5,379 matches
-
care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iar noi copii ne jucam pe acolo de-a ascunselea”. Unul dintre clopotele bisericii din sat era donația lui Victor Ion Popa. Se adaugă podurile bune, fântâni, mașini și unelte agricole, pepenărie, dispensar și baia comunală, obiectiv de mândrie pentru săteni (Ghenuță Coman, “Dodești - după trei ani ...”, republicat în Marin Rotaru, Gheorghe Gherghe, Ghenuță Coman - O viață dedicată arheologiei, Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, 2003, p.21-22). Bustul regelui Carol al II-lea a fost dăruit de Victor Ion Popa. Pentru monument
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor grupați în jurul acestei reviste nu se deosebește de principiile care călăuzesc pe luptătorii cinstiți ai neamului nostru”. În 1907 caracterul publicației e pedagogic, cu numeroase sfaturi economice și morale pentru săteni, culegeri pilduitoare de folclor, snoave etc. Mai sunt de semnalat portretele dedicate lui Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Papiu, precum și articolele lui Ioan Slavici, Oct. C. Tăslăuanu, Ioan Lupaș, Virgil Cioflec, Axente Banciu. În 1908 sectorul
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
local privind conferințele învățătorilor și preoților, altele referitoare la viața culturală a ținutului, știri despre evenimente politice mai importante, precum și scurte articole în care sunt popularizate noțiuni științifice sau sunt expuse chestiuni de morală, religie și istorie. Pentru a oferi sătenilor lecturi accesibile și folositoare, T. are o rubrică permanentă intitulată „Foișoara”, apoi „Literatura”, unde apar istorioare și povestiri instructive, moralizatoare, alcătuite mai ales de redactor (și sub pseudonimul T. Odor). Tot aici se publică romanul Comoara de J. Wachenhusen, tradus
TIMISANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
agricolă. 80 bucureștii de altădată Articolul 3 ar trebui modificat în chipul următor: «Nu se poate face nici o colonizare cu populațiuni străine în teritoriul României decât în puterea unei anume legi». Noi socotim că ar fi foarte de folos pentru sătenii noștri români să aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da câteva colonii germane precum sunt în Basarabia. Asemenea colonii laborioase [și iscusite în cultivarea pământului] și în căutarea vitelor, dacă ar fi așezate pe unele din moșiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rău și nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă, sau sunt inerte, sau dacă voiesc a exercita o acțiune proprie, atunci caută a lovi interesele cele mai legitime ale proprietății mari. Această rea stare de lucruri decurge de la o nedreptate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Manolache Costache Epureanu („coaliția de la Mazar-pașa“). Principalele puncte ale „programei“ propuse de opoziția parlamentară la înce putul lunii iunie 1875 se refereau la adoptarea unei politici externe independente („o politică românească, o politică de pace“), la îmbunătățirea stării „claselor muncitoare“ („săteanul este astăzi adus la sapă de lemn“), la reducerea cheltuielilor publice, la acordarea unei reale independențe clerului și profesiunilor libere, la aplicarea consecventă a principiului descentralizării și a încurajării - în spirit practic burghez - a inițiativei private („Activitatea cetățenilor, forțele și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
coboară în adîncimile propriului trecut. Efectul său asupra mulțimilor e deosebit de puternic: declanșează un freamăt de suspine. Durerea are intensități nebănuite. Cînd au scos-o afară din casă pe mama am plîns fără rușine, deși am simțit tot timpul că sătenii mă scormoneau cu privirea, că nici un gest de-al meu nu le scăpa. Mă simțeam grozav de singur printre ei: expus, vulnerabil, rătăcit. Apoi, de la primii pași în cortegiu, amintirile și gîndurile mele au devenit mai puternice decît tot ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1911. O curiozitate, acesta din urmă are 365 camere, cîte una pentru fiecare zi a anului. Construcțiile noi sînt puține, „fără personalitate”. Lumea vine aci pentru băi, iar cei mai mulți vilegiaturiști sînt bătrîni. Dovadă a prefacerii mentalităților e prezența masivă a sătenilor și chiar a țiganilor corturari. Într-un fel, e sezonul lor. În afară de pavilioanele balneare, spațiile cele mai frecventate sînt parcul și strada T. Vladimirescu. Ori de cîte ori trec pe acolo, mă amuză sonoritatea acesteia. Se vorbește ca în anecdotele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întors către cei aflați în spatele meu. Entuziasmat la culme, am strigat: „Liniște!” Splendoarea regală a lanului cu maci trezise în mine pornirea de a-i da onorul. La capătul lui, s-a aplaudat, ca la sfîrșitul unui spectacol. *Sufletește, sînt sătean. Mă recunosc în portretul moral pe care un cercetător i l-a făcut acestuia la începutul secolului: „individual, săteanul posedă un accentuat simț al demnității personale; (...) posedă ambiția de a nu fi slugă”. Am riscat adesea să par rigid, ostil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în mine pornirea de a-i da onorul. La capătul lui, s-a aplaudat, ca la sfîrșitul unui spectacol. *Sufletește, sînt sătean. Mă recunosc în portretul moral pe care un cercetător i l-a făcut acestuia la începutul secolului: „individual, săteanul posedă un accentuat simț al demnității personale; (...) posedă ambiția de a nu fi slugă”. Am riscat adesea să par rigid, ostil, decît să mă încovoi în fața șefilor. Primul lucru la care am renunțat după plecarea din școala militară a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la control, ca tip sagace. Stancu m-a răsplătit cu mulțumiri pe o carte de vizită, Fulga mi-a trimis și următorul său volum cu dedicație, iar Popescu m-a ignorat. N-am cultivat redactorii-șefi ai publicațiilor culturale și literare. Săteanul din mine m-a împiedicat să cerșesc mențiuni și să-mi fac „relații”. „Căzut”, n-am, iată, la cine apela. Și chiar dacă aș avea (căci, pe cale oficială, e posibil), tot n-aș recurge la un atare procedeu. „Sătenii”, cîți vom
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și literare. Săteanul din mine m-a împiedicat să cerșesc mențiuni și să-mi fac „relații”. „Căzut”, n-am, iată, la cine apela. Și chiar dacă aș avea (căci, pe cale oficială, e posibil), tot n-aș recurge la un atare procedeu. „Sătenii”, cîți vom fi rămas, trebuie să se țină drepți și în asemenea situații. O butadă tot mai des repetată spune că „la fotbal și la literatură se pricepe toată lumea”. Trec peste asocierea ușuratică a două domenii diferite: într-unul treaba
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pîrîu”. Pînă s-au întors, a și băut „un kil sau două”. A luat cu el și grătarul, ca „să se simtă în aer miros de mici”. La ducere sau la întoarcere (nu-mi amintesc bine), trecînd prin Zănești, unde sătenii obișnuiesc să pună de-a latul șoselei un strat de lumînări, a trecut peste el, „căci una e credința voastră și alta șoseaua pentru care plătesc impozit”. A mizat pe teama ce-o inspiră numărul mic al mașinii sale: „alții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
còpii de pe partitura valsului lui Oscar Pursch 2, aflată la Academie și o fotografie a mormântului său de la cimitirul Ghencea Militar unde sunt Înmormântați separat cei căzuți În primul război mondial. Vă rog să-mi spuneți dacă 1 Referire la săteanul autodidact Petru Gavrilescu din Botești, jud. Suceava. Este tatăl Părintelui de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Săteanul a avut temeinice preocupări În domeniul aviației. „Aerotoplanul” pe care l-a realizat a fost trimis, cu alte invenții ale sale, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cimitirul Ghencea Militar unde sunt Înmormântați separat cei căzuți În primul război mondial. Vă rog să-mi spuneți dacă 1 Referire la săteanul autodidact Petru Gavrilescu din Botești, jud. Suceava. Este tatăl Părintelui de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Săteanul a avut temeinice preocupări În domeniul aviației. „Aerotoplanul” pe care l-a realizat a fost trimis, cu alte invenții ale sale, la Expoziția Internațională de la Paris, din 1900. Piesele sale au stârnit interesul specialiștilor. 2 Un rêve sur le Bosphore
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pagini, este mărturisirea lui Nicolae Istrati, (...) prozator și poet, pe care o face lui Pietro Mezetti, pe care l-a adus din Italia ca să creeze la Rotopănești primul Conservator și prima Operă, pentru că el nu era preocupat decât de cultivarea sătenilor săi din aceste locuri. M-am bazat pe documentele existente la Arhivele Statului din București și Iași, pe gazetele și manuscrisele de la Academia Română. I-am dat o Înfățișare literară, pentru a fi citit cu plăcere, sper, de către oricine. Ce părere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1991; Emil Satco - Arta În Bucovina, editată de Biblioteca Județeană; iar prof. Nicolae Cojocaru - broșura Colinde, În editura Baltagul. S-a putut. Încă mai aștept sprijinul Inspectoratului Județean pentru Cultură - obligat să facă, fiind vorba de cultură pentru cei mulți: sătenii - și care poate lua legătura cu orice editură. Direcția „Carte” din M.(inisterul) C.(ulturii) mi-a comunicat că Ministerul subvenționează publicarea unor lucrări pentru care editurile de stat ori particulare solicită subvenții. De unde să fie cunoscută valoarea lucrării Din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
printre altele, și de acest amănunt: dacă se urmărește adunarea caselor într-un perimetru mai mic, mai economic, de ce sunt exceptate de la demolare unele case, tot din afara acelui perimetru, ele urmând să fie atribuite (sub ce formă juridică oare?) acelor săteni rămași fără acoperiș în urma dărâmării caselor pe care le-au deținut? Ori se respectă principiul perimetrului, ori nu se respectă! Este clar, prin urmare, că se urmărește lezarea drepturilor unei categorii restrânse de cetățeni, și anume a intelectualilor. Deocamdată, au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Văleni, la Înmormântarea care adunase, din nou, o pestriță adunare de doliu. Priveam În jur, nu prea vedeam prieteni, MRP ne solidarizase, deși nu eram deloc asemeni: oficiali de partid, scriitori din toate generațiile, zgomotosul grup al „oniricilor”, amante, săteni din vecinătate. Mă simțeam Împovărat, Însingurat, Îmi reproșam că nu ținusem o mai strânsă legătură... niciodată nu știm când timpul nu mai are răbdare și fulgeră, brusc, separarea. * Timpul are grijă de urmările nebănuite ale aventurilor noastre. Dintr-o carte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în acea comună de către fratele lui. In continuare, Velculescu arată că Sabin Popescu a recrutat următoarele elemente: la Giurgiu, pe Mihai Petrescu și pe un oarecare Manolescu, agent al Loteriei de Stat din Giurgiu, str. Olari; la Oncești (Vlașca), pe săteanul Florea Țaranu, iar la Gogoșari (Vlașca), pe preotul Găina. La rândul său Velculescu Corneliu, a stabilit o legătură cu Gheorghe Preoteasa, agricultor din Drăgănești (Vlașca), iar acesta a recrutat mai departe pe săteanul Caragea din comuna Lahovari (Vlașca). Din spusele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Giurgiu, str. Olari; la Oncești (Vlașca), pe săteanul Florea Țaranu, iar la Gogoșari (Vlașca), pe preotul Găina. La rândul său Velculescu Corneliu, a stabilit o legătură cu Gheorghe Preoteasa, agricultor din Drăgănești (Vlașca), iar acesta a recrutat mai departe pe săteanul Caragea din comuna Lahovari (Vlașca). Din spusele lui Gheorghe Preoteasa, Velculescu a aflat că acesta recrutase deasemenea câte doi aderenți în comunele Mereni și Târnavele, ambele din județul Vlașca. în continuare, Velculescu arată cum strângea cotizațiuni de la preotul Lungeanu și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu
FOAIA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
de Băieți. În anul 1881, a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Cluj, cu o teză, scrisă în limba maghiară, despre activitatea lui Vasile Alecsandri. A debutat cu versuri în „Familia” (1874), colaborând apoi și la „Amicul familiei”, „Cărțile săteanului român”, „Gutinul”, „Ideea pedagogică-literară-socială”, „Luminătorul”, „Revista nouă”, „Românul”, „Șezătoarea”, „Tribuna”. Scrierile sale, alcătuite din lirică personală și prelucrări ale eposului popular românesc, au stat, încă de la debut, sub semnul marii admirații pentru Alecsandri. Bardul de la Mircești i-a apreciat primele
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]