6,982 matches
-
nouă; nu; oameni; om din popor; om mai puțin învățat; om simplu; om urît; orgolios; Ovidiu; păcat; păcălici; pămpălău; pierdere; poet; președinte; mai prost; prostănac; prostie; puțină știință; rahat; răceală; rămas; răutate; rece; reptile; retard; reținere; ridicol; a rîde; satan; sărac cu totul; schematic; simplu; se simte; singur; sistem; situație; slab inteligent; slab la minte; slăbiciune; societate; speranță; studii; subdotat intelectual; Ștefan; nu știe; nu știu; tăntălău; timid; timp; tocilar; traiul; trist; turbat; urma; ușuratic; varză; viață; viețuitor; vulgar (1); 772
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăcustă; leu; lumînare; Lună Amară; machidon; macul; mărțișor; mînie; Moș Crăciun; muștar; nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional; Paște; părinți; plăcere; prieten; profund; profunzime; pur; putere; ca racu; rană; rău; război; rodie; romantic; romantism; România; rus; rușine, rușinea; sănătate; sărac; ca semaforul; sentiment; ca sîngele; sîngele; sîngeriu; stacojiu; steag; steaua; stres; strident; tare; teatru; unghiul; vesele; vioi; violent; vulgar; vulpe (1); 807/170/56/114/0 rudă: neam (215); familie (118); apropiată (46); mătușă (31); apropiat (28); mama (28); frate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață (38); floare (33); rod (31); roadă (27); soarelui (27); plantă (26); grîu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefericire; neproductivitate; neputincios; nespusă; ninge; nu; nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde; plantă; plîngere; plîns; poker; potop; fără praf; prăpăd; probleme; puternică; rece; recolte; religie; fără roade; rouă; Sahara; savană; sărac; secretă; semn divin; sfîrșit; stepă; strașnică; suferință; supărare; știre; teamă; tornadă; tragedie; trecătoare; la țară; a ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme (1); 837/187/57/130/0 secret: taină (129); discret (70
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevrednic; normal; nu mănîncă; oarecare; obez; obosit; ogor; omul; omuleț; pas; păcat; pericol; persoană; persoană slabă; picior; piele și os; pierdut; plăpînd; poet; prăpădit; prea; cu probleme; profa; pui; de putere; fără puteri; puțin; puține kg; retras; salariu; saltea; sănătate; săracu; sărman; scaun; scheletic; scund; singur; slăbănog; slăbiciune; slăbuț; slăbuță; sobru; soț; sport; sportiv; statură; structura corpului; subtil; suplu; temător; terminat; timid; cu timpul; tînăr; top model; topor; tortoșel; de tot; trist; la trup; trup; țîr; vargă; vicios; fără vlagă; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri; tînjeală; a trage; a trauma; trăi; trăire; tristețea unui copil; tu; țigară; ură; urlă; din viață; vesel; viitor; vindecabil; în zadar (1); 798/203/66/137/2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neîmplinită; nevoi; nevoie; nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești; produse; proiector; provizii; pune; pune ceva; punga; punguță; a purta; raniță; rănită; rechizite; roșie; rotund; săculeț; sălaș; săracului; scrisoare; sprijin; strămoși; strîngător; sumcă; supărare; supărat; școală; toamnă; toartă; de toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor; umăr; urîtă; utilitate; valiză; ceva vechi; Veronica; vesel; Viorela; vreme; vremea; zîmbet (1); 791/213/66/147/0 trandafir: roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina; marmură; a mișca; mișcare; mîini; murmur; neînghețat; neliniștit; nervi; nervos; nervozitate; noapte; om; panică; pasăre; pămînt; picioarele; plînge; ploaie; pui; ram; ramură; răceală; răcoare; răspuns; rău; retrăi; sare; săracul; a scutura; sentimente; senzație; simț; simpatic; de spaimă; a speria; a se speria; stă; stingherit; stres; a se teme; temperatură; tensiune; tic; tînjea; tot; transpira; tresărea; tot timpul; trib; turbulențe; undui; uneori; "ca varga"; vibrații; zdruncina; a zgribuli; zvîcnire (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sociale și a structurilor politice. Marginalizarea unei părți a populației, după criterii economice, sociale și politice este reliefată mai ales în analiza comunităților virtuale ale rețelei, în interacțiunile online. Rezultatul este socotit a fi divizarea lumii în „bogații informatici” și „săracii informatici”, categoria din urmă incluzând și oamenii de culoare, slab vizibili sau reprezentabili în lumea cibernetică. În acest sens, discursul cyberfeminist este criticat el însuși de adoptarea unei viziuni esențialiste a femeii occidentale, în sensul că femeile de culoare rămân
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
angajații pe perioadă determinată se plâng că sunt apelați pe tonuri neprietenoase și pline de superioritate, care nu sunt folosite în cazul angajaților permanenți. Sociologii au investigat fenomenul „marginalilor” în societăți și grupuri. Fiecare grup social, indiferent de cât de sărac sau de needucat, dorește să creadă (și să îi facă și pe alții să creadă) că altcineva se află plasat mai prost decât ei în ce privește statutul sau oportunitățile (dar nu numai; vor continua lista cu gradul de inteligență, corectitudinea, frumusețea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
au strâns din dinți și au mâncat mai departe. Unii nu au trecut testul, s-au dat bătuți și m-au pierdut; alții au rezistat și au cules roadele luni la rând... Cel mai înțelegător a fost extraterestrul numărul unu, săracul, căruia îi mulțumesc pe această cale: alături de el am făcut primii pași în bucătărie. Cel mai rezistent a fost numărul trei... (Iepuraș scump, dacă citești aceste rânduri, sună-mă! Să nu-ți mai fie frică de mine! Căprioara ta este
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
seara mă gândisem doar la cât va fi de plăcută revederea. Nu prea îi stătea în obicei, dar în acea seară plăcerea fusese doar a lui... În sfârșit, a adormit rapid și toată noaptea a vorbit în somn. Comanda mâncare, săracul. Așa am aflat și cât de mult îi place ciorba... Revenim la abc-ul cumpărătoarei și inventariem pentru început conceptele noi. Piața despre care spuneam că trebuie vizitată înainte de a intra în bucătărie nu este ceea ce credeți. Uitați definiția învățată
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
zis „Poftă bună, cu Dumnezeu înainte!“ și a luat o îmbucătură; a căzut la pământ ca secerat și l-au dus pe brațe până la baracă; mi-au spus a doua zi că inhalase praf de ciment și că era alergic, săracul... De fapt, voiam să vă spun că în perioada aceea am ars și o tocană de legume, iar numărul șase a aruncat-o la coș la fel ca pe o salată în care pusesem prea mult praf de copt (folosisem
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
privindu-i pe toți) Ce-aveți cu Ștefan? El n-are nici un merit. Nu v-am spus cu cine am băut? După aceea mi-a venit dor de cumnatul meu și l-am vizitat. (rîde ca de-o glumă) El, săracul, credea că m-am dus pe capul lui cu cavoul. Ha! Nu-i așa, Ștefane, că așa ai crezut? Ștefan: Păi așa am crezut. De unde să știu eu c-ai renunțat la cavou! Ilie: Am renunțat, frate, și știu eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după o pauză) Păi ce pilă să-ți pun eu, măi Ilie? Ilie: Hai, dom'le, c-am pus și eu pile în viața mea... numai la cei care aveau dreptate... Și nici nu știi ce rău le-am făcut! Săracu' om, după ce rezolva treaba, niciodată nu știa dacă dreptatea lui a învins sau pila mea. Da' dacă zici că nu poți, nu-i nimic. Dau excursia pe orice. Înțelegi? Nu-mi place deloc să mă duc în Albania. Ștefan: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
N-are rost să le amestecăm. Alex: (îmbrăcat regulamentar) Unde-i bunica? Irina: S-a dus să se îmbrace în costum național. Dar văd că și tu ești bun de ginere! Ia vino, vino-ncoace! Ce, nu te poți mișca? Săracul de el! Maria: Și-acum ce stai așa de parcă ești sudat în hainele astea? Alex: Mamă, lasă că mă acomodez eu... Numai cu cravata asta nu cred că am să rezist mult... Val: (din același fotoliu în care va sta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
uluit, la un pas de revolta la care va ajunge) Alex: Cum nu știi să patinezi?! Mihai: Foarte bine. Nu știu să patinez. N-am știut niciodată. Maria: Te cred și eu că nu știi. Păi cînd să fi avut, săracu', timp și pentru patine, cînd toată viața lui a muncit, a învățat, a luptat și activat! Cînd să mai și patineze?! Alex: (către Mihai, disperat și amenințător) Mi-am închipuit că știi. Am crezut, am fost convins... Trebuia să știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că nu știu ce-s napii. Ce-s, floare, copac, iarbă, plantă medicinală...? Maria: (scîrbită de o asemenea ignoranță) Napul e un aliment. Rădăcinos. Alex: Serios? Da' nu ne-ai dat la masă niciodată napi! Maria: Nu prea se mai mănîncă. Val: Săracul nap. S-a demodat. S-a zis cu el. Alex: Și-atunci de ce l-au mai semănat ăștia din bloc?! Val: Tocmai de aia. Mihai: (puțin înfrigurat) Cred că știu de unde-l cunosc! Nu-s sigur dar... Chiar că ar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
intrare, care, pentru o clipă, au fost confundate cele din pereți) Alex: (cu urechile ciulite) Ia, iar a venit delegatul de bloc. Maria: E, da' ce dracu! Asta-i chiar culmea! Val: E limpede că napii nu mai au răbdare... Săracii... așa că eu mă duc să caut găletușa... Maria: (lui Mihai) Du-te și deschide și vezi ce naiba mai vor. Mihai: (îi e frică; cu pași ezitanți și priviri speriate se îndreaptă spre ușă; o deschide) Vecin 1: (fără să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mihai: Dacă tot ai ghitara aia în mînă..., cîntă... și gata. Alex: Bravo! Bravo, genialul meu părinte! Atunci, să cînt! Să cîntăm și să rîdem! Da, da, să rîdem! Asta-i soluția! Hai să rîdem, să le dăm și lor, săracii, o clipă de liniște. Și să ne putem spun și noi ce avem pe suflet. Hai, tăticule, dă tonul! Râzi! Mihai: (violent) Ce vrei de la mine? Alex: (ironic) Nu țipa că le strici tihna vecinlor. (următoarele două replici ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aia regalitatea nu-i chiar o instituție perimată... Și nici Regele... Octav: Dacă te aude mama, îți dă foc la cort...! Groparul: Da, domnule, omul are nevoie să se devoteze... să se dedice... Și de atîta amar de vreme, românu, săracu, n-are pe cine admira... n-are nici de ce și cui să se dedice... I l-au luat pe Dumnezeu și i-au băgat pe gît o ideologie aberantă... patria i-a fost înlocuită cu marele partid..., familia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aia regalitatea nu-i chiar o instituție perimată... Și nici Regele... Octav: Dacă te-aude mama, îți dă foc la cort...! Groparul: Da, domnule, omul are nevoie să se devoteze... să se dedice... Și de atîta amar de vreme, românu', săracu', n-are pe cine admira... n-are nici de ce și cui să se dedice... I l-au luat pe Dumnezeu și i-au băgat pe gît o ideologie aberantă..., patria i-a fost înlocuită cu marele partid..., familia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]