6,135 matches
-
nu acceptă să-și împartă cu altcineva independența : Dacă a fi liber înseamnă să-i umilești pe ceilalți, să le ucizi speranțele cele mai bune, să-ți strigi în gura mare ura față de oameni, e mai bine, cred, să fii sclav. [...] Crezi că a fi liber înseamnă a urî (p. 127-128). Fără a intenționa să convingă pe cineva, dornic doar de a trăi el însuși după bunul plac, Diogene visează la independența totală, dar e în același timp conștient de caracterul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că un om în afara legii, falsificator, exilat, vagabond, stricător al ordinii [...] este, teoretic, capabil și de crimă (p. 141). Asemenea lui Socrate, el nu are de gând să fugă din închisoare, și se teme să nu devină un fel de sclav când arhontele Aristodem îi propune să-l salveze luându-l acasă drept preceptor pentru fiul său (p. 142). Din punctul de vedere al filosofului cinic, acceptarea înțelegerii echivalează cu renunțarea la principiile de o viață, căci hainele, mâncarea, patul îi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
construit (p. 145). La îndemnul Hipparhiei care preferă ca cel îndrăgit de ea să fie un câine viu decât un simbol mort (p. 145), Diogene acceptă în cele din urmă să trăiască sub acoperișul lui Aristodem mai legat decât un sclav, datorându-i gazdei sale chiar viața (p. 151). Încântat de prezența în casă a celui admirat de el, tânărul Pasiphon îi cere din nou să-l învețe să fie liber, dar înțeleptul își dă seama că nu mai e în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
săi cu privire la conduita soțiilor lăsate acasă în timpul războiului și hotărârea de a le surprinde prin revenirea neanunțată la domiciliu (I 57) ; necinstirea Lucreției de către Sextus sub amenințarea că o va ucide și îi va lăsa alături trupul dezbrăcat al unui sclav ca și cum cei doi ar fi avut relații adulterine (I 58) ; reticențele romanilor față de consulul Collatinus din pricina legăturii sale de sânge cu familia Tarquinilor (II 2) ; inițiativa lui Brutus de a împărți către plebe bunurile regale pentru ca astfel toți să fie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu familia Tarquinilor (II 2) ; inițiativa lui Brutus de a împărți către plebe bunurile regale pentru ca astfel toți să fie părtași la jaf (II 5) ; conjurația tinerilor adunați în jurul fraților Vitellii urmărind restaurarea regalității (II 3) și dezvăluirea uneltirii de către sclavul care a aflat că cei implicați au redactat un document drept chezășie a angajamentului lor promonarhic (II 4) ; legământul lui Brutus că poporul roman nu va mai îngădui vreodată să fie condus de un rege și îl va considera pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ani. Pentru a lua în discuție un singur detaliu, frapează insistența lui Horia Lovinescu asupra maniei edilitare a lui Tarquinius Superbus. Printre abuzurile acestuia, un om din piață semnalează începerea construcțiilor publice uriașe care îi transformă din cetățeni liberi în sclavi pe șantiere (I, p. 22). Altul se plânge că și-a petrecut ziua la palatele regelui, că nu-i mai ajung, ceea ce atrage explicația ironică a lui Brutus că meritele unui rege după numărul palatelor sale se cunosc (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
exceselor tiranice ale lui Tarquinius Superbus și pe siluirea Lucreției de către unul din fiii regelui ca moment declanșator al revoltei. Cât despre Doinaș, el respectă în linii mari scenariul autorului grec, citat în traducere românească în pasajul referitor la eliberarea sclavului Vindicius ca răsplată pentru dezvăluirea conspirației promonarhice (VII). În Brutus și fiii săi sunt păstrate destule detalii din Viețile paralele : întărirea jurământului de fidelitate față de rege printr-un sacrificiu uman și libații cu sângele victimei (IV), ezitările lui Vindicius de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Vitellius respinge și el o siluetă care pătează imaginea viitorului, sărmană umbră (III, p. 68). Însăși condiția umană a lui Petronius este pusă de câteva ori la îndoială. Uimit că o făptură nevăzută îl cheamă pe nume pe el, un sclav netrebnic, anunțându-i libertatea viitoare, Vindicius se întreabă dacă nu cumva are de a face cu o divinitate : Cine mă strigă ? E glasul unui lar sau penat ? (II, p. 45). Tot astfel, plebeii își comunică unul altuia zvonurile privitoare la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi cunoaște destinul în care ar fi scris cu litere de foc ce se va întâmpla cu el. Petronius îi răspunde că totul e scris cu litere de cerneală și îi citește pasajul din Viețile paralele unde e notată eliberarea sclavului însoțită de conferirea cetățeniei (Printr-un decret, cel dintâi de acest fel, el a fost proclamat liber și cetățean roman, cu drept de vot în tribul pe care și-l va alege. Eliberarea deplină se mai numește și azi vindicta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și cetățean roman, cu drept de vot în tribul pe care și-l va alege. Eliberarea deplină se mai numește și azi vindicta, după numele lui Vindicius - II, p. 45). Mai târziu, de dragul adevărului istoric, el îl va îndemna pe sclav să se ducă la Publicola pentru a-i spune ce a aflat despre complotul monarhist : vrei să ruinezi faima lui Plutarc ? (II, p. 58). În chip similar, Petronius îi amintește lui Collatinus că femeia care s-a sinucis după ce a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-n fața/ neînfricării luminoase a căzut (scena 6). Când Iocasta îi atrage atenția că nu se cade să-l denigreze pe Tiresias, purtătorul de cuvânt al zeilor, Oedip îi răspunde că îi cinstește pe cei de sus dar nu ca sclavul lor (scena 6). Din punctul lui de vedere, oamenii n-ar trebui să se lase cu totul în voia nemuritorilor, căci se pot afirma independent de aceștia : Să te iei/ în propriile mâini, să faci/ din cuget și din suflet
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fie învățate și însușite toate rolurile. În trupa mea ideală nu va fi nici o actriță care să știe să citească. Am învățat odată un rol (de fapt l-am și jucat) - l-am învățat din carte. Ce muncă trudnică de sclav. Mai bine aș scrie articole sau o mie de piese. Închipuiește-ți să înveți emoții pline de viață - gânduri pline de viață - dintr-un lucru mort - zdrențe și cerneală de tipar.” George Bernard Shaw 374. „Adevărate universitate a zilelor noastre este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în 1484. Majoritatea populației rurale dimprejurul Cetății Albe a fost dusă în robie, unii dintre locuitorii de parte bărbătească au fost înscriși cu forța în corpul ienicerilor și vreo 2000 de fete au fost repartizate între haremuri și piețele de sclavi. Înainte de atacul turcesc, regiunea număra 20.000 de locuitori, după, au rămas doar 200 de familii de pescari. Mai târziu, în 1538, turcii au transformat Cetatea Albă în raia, unitate administrativă care depindea direct de Imperiul otoman, din cauza importanței ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cf. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Iași, Institutul European, 1997, p. 197-198; Paul Wagret, op. cit., p. 121). 5 "Spartachiștii" socialiști revoluționari germani, care publică în 1916 texte de propagandă pacifistă, semnate "Spartakus" (de la Spartacus, conducătorul revoltei sclavilor împotriva Romei din 73 î. Hr., care devine simbolul libertății). Liga Spartakistă se transformă la 31 decembrie 1918 în Partid Comunist German (cf. Guy Hermet, op. cit., p. 217). 6 Intervenția românilor în Ungaria a avut loc în două etape: în aprilie-mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de alb. Daughters of the Dust (1991) al lui Julie Dash surprinde istoria negrilor și experiența femeilor din punctul de vedere al unor tinere negrese care vizitează o insulă din apropierea coastei Georgiei care fusese odată un loc de refugiu pentru sclavii fugari, fapt ce o determină pe autoare să-și regîndească poziția în cadrul societății Statelor Unite. Filmul pune întrebări și în legătură cu tensiunile dintre tradiție și modernitate în existența afro-americanilor. Un lucru curios în legătură cu muzica rap a negrilor este că tocmai producțiile mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urmă cu trei săptămâni. 14 zile de internare până la ,,externarea la cerere’’, după o ,,discuție’’ avută cu una dintre asistente. Odată intrat pe holul lung cât un bulevard așa cum îl numeam eu, cu doamna Mari alături ducând ca un adevărat sclav geanta mereu albastră și veșnic încărcată cu haine și mâncare. Un ,,bulevard’’ configurat astfel: pe dreapta cabinetul asistentelor, pe stânga și pe dreapta saloane, iar în capăt lângă fereastră se vede un stativ metalic ce susține un televizor parțial color
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
în crucea Nazarineanului «un scandal pentru iudei și o nebunie pentru păgâni». Și, mai mult decât atât, trebuia să ceară lumii întregi, în numele acestui Răstignit, să-și sacrifice gândirea plurimilenară a trecutului: gândirea socială care îi împărțea pe oameni între sclavi și liberi; gândirea cezarului care făcea din împărat stăpânul trupurilor și al sufletelor; gândirea politică ce consacra dreptul puterii; sistemul etic care îngăduia toate libertățile simțurilor; tradiția familiară care consacra sclavia femeii și a copilului; chiar și prejudecățile naționale ale
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
are multe mădulare, iar toate mădularele trupului, deși sunt multe, formează un singur trup, tot la fel și Cristos. Căci noi toți am fost botezați într-un singur Duh spre a forma un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, și toți am fost adăpați într-un singur Duh» (1Cor 12,12-13). Pentru că este o singură Pâine, noi, cei mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași unică Pâine» (1Cor 10,17). «Așadar, nu mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
adăpați într-un singur Duh» (1Cor 12,12-13). Pentru că este o singură Pâine, noi, cei mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași unică Pâine» (1Cor 10,17). «Așadar, nu mai este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici libert, nici bărbat și nici femeie: voi toți sunteți una în Cristos Isus» (Gal 3,28). «Dimpotrivă, cel care se unește cu Domnul este un singur duh cu El» (1Cor 6,17); «și va fi o singură turmă și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
despartă și să nu ne mai vedem niciodată! Ne aflam la cheremul unui regim totalitar, ce anulase ideea de personalitate umană, de ființă rațională, conștientă și creatoare. Zăvorâți în bou-vagon, păziți de militari înarmați cu pistoale-mitralieră, eram tratați ca niște sclavi: "victime colaterale" fără importanță, sacrificate pe treptele unui altar păgân și ale unei religii de culoare roșie. Dar Tu, Doamne, unde erai? Cum de nu ne vedeai? Cum de-ai putut răbda o asemenea barbarie? Cum de puteai asista indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
humani nihil a me alienum puto" Sunt om și nimic din ce este omenesc nu socotesc străin de mine." Sunt OM și doresc să fiu tratat ca atare, în spiritul celei mai profunde și autentice democrații universale: nici rob, nici sclav, nici slugă; și nici mujic, iobag sau șerb; nici... supus austriac! NU! Sunt un OM LIBER! Limpede?? Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului... (David 18:10) Începutul înțelepciunii este frica de Domnul. (Psalm 110:10) Doamne, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ilustrează, la cel mai înalt grad, caracterul duplicitar și demagogic al celor două sisteme, nazist și comunist, ambele bazate pe maximă teroare și eliminarea totală a oricărei libertăți civice, de reducere a ființei umane la o cifră, un robot, un sclav. Nu există o îmbinare de cuvinte mai bine potrivite care să mascheze abjecția acestui regim totalitar abisul dintre politica umanistă și realitatea terorizantă. Diferența revoltătoare dintre vorbă și faptă. Nu! Nu era o muncă benevolă, un act de voință personală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu ca într-o profesiune ci ca într-un miracol. ...pot spune că Dumnezeul Poeziei m-a smuls din seninul celest și m-a aruncat himerelor spre veșnică sfîșiere. ...poeții atinși de blestem, poeții cu destin nu pot fi decît sclavii cuvintelor, tertipurile lor pentru ca un cuvânt să se așeze la locul său și să dea strălucire unui text critic seamănă cu ale îmblânzitorilor de lei. Eminescu este și va rămîne multă vreme modelul în absolut al oricărui poet adevărat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să ai senzația că fondezi o religie". Tot bunul Cioran vorbea atît de frumos despre "l'obligation d'avoir un Destin". Pentru a-mi continua ideea, voi spune așa: poeții atinși de blestem, poeții cu destin nu pot fi decît sclavii cuvintelor, tertipurile lor pentru ca un cuvânt să se așeze la locul său și să dea strălucire unui text critic seamănă cu ale îmblânzitorilor de lei. Asta pentru că au trecut acele timpuri în care poetul (de acum patru mii de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Însă i-a stricat-o ploaia. A fost nevoit să muncească 3 zile pentru a o plăti. Fiind adolescent, a făcut un voiaj pe Mississippi până la New Orleans. Cu această ocazie a putut să facă observații de aproape asupra vieții sclavilor. Voiaj crucial pentru viața lui, Întrucât războiul civil a fost războiul pentru abolirea sclavajului. A fost modest funcționar, topometru, apoi negustor plin de datorii. Din toate a ieșit cu mâinile curate, rămânându-i numele de Abe cel onest. Între 1834-1841
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]