4,553 matches
-
românismului. Programul... condamnă deopotrivă "naționalismul îngust", șovin, cât și "cosmopolitismul" antinațional, optând pentru formula națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ia legătura cu V. G. Morțun și să stabilească împreună ce e de făcut, adică ediția a treia să fie completă și să refacă ordinea inițială. Numai că Titu Maiorescu reușise în alegeri ca junimist iar V. G. Morțun, ca socialist partide diferite, păreri diferite, neînțelegeri, etc. O ediție restitutivă, completă și corectată, ar fi fost a lui Eminescu și numai a lui, Titu Maiorescu trebuind să se dea la o parte cu totul de la această întreprindere or, și ediția a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai funcționează energia chetelor. Culmea fiind că ea cere și roagă pe când fratele ei dimpotrivă: respingea. Și totuși, energia tuturor se canaliza către el. De ce? Simplu: pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin 1924. Asemenea filantropi care-și aleg oamenii ca să-i ajute nu sunt prea lăudați de creștini: poate doar cercurile socialiste să-i slăvească. Nouă ne rămâne de constat această concordanță: informația pe care o transmite Hanrieta Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de anul viitor). La Iași, iar apoi la Botoșani, Eminescu rămâne într-un mediu socialist de care tradiția vrea cu orice preț să-l lege. Cert este că primele comentarii aplicate ale operei sale, mai ales ale poeziei, vin din partea socialiștilor ieșeni dar la fel de cert rămâne că poetul nu publică în revistele acestora, nu ține conferințe publice organizate de ei. I se vor publica în „Contimporanul” poezii, dar numai preluate din „Convorbiri literare” sau din ediția princeps. Nu este vorba neapărat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicat în „Convorbiri literare”, treabă pentru care, în loc să le fie scos profesorul de germană, Eminescu adică, au fost chiar ei exmatriculați din școală trebuind să-și continue studiile în Franța și Belgia unde s-au îndoctrinat metodic cu ideile socialiste). Socialiștii ieșeni vor fi, însă, cei care popularizează, începând cu 1887, cazul Eminescu, organizând chete publice pentru poet, demonstrând, pe seama sa, că societatea burgheză nu-și protejează geniile, etc. Iar toate aceste demonstrații s-au făcut cu tăierea în două a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vrei știință și literatură dai de acești oameni; în politică, ei țin un stindard curat și demn; și dacă vei cerceta mai de aproape vei vedea că toți aceștia, care alcătuiesc inteligența Iașului, toți sunt mai mult sau mai puțin socialiști. Și să nu și închipuiască cineva că acești oameni, când se vor apuca să scrie literatură, nu vor face să reiasă, chiar inconștient, ideile lor, în rândurile ce vor scrie. A doua zi a căutat să-mi explice tânărul Creangă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
PCR 9 2. Contextul istoric 10 3. Contextul politic 12 4. Contextul cultural 17 5. Concluzii 19 II. Proletcultismul 21 1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea” intelectualilor 60 IV. Teme și atitudini proletcultiste 74
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe filiera stângii liberale care se dezvoltase la Bruxelles în ultimele trei decenii ale veacului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
editorialul „Către cetățenii Bârladului”, publicat în numărul 1 din 11 mai 1907, se afirmă: „Un grup de adânciți și statornici liberali, care niciodată nu și-au plecat capul spre a se supune mediocrităților ce alcătuiesc gruparea „tinerilor generoși”, foști odinioară socialiști, intrați de câțiva ani în partid - și nici nu s-au lăsat ademeniți de acești renegați politici... s-au hotărât a scoate acest ziar, spre a demasca și arăta lumii pe acești „lupi îmbrăcați în piei de oaie” ...” pentru bani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
9 din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul „Reînceperea activității Societății muzicale „Armonia” din Bârlad. Libertatea din 6, 15 și 27 februarie 1921 se ocupă de procesul socialiștilor bârlădeni N. Cucoș, P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate până la judecarea procesului, dar și scrisori ale unora din ei pr in care mulțumesc celor care i‐ au ajutat să fie liberi. În Libertatea au semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad, iar cu numărul 2 la Tipografia „Comercială” Bârlad, până la 17 decembrie 1900. Este editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu numărul 2 la Tipografia „Comercială” Bârlad, până la 17 decembrie 1900. Este editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta inima pe față, iar fața lui era numai zâmbet. Bun cunoscător de oameni, avea un tact de bătrân muncitor trecut prin sitele multor vremuri iar ca vechi socialist nu‐ și etala convingerile în acei ani foarte ispititori pentru a o fi făcut. În tinerețe lucrase în Canada la defrișarea lazurilor rămase după violentele despăduriri de la începutul veacului, iar la Pa ris, unde o vreme fusese restaurator, se ocupase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În funcție de împrejurări, Tribuna Tutovei a fo st și organ al opoziției unite : Liga Poporului și Partidul Conservator‐ Național, când organ al opoziției unite sub conducerea generalului Averescu și Take Ionescu. Tribuna Tutovei din 15 ianuarie 1921 scria: „Ce i 4 socialiști (N.Cucoș, P. Constantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel n.a. ) deținuți în arestul preventiv au fost puși în libertate până la judecarea procesului.” Ziarul a apărut în perioada 1918 - 1928, redacția și administrația fiind în strada Dobranici nr. 13 iar Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dacă educația este importantă, trebuie să o urmați... Valorile creează norme, iar normele ghidează acțiunile. -purtătorii de valori sunt actori individuali sau colectivi sau grupuri sociale. Putem vorbi deci despre valorile unei persoane sau ale altei persoane, despre cele ale socialiștilor, comercianților, tinerilor, rușilor sau ale culturii bantu. Conceptul de valoare este inseparabil de noțiunea de preferință. Valorizarea unui lucru în detrimentul altuia (a prefera o plimbare unui film la televizor) înseamnă că, într-o situație dată, valoarea care conduce către o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tocmai am menționat-o. Ar fi imposibil să le enumerăm pe toate, să le prezentăm ar însemna să ne îndepărtăm de subiectul nostru. Cităm din memorie unii din cei mai cunoscuți autori (cititorul va recunoaște esențialul și diversitatea aportului lor): socialiștii libertari ai secolului al XIX-lea; Darwin, Marx și Engels, Nietzsche, Freud; apoi, freudo-marxismul lui Wilhelm Reich; sociologii și antropologii care relativizează gândirea și moravurile; mai aproape de noi, Gide, Camus, Sartre, Erich Fromm, Herbert Marcuse, Ivan Illich, Simone de Beauvoir
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
spoliatori. Însetat de dreptate, Petre Leahu, tânăr din Prigoreni, sare în ajutorul unui țăran bătut de fiul arendașului, apoi încearcă să strângă întreaga obște împotriva acestuia. Părăsit de toți, e judecat și condamnat la închisoare, unde se împrietenește cu un socialist. După împlinirea pedepsei, intră în mișcarea muncitorească ieșeană, prilej pentru studierea psihologiei mediului urban. Trimis, în timpul revoluției din Rusia, la Odessa spre a cunoaște realitățile revoluționare, e șocat de abuzurile și nedreptățile săvârșite în numele idealului socialist. Dezvăluindu-le într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ROMÂNIA VIITOARE, gazeta politică apărută la Brăila din martie 1888 până la 23 mai 1890. Redactată de socialistul Th. C. Mănescu, publicația obține participarea unor tineri militanți, printre care Ion Cătina, Zamfir Filotti, Panait Mușoiu și G. Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
Ion Cătina, Zamfir Filotti, Panait Mușoiu și G. Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui G. Ț. Ibrăileanu, Bârlad”. La acest număr Ibrăileanu colaborează cu articolul Socialiștii, în care analizează, cu o terminologie junimista („spoiala”, „imitație”, „forme fără fond”), aspecte negative ale culturii românești. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
unilaterală de dreapta sau de stânga, pentru a putea constata efecte unidirecționate în intențiile de vot pentru acest scrutin. În mod fundamental, alegerile pentru Parlament nu au mai fost o luptă între viziunea de stânga privind Europa, propusă de Partidul Socialiștilor Europeni și cea de dreapta, susținută în principal de Partidul Popular European. Electorii din cele 27 de state au ales în funcție de situația particulară din fiecare țară, de raporturile dintre putere și opoziție. Semnificativ în acest sens este faptul că, una
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o temă conflictuală așa cum se prefigurase anterior, deoarece președintele în funcție, Jose Manuel Durao Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susținerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât și a unor partide de stânga importante (de ex. social-democrații germani, socialiștii spanioli, respectiv laburiștii britanici). În acest fel, eforturile conducerii Partidului Socialiștilor Europeni de a transforma alegerile europene într-o competiție dintre stânga și dreapta nu au primit susținerea necesară de la nivel național; * în fața informațiilor privind efectele globale ale crizei economice
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Jose Manuel Durao Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susținerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât și a unor partide de stânga importante (de ex. social-democrații germani, socialiștii spanioli, respectiv laburiștii britanici). În acest fel, eforturile conducerii Partidului Socialiștilor Europeni de a transforma alegerile europene într-o competiție dintre stânga și dreapta nu au primit susținerea necesară de la nivel național; * în fața informațiilor privind efectele globale ale crizei economice, respectiv a consecințelor directe asupra economiilor naționale, atitudinea alegătorilor față de partidele
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]