5,527 matches
-
nu putea fi siluită, ci doar sedusă 2. El a activat politic în cadrele Constituției Republicii de la Weimar. Constituția de la acea vreme a Germaniei conținea un important element de delegare legislativă: "Constituția de la Weimar s-a conceput sub coordonarea marelui sociolog Max Weber. Se presupunea că întruchipează cele mai bune trăsături ale constituției americane. Avea însă un important punct slab. Președintele, ales pe un termen de șapte ani, nu era șeful guvernului: acesta era cancelarul, o figură marcantă a partidului care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
internă", adică tăcerea, au fost singurele ieșiri posibile pentru adevărații creatori. Cu miile, scriitori, artiști și savanți, vor lua drumul străinătății, la început către țările din Vestul Europei, apoi pe cel îndepărtat și adesea definitiv, către Statele Unite. De la Einstein la sociologii Școlii din Frankfurt, de la Gropius la Brecht, de la pictorii și cienaștii expresioniști la Thomas Mann, de la Wasserman la Remarque, toată spuma culturii germane ridică pînzele lăsînd cîmp liber noii "elite" culturale a regimului, în rîndurile acesteia numele mari sînt puține
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
hotărâtori în cristalizarea imaginii favorabile. În bagajul semantic al comunicării se regăsesc componente precum percepția selectivă, limbajul, credibilitatea, noutatea, competența și competiția. Instituțiile lecturii poartă răspunderea unei strategii culturale unitare în care promovarea cărții și a lecturii este obligatorie. 100 Sociologi și teoreticieni ai lecturii au stabilit cu exactitate funcțiile cărții, având în vedere că unele analize sociologice au căpătat expresii semnificative pentru stabilirea influenței asupra omului, din diversele unghiuri formativ, informativ, educațional, integrator etc. A fost fixată mai întâi macrofuncția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele; tipurile de activități tradițional-distincte se întrepătrund acum. Relația informație/publicitate sau educație/divertisment nu mai cunoaște frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind "supra-ideologia" epocii noastre. Pe bună dreptate mulți sociologi au protestat, acuzînd activitățile din timpul liber ca o recădere în "studiul infantil". O mitologie simplistă s-a instalat și omul e redus, astfel, la instinct și portofel. Aceste grave acuze erau lansate încă în 1962 de Joffre Dumazedier în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale experienței și subiectivității. Aceste schimbări cu urmări profunde în viața politică, socială și culturală au fost însoțite de o proliferare spectaculoasă a unor teorii și metode menite să contribuie la înțelegerea culturii și societății contemporane. Încă din anii '50, sociologii proclamau apariția societăților postindustriale, în care știința și informația aveau să fie axul principal în jurul căruia se organizează societatea (Bell, 1960, 1973 și 1976). În anii '70, a început să se spună că epoca modernă s-a încheiat și că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înlocuite de regimuri de acumulare "mai flexibile" (Harvey, 1989). Acestea sînt caracterizate de înlocuirea de către corporații transnaționale a statului-națiune ca reglator al producției într-o nouă eră de producție globală care șterge barierele anterioare de spațiu și timp. Alți teoreticieni sociologi vorbesc de "capitalismul dezorganizat" sau organizat diferit și de noi crize de legitimare, riscuri, probleme ecologice, dezintegrarea comunității, creșterea discrepanței între bogați și săraci, noi boli mortale precum SIDA și o multitudine de alte noi fenomene și dificultăți 2. Aceste
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Statele Unite în Vietnam, ca reacții la provocările aduse imperialismului și celor care doreau să reducă forța armată și să limiteze puterea militară a Statelor Unite. Bazîndu-mă pe o serie studii asupra relației dintre ideologiile și mișcările sociale și contextul lor ale sociologului Robert Wuthnow (1989), doresc să utilizez categoriile de orizont social, cîmp discursiv și acțiune pentru a descrie cîteva din modurile în care textele culturale transcodifică și articulează imagini, discursuri și condiții sociale și, la rîndul lor, operează în social. Termenul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
demonstrațiile pro-război le asigurau astfel participanților măcar o trecătoare trăire a experienței comunității, trăire refuzată lor în templele privatizate ale societății de consum, în serialele din media și în "stilurile de viață" izolate. Timp de aproape o sută de ani, sociologii au studiat comportamentul mulțimii și au analizat mecanismele prin care indivizii se mulează pe comportamentul de masă. În timpul Războiului din Golf, fenomenul indivizilor înglobați în masă a constituit o trăsătură zilnică a războiului televizat. De obicei, comunitatea americană din Era
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o viziune asupra prezentului și viitorului, dar și faptul că anumite forme de literatură oferă o schiță a lumii contemporane și, în cazul autorilor cyberpunk, a orientărilor din viitor. Ca urmare, consider că Gibson poate fi privit și ca un sociolog, iar Baudrillard, la rîndul său, ca un autor de science fiction, de vreme ce ambii oferă reprezentări cognitive, dar și poetice care să explice configurația culturii media hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
același timp, în țările vestice, în special începând cu anii '70, au început să apară noi clivaje, așa cum a demonstrat-o dezvoltarea partidelor "verzi" sau ecologiste (Lipset și Rokkan, 1967: 1-64; Inglehart, 1990: 66-103). Premisele sociale ale democrației liberale În timp ce sociologii politici s-au străduit să privească în ansamblu relația dintre împrejurările socio-economice largi și viața politică, pornind de la această bază universal răspândită au fost întreprinse analize mai precise pentru a vedea în ce măsură aceste condiții socio-economice explicau distribuția tipurilor de sistem
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Florescu, mereu în lipsă de bani; Horia Grigorescu purta monoclu; George Fotino, important și frumos; Ghiță Nicolau, care pierdea mereu la curse; Petrică Rădulescu, care locuia tot la Montmartre; Costel Tătăranu, care suferea că era mic de statură; Marco Baraș, sociolog; Hanagic, muzicant; Mihai Ghelmegeanu; Săveanu bancherul; Mețulescu, Alevra, Al. Plitman, A. Rabner, Misirliu, Păunescu, Al. Cavalioti, Chesim, ca să nu citez decît pe acei mai cunoscuți de mine. Colegul meu de liceu, Al. Cavalioti, premiant aproape în toți anii, era la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
idioată. Dacă apropierea de artă e numită liniștire (și nu ne-liniștire, întrebare!), atunci între mințile oamenilor și acea țară a trîntorilor închipuită cromatic de Bruegel nu e nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru că nu avem mai mulți bani), care au intrat printr-un concurs unde au fost de obicei câte 4-5 pe un loc. Rectorul acestei adevărate instituții de învățământ este Stéphane Courtois, autorul "Cărții Negre a Comunismului", iar profesori sunt istorici, sociologi, scriitori, filozofi, lideri de opinie din România, din celelalte foste țări comuniste și specialiști în istoria comunismului din Europa occidentală și din Statele Unite. La împlinirea a 10 ani de la funcționarea acestor cursuri de-a dreptul fascinante nu numai prin temele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sau "laxe": am "rezistat prin literatură / am abdicat jalnic și în literatură". Cred că o analiză atentă, obiectivă, fără patimi de o parte ori cealaltă, ar da o imagine mai corectă asupra trecutului. Ne lipsesc însă, printre altele, și istoricii, sociologii, criticii literari dispuși să se înhame la un astfel de studiu de anvergură. Într-un moment când se disprețuiește (material. financiar, dar și în alte privințe) efortul intelectual, creator ce să ne mai mirăm că nu avem (și nu vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
foarte bogată, de mare Însemnătate pentru cunoașterea stării economice a exploatațiilor agricole mici și mari din țara noastră, propunând schimbări profunde În organizarea și activitatea acestora. În anul 1935 1936, N. Cornățeanu a primit o bursă Rockefeller prin bunăvoința marelui sociolog Dimitrie Gusti, studiind fenomenul economic din agricultura americană și realizînd o aprofundare În specializarea sa. În SUA a studiat economia rurală la Universitatea Cornell, efectuând o foarte serioasă cercetare În teren asupra organizării fermelor din Berkeley (California), apoi În secțiile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
amintite, mai puțin de un an. Întreaga activitate profesională a profesorului Cornățeanu s-a desfășurat În domeniul economiei agrare și contabilității agricole, fiind primul agronom Înalt specializat În acest din urmă domeniu. Înalta sa competență l-a determinat pe cunoscutul sociolog Dimitrie Gusti să-l solicite pentru a conduce echipa de economiști la tema «Studiul economic al satelor» În anii 1929 -1931, sub egida Institutului Social Român. Se știe că aceste cercetări au stat la baza unor lucrări de sociologie de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prezenta mai ales agricultura. Fiecare facultate are catedre cu totul separate de clădirile rectoratului și decanatului. Catedra de economie agrară numită departamentul de economie agrară, dispune de o clădire somptuoasă, cu 44 de profesori și conferențiari economiști, plus 22 de sociologi rurali. Are săli de curs proprii, o bibliotecă foarte bogată, toată aparatura necesară plus un garaj propriu pentru mașinile departamentului. Mulți profesori sunt angajați cu contract pe șapte ani. Dacă produce și se ține de muncă i se reînnoiește contractul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
impetuozitate. La una din universitățile din New-York, un renumit fotbalist a căzut la examen. A fost o unanimă fierbere. Prestigiul universității era știrbit, În domeniul sportului. Până la urmă picioarele l-au salvat. Asist și la un concurs feminin, organizat de sociologi. Tema intitulată „Rolul femeii În agricultură”. Participă circa 20 de femei din viața rurală. Comisia a luat loc În rândul publicului. Sunt invitat și eu să notez observațiile, notele. Candidatele se urcă la catedră și de acolo, fără notițe, timp
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ține la șosea o mică prăvălie cu alimente și băuturi, cum și o stație de benzină. Mr. Rickard e universal. Enciclopedist. La vârsta de 51 de ani, Înalt, voinic, face pe medicul, pe pescarul, pe mecanicul, pe bucătarul și pe sociologul. Nu lasă lumea să se plictisească. Seara ne adună pe plajă. Acolo suntem În Împărăția lemnului. Din Îndepărtatele păduri ale Canadei, valurile oceanului aduc și azvârl aici material lemnos de toate calibrele. Era un trunchi de conifer căruia i-am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Costea Munteanu. Dar a fost un număr foarte mic de econo‑ miști și ei n-au fost niciodată influenți. Aici este tot moștenirea lui Ceaușescu. În Polonia aveai sute de oameni din care să alegi, ca și în Ungaria. Și sociologi, și oameni cu expertiză în varii domenii. Iar umaniștii noștri au fost și slabi și fărĂ vreun interes pentru problemele sociale. Și sunt și foarte elitiști. Puțin le pasă de cum trăiește lumea. Și Varujan venise cu ideea să recruteze el
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e, adică un om care creează conflicte și care, atunci când are un scop, îl urmărește fărĂ să se clintească niciun pic din hotărârea sa. Îl știam de la conflictul cu Ciorbea. Dar, în același timp, în 2004 vedeam, fiind de meserie sociolog, că numai BĂsescu avea potențialul electoral să-l învingă pe Adrian NĂstase, în timp ce Theodor Stolojan nu. Și asta a decis lucrurile. Când m-am despărțit eu de Traian BĂsescu ? Noi n-am fost niciodată apropiați. Ne-a apropiat faptul că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în Statele Unite la o bursă, iar după ce am revenit în Europa, nu am mai reușit să o termin, deși textul era popular și am avut mai multe oferte de la editori. De două ori am simțit nevoia în munca mea de sociolog să fac și o versiune mai pe înțelesul tuturor și atunci am preferat să fac două filme documentare, Două sate, film care a acompaniat cartea mea Secera și buldozerul și a fost pe BBC (A Tale of Two Villages), și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost vot unanim. Pe scurt, am avut noroc ca acești doi foarte faimoși profe‑ sori, Claus Offe și Ulrich Preuss, care erau împreună titularii unei catedre care se cheamă Catedra de studiu al statului, au fost în comisie. Unul fiind sociolog și celălalt jurist și membru al Curții Constituționale. M-au apreciat și m-au luat pe mine, deși veneam din țara din care veneam, deși nu am nicio diplomă de la o universi‑ tate occidentală. Am fost doi ani la Harvard
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
uitat aseară, de exemplu, pe doctoratul publicat, din fericire, online al purtătorului de cuvânt al guvernului, domnul Mirel Palada... V.A. : Cum, are un doctorat ? După purtarea sa publică îl trecusem deja într-o ligă insignifiantă. A.M.P. : Sigur. E sociolog. I l-au dat Vintilă Mihăilescu și Paul Dobrescu, fostul consilier al lui Iliescu. La SNSPA. Da, acest domn care scrie comunicate în limba elfă și-și bate joc de ziariști este doctor în sociologie. Și m-am uitat pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Vă voi da mai târziu toate detaliile necesare. În ceea ce privește observațiile dvs. cu privire la articolul meu, sunt complet de acord. Am aceleași îndoieli privind posibilitățile „științifice” ale colegilor noștri extra-occidentali1. Dar articolul meu introductiv se adresa mai ales „materialiștilor” de tot felul, sociologilor, filologilor, economiștilor, marxiștilor etc. Voiam să-i conving că Istșoriaț Relșigiilorț este o disciplină a spiritului și nu un instrument statistic sau sociologic; că este vorba de creații spirituale care merită același efort pe care suntem obișnuiți să-l Șcheltuimț
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]