loc și nu se rosteau cuvinte. Dar zgomotele a doi bărbați angajați într-un act homosexual sunt inconfundabile și m-au scârbit. Când în cele din urmă și-au adus comportamentul scârbos la finalitatea-i zgomotoasă și au plecat chicotind ca un cuplu de școlari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fizică pentru Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat joc de el, îl ironizează, îl agresează - la care acesta din urmă răspunde în același registru, atunci când nu declanșează el însuși ostilitățile... Diogene întreabă - și mă bucur că au fost rostite asemenea vorbe - la ce poate servi un filosof care și-a petrecut toată viața în această activitate fără să fi deranjat niciodată pe nimeni... Protagoniștii triunghiului subversiv împărtășesc așadar un antiplatonism deconstruit printr-o gestă care cuprinde humor, ironie, zeflemea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
birou de la stânga la dreapta”’ și sfârși cu normele de protecția muncii. În lumina puțină din odaia de comandă, carcasa lui tânără lucea stins, aruncând reflexe molatice peste lucruri. Getta 2 îl sorbea din priviri. — Spune-mi ce-ai visat... - rosti ea tărăgănat, privindu-l pe sub gene, într-un anumit fel. — Ce să visez? N-am visat nimic! spuse mirat Stejeran 1. Doar am fost scos din priză! — Și când sunteți scoși din priză, voi nu puteți visa? — Nu putem visa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
plastic, zise el. — Măi să fie! se cruci bărbosul. Așa ceva n-am mai văzut! Păi voi n-aveți, ca toți roboții, plăcuțe de platină? — Astea le-avem, cu astea funcționăm, zise comandantul Felix S 23. — Mă și mir cum reușiți, rosti oarecum mai cu blândețe bărbosul și lăsă automatul în jos. Hai, înșurubați-vă. Și doamna? — Eu sunt turnată - răspunse cu demnitate Getta 2 - și nu mă pot desface. — Tot de la Drăgănești? — Tot, minți Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
întrunească ascunsele comori, Și peste mări de umbră și liniște, aruncă Efluviile unor neprihănite zori. PENTRU MARILE ELEUSINII Când calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline, când soare potolit Spre golfuri de-ntuneric va luneca, trudit, Își va rosti chemarea din nou, Eumolpide... La vorba lui, pătrunsă de-un tăinuit fior, Tu vei ghici durerea Zeiței pământene Și plânsetul Fecioarei ce câmpuri leteene, I-e dat mult timp să ude în roua ochilor. Și-n toamna, somptuoasă de purpură
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Beția vinului tău rar? Vei fi atunci Izbăvitoarea? Deși umbrit de-un mort trecut, Îmi vei aduce totuși floarea Neprihănitului sărut? Și-n pacea-ntinderii, cuvântul Pe-atîtea buze bănuit. Dar iar intrat în noapte, sfântul Cuvânt, va fi, va fi rostit? III Miraj fluid, formă fugară, Străbate surele poteci Șerpuitoare și coboară În toamna vânturilor reci. Dorința mea îți va aprinde Ardori ce nu se pot grăi Și-n ciuda umbrei ce se-ntinde Ne vom iubi, ne vom iubi, Până când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
înspre culmile atotcuprinzătoare, ca o revărsare înspre totul-tot, străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri” (Cunoașterea necunoașterii)! „Doamne, / cum se mai ciocnesc / înfrigurate umbrele!...”(Spre împărăția luminii) - pare-a rosti „sufletul-spirit”, în trinitatea dimensiuniilor sale: intelect, sentiment, voință (după judecata lui Noica). Are dreptate Kahlil Gibran - cei care doresc să pătrundă în împărăția luminii, e foarte posibil, „să înainteze în tărâmul beznei...” Dorința nu se fundamentează întotdeauna prin împlinire. Dorința
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
travelling cinematografic, plutind pe deasupra unei alei cu multă iarbă, am zărit acele câteva pete întunecate, sânge, am zis eu înspăimântat și, apoi la doar câțiva metri, pe el, pe acel necunoscut zăcând nemișcat. Trăiește încă dar trebuie salvat imediat! Cine rostise aceste cuvinte, eu, îngerul meu păzitor sau al lui? Recunoscusem Parcul Herăstrău, să nu mă întrebați cum, că nu vă pot explica. De multe ori în vis asiști la niște întămplări și atunci în vis știi, cunoști o groază de
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
împlini dorința legată de frații basarabeni, dar sângele lui a stropit sporul altei împliniri. A supraviețuit și luptelor de pe Frontul de Vest. Iar la întoarcere, la mormântul tovarășului său de voluntariat întru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, i-a rostit în șoaptă prietenului său de sub țărână: " Unde dai și unde crapă, Grigore frate. Am vrut să-i scăpăm de străini pe basarabeni și bucovineni, dar i-am scăpat pe ardeleni. Cum s-ar zice, și la război e ca în
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
potrivește cu aceea din târg. Și să știi, Grigore, că am pușcat și pentru tine...Da' în Apus am făcut-o cu părere de rău, Grigore, și cu oarece rușine...". * Oare de ce "cu părere de rău" și cu "oarece rușine", rostise țăranul-soldat Constantin Hogaș la mormântul tovarășului său cel scăpat de timpuriu de mustrare proprie? Să se fi gândit oare că va fi nimerit glonțul său în unul din vechii tovarăși de luptă de la Odessa și de la Stalingrad, care-i ofereau
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, măi sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe țări, Încununați cu crește de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Mării Uniri
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Omagiu > LIGIA GABRIELA JANIK - CE EȘTI TU FEMEIE? Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 972 din 29 august 2013 Toate Articolele Autorului Un cântec de vioara, Paletă-n curcubeu O stea din Carul Mare, O odă, un eseu... Rostindu-ți nemurirea Prin versuri și prin cânt Vei ști ce-i fericirea În viață pe pământ? O! Tu poet din lume Ce cânți a ei valoare, Prin versuri tu poți spune C-adori a ei splendoare. Ce ochiul ți-l
CE EŞTI TU FEMEIE? de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364392_a_365721]
-
vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald/ Și eu v-aștept și chingile sunt strânse.// Când veți veni-n amurg sub înserare/ Vom călări frumoși prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu,/ Descălecând la tronu-i, la picioare.” Și poate chiar așa, cum rostește cu șoaptă și zâmbet în aceste strofe din Scurtă despărțire, Teodor Pâcă a plecat el, primul, să zvânte aripile plânse. Costin TUCHILĂ București 2008-2013 Referință Bibliografică: Costin TUCHILĂ - TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN / Costin Tuchilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
Am avut fericita șansă să-l prezint pe marele eminescolog și opera sa la lansarea „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” la Iași și mărturisesc aici, că m-a impresionat profund, și de această dată, modestia și amabilitatea Acad. Cimpoi, în cuvântarea rostită la finalul reuniunii academice de la Iași. Intenția mea de a prezenta, fie și succint, sintetic, lucrarea Acad. Mihai Cimpoi este, pur și simplu, hazardantă, ținând seama de enciclopedismul acesteia, de vastitatea și profunzimea informațiilor, a problematicii abordate. Această valoroasă și
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]