4,209 matches
-
constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
al XIX-lea de către ornitologul de origine cehă Robert Ritter von Dombrowski , cormoranul mic era prezent în colonii mari în Delta Dunării, Balta Brăilei și Balta Ialomiței, pe Lacul Vederoasa (Județul Constanța), pe unele iazuri și bălți cu stuf și sălcii din Muntenia. Numărul perechilor de cormoran mic atingea 10000, fără a fi luată în calcul populația existentă în Delta Dunării. Populațiile de cormoran mic în România cunosc un declin abrupt în special în anii 60, când ca urmare a politicii
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
salinitate mai ridicată, în estuare sau pe lacuri de acumulare. Este o pasăre care poate trăi solitar sau în grupuri și este oarecum familiarizată cu prezența umană. Își construiește cuibul din bețe și stuf, în vegetația deasă, în copaci, tufișuri, sălcii și mai rar în stuf(în special pe ostroave mici plutitoare). La sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubație durează 28 de zile. Puii sunt hrăniți cu pești mici și
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
care se adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De asemenea, plaja și pădurea situată pe malul drept al Dunării. Un alt punct de atracție este apropierea de Parcul Național Munții
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
extinde la aproximativ 40 de metri spre sud și vest, și a atenționa un pericol pentru circulația vapoarelor. Malul este fixat cu ziduri din piatră de zidărie. Insula a fost plantată în 1935 de către comunitatea artistică de pe Fraueninsel cu o salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost în ultimii ani victimă a unei furtuni și a fost înlocuită cu o salcie
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
piatră de zidărie. Insula a fost plantată în 1935 de către comunitatea artistică de pe Fraueninsel cu o salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost în ultimii ani victimă a unei furtuni și a fost înlocuită cu o salcie tânără. Spre deosebire de Fraueninsel ce se află în apropiere, Schalch nu aparține municipalității Chiemsee, ci este ca și lacul o zonă neîncorporată.
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost în ultimii ani victimă a unei furtuni și a fost înlocuită cu o salcie tânără. Spre deosebire de Fraueninsel ce se află în apropiere, Schalch nu aparține municipalității Chiemsee, ci este ca și lacul o zonă neîncorporată.
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
aflată la 4,5 km, apoi curge 9 km și se varsă în râul Inn. Lacul este cunoscut în primul rând prin insulele sale: În afară de acestea, există și trei insule foarte mici: Schalch la vest de Fraueninsel (22 m², o salcie) și două insule fără nume, situate la 54 și 80 de metri sud de Krautinsel. Ele au fiecare o suprafață de câțiva metri pătrați și de abia au loc pentru un copac sau arbust. Chiemsee are un peisaj fermecător care
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite, iar în partea de nord-vest sunt despărțite de dealurile Salcia și Matiței prin depresiunea Sângeru. Masivul are la vest ca unitate adiacentă valea Cricovului Sărat, prin care este despărțit de Dealurile Bucovelului din subunitatea externă a Subcarpaților Teleajenului a Subcarpaților Prahovei. Orientarea generală a culmii Istriței este dinspre sud-vest spre
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
roadele pământului, să sărbătoriți sărbătoarea DOMNULUI șapte zile: în ziua întâi este odihnă și în ziua a opta iară este odihnă." În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
în buchet. 3. Hadas (în ebraică: הדס) trei ramuri de mirt [ori "crengile de copaci cu frunze"]. Frunzele de mirt cresc în trei niveluri fiecare și sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
în ebraică: הדס) trei ramuri de mirt [ori "crengile de copaci cu frunze"]. Frunzele de mirt cresc în trei niveluri fiecare și sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce. Adesea, în timpul zilelor de
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce. Adesea, în timpul zilelor de Succot ele sunt învelite într-un prosop umed. Notă: Aravot sunt, de asemenea, utilizate pentru o ceremonie separată privind Hoșna Rabba ( în
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
de trei ori în șase direcții: înainte, la dreapta, în spate, la stânga, sus, și în jos. După ce luați buchetul, introduceți ramura de palmier (lulav), în centru, și strângeți folosind benzile din pachet după cum este necesar. Luați cele două ramuri de salcie (aravot) și introduceți-le în camera de stânga, iar cele trei ramuri de mirt (hadasim) și le inserați în camera de dreapta. În cele din urmă, să luați "fructul arborelui frumos" (adică, etrog, lămâia) și pregătiți recitarea binecuvântării. Conform principiului
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Această zi este marcată de un serviciu special, în care se fac șapte circuite de credincioșii care țin buchetul celor patru specii, recitând Psalmul 118:25 împreună cu rugăciuni. În plus, se bate pe pământ un mănunchi din cinci ramuri de salcie. Șemini Ațeret (în limba - "A Opta [zi] de Adunare"; pronunția Așkenazic "Ș’mini - Ațereț") este o sărbătoare celebrată în ziua 22-a lunii biblice Tișri. Simhat Tora, ori Simḥath Torah (sau Simkhes Toreh, în limba , literar, "Bucurie cu Tora/Bucuria
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
jud Brăila) a fost arhitect, membru al organizației isihaste Rugul aprins al Maicii Domnului de la Mănăstirea Antim și scriitor. A fost arestat în lotul celor 16 pentru "activitate mistic dușmănoasă" împotriva comunismului și închis la Jilava, Gherla, Balta Brăilei (Stoienești, Salcia), Grădina, Băndoiu. s-a născut pe data de 23 iunie 1935 în familia Petre și Victoria Văsii. Tatal său este comerciant iar mama, maestră croitoreasă, ambii creștini devotați. În 1941 familia se stabilește în București. George urmează 6 ani de
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
colegi prieteni: Rădulescu Nicolaie, Mihăilescu Emil, Mironescu Șerban și Pistol Dan. Toți cei cinci studenți au fost incluși în „Lotul celor 16” numit Rugul Aprins. Este mutat, în decursul celor 6 ani de închisoare la Jilava, Gherla, Balta Brăilei (Stoienești), Salcia, Grădina, Bandoiu. În perioada de muncă forțată se îmbolnăvește de enterocolită cronică, netratată, fapt ce îl duce la pragul epuizării fizice: "“După ce am ieșit de la Zarca de-abia mă mișcam; la nici două săptămâni am fost eliberat“." Pe 18 aprilie
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]