5,679 matches
-
apucat să spună nici pâs, iar al doilea, că a venit după ăsta, să vadă ce era cu el a luat o d-aia, o bornă de kilometraj, l-a apucat de piept și de pantaloni, i-a rupt șira spinării și l-a omorât. Ba, mai mult, ne-am ales și cu două automate. Două Schmeisser. Ne puteam apăra la nevoie. Dar nu aveam putere nici să ridic Schmeisserul. Mi s-a părut Întotdeauna o armă relativ ușoară, dar acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de dezambiguizare și joc sublim între lumină și penumbră e surprins adeseori de inima creatorului de cuvânt, poetul care recunoaște că s-a născut pe pământ să-și poarte umbra. Te urmăresc prin veacuri, prin vârste și milenii,/ Încă de când spinarea ți-o-ncovoiai pe brânci,/ Când, speriat și singur, târâș printre vedenii,/ Umblai numai să cauți culcuș sau să mănânci.// Însoțitoare mută-n odihnă și mișcare/ Și copie leită, croită pe tipar,/ Ne-nghesuiam alături, ciuliți în ascultare,/ La pasu-n
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
formei simbolice a umbrei. Zămislirea acesteia poate fi concepută ori pe lumina soarelui, a lunii sau a stelelor ori cea a focului și este dovada vieții pe pământ: Ea era frumoasă ca umbra unei idei, - a piele de copil mirosea spinarea ei, a piatră proaspăt spartă a strigat dintr-o limbă moartă. Ea nu avea greutate, ca respirarea. Râzânda și plângânda cu lacrimi mari era sărată ca sarea slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. Între
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în vedere, desigur, și doctrina politică care ne-a transformat umilința în viciu: „Capul plecat sabia nu-l taie”, poziție care te obligă să privești în pământ (unii ar zice că așa vezi pe unde calci!) și să-ți expui spinarea încovoiată la bici și la poveri prea mari. Am stat aproape toată istoria „sub vremi”, rar am reușit să ne ridicăm deasupra vremurilor, dar atunci când am reușit, combustia internă a dat în clocot, ca în anul 1918, încât ne-am
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avem buget, dar nu se știe cum și cât vom avea papă, având în vedere situația de criză, percepută dureros numai de unii. Se spune buget de criză, buget de austeritate, bugetul șurubului strâns și al buricului lipit de șira spinării, deși acest buget, așa cum este alcătuit, se dovedește a fi pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Mă îndoiesc că cineva ar putea spune că Ileana lui Cocoș, ea, cu ministerul ei creat hocuspocus, este în criză. Pentru cei care sunt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia unei națiuni noi și a unei limbi noi. Se va gândi la buneii lui moldoveni, la cnutul rusesc brăzdând spinările supuse, preluat de la stăpânii săi ca simbol al puterii și separării pe veci și la câte altele care trec printr-o minte bolnavă de ură și neputință. Cel mai mult îl înnebunește poziția românească a lui Mihai Ghimpu, faptul că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
suntem proștii lumii, din moment ce fiecare venit ă parvenit, poate confisca o parte din România. Dacă PSD-ul ar fi un partid de stânga, n-ar lăsa să se întâmple o asemenea insultă la adresa poporului român, ar simți șiroindu-i pe spinare sudoarea milioanelor de țărani, rupți și goi, și ar zice ceva, ar face ceva. Și, totuși, se vor găsi destui tonți, de toate culorile, unii cu masterate și doctorate, care vor zice că și ce dacă se vinde Peleșul, ce
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
comode pentru a face rost de bani: dintr-un condei (curat condei, domnu Boc!) trece de la bugetul amărâților la bugetul general câteva zeci sau sute de milioane, fără bătaie de cap, în loc să-și pună mintea la contribuție și picioarele la spinare ca să facă rost de bani, de acolo de pe unde se mai găsesc. Am aflat că băncile au angajat firme specializate în recuperări de bani de la cei care nu mai pot să-și achite ratele lunare, iar drăguțul nostru de stat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
poziția a doua în stat. Era de așteptat ca poziția lui Crin Antonescu, fortificată în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, caracterizată prin fermitatea ideilor, să se materializeze într-un nou mandat. Pentru cine are o genă înclinată spre slugărnicie, cu spinarea încovoiată, poziția verticală i se pare nefirească, (adică cum să stai drept?) o poziție obositoare, care te ține la vedere, ești în ochii tuturor, fără să observe acești cocârjați și ascunși sub pulpanele altora, că verticalul îi vede și el
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
așa cum se trâmbițează de către guriștii capitalului? Cine a redus posibilitățile de consum ale celor care-și plimbă ochii prin piețe și vitrine? Dacă tu, capitalistule, te-ai îmbogățit cinstit, de ce nu ieși cinstit din criză, fără să te cocoți în spinările încovoiate? Infantilismul capitalismului românesc se observă foarte bine când tot mai mulți comentatori și oameni de condiție modestă se raportează la perioada dinainte de 1989, situație care ar trebui să le dea de gândit guvernanților de orice culoare politică. Deocamdată, opoziția
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un impozit pe prostie, fără TVA, de exemplu, și să nu mai spună, asemenea lui Ceaușescu, că ei și-au luat un angajament față de țară și poporul român pe care-l văd hălăduind prin Europa cu buricul lipit de șira spinării. Actualul guvern, cu domnul Boc pe post de tirbușon șef, pentru scos România din criză, vrea să se îmbete la robinetul puterii, să-și protejeze clienții și să prăduiască „tot ce mișcă-n țara asta” și te miri ce bani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că acum FMI și Banca Mondială, care au pus bine hamul pe România lui Băsescu și Boc, vor lăsa prada din mână, fiindcă nu găsești la tot pasul chilipirul de a fi ascultat cuminte, cu căciula în mână și cu spinarea încovoiată. Ați văzut? Dacă s-a dat ordin să se voteze legea pensiilor, s-a votat și gata, nu contează că nu se potrivește cu situația României, că e o făcătură de imitație, ca să ne aliniem, să fim ca ei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
va fi ucisă. Tot atunci se trezește și leul. El știe că trebuie să fie mai rapid decât cea mai Înceată gazelă, altfel va muri de foame. Orice ai fi, leu sau gazelă, De cum răsare soarele, ia-ți picioarele la spinare. Nu știu eu cine-i leul și cine-i gazela, Însă știu un lucru: de când China s-a Înscris În OMC, atât ea, cât și restul lumii au trebuit să Își accelereze ritmul. Motivul este că aderarea Chinei la OMC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ateliere industriale pentru a-și ispăși vina. Cea de a doua forță care a generat mișcarea a fost o ariergardă propulsată de Vechea Stângă - socialiști, anarhiști și troțkiști - În alianță cu sindicatele cu vederi protecționiste. Strategia lor era ca, pe spinarea Îngrijorării crescânde legate de globalizare, să reînvie o formă oarecare de socialism, chiar dacă ideile socialiste fuseseră respinse ca falimentare chiar de către cetățenii din fostul Imperiu Sovietic sau din China, care au trăit cel mai mult sub un regim socialist. (Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
-ne, primul ne-a scos pe gangul înghețat. Ceilalți patru gardieni ne-au comandat: „Culcat!”. Ne-am trântit pe burtă așteptând alt supliciu. Un deținut de drept comun îm brăcat cu un halat care odată fusese alb, stând călare pe spinarea fiecăruia mai mult ne-a jumulit cu o mașină de tuns știrbă. Primul i-o smulgea din mână din când în când și după ce o trântea de ciment i-o dădea: Ia vezi, mă, că acum merge bine! Apoi ne-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ăsta nu trebuie nici o clemență. Să-l bagi în lanțuri și să-l lași să moară de foame în beci. Apoi au coborât. Cu riscul de a fi prinși, unul s-a făcut movilă și altul s-a urcat pe spinarea lui pentru a privi printr-o crăpătură a oblonului. Inspectorul gesticula nervos și Munteanu dădea din cap aprobativ. După plecarea inspectorului, împotriva lui Sile nu s a luat nici o măsură. Alimentația noastră însă s-a îmbunătățit. Cei foarte slabi au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ce-i încărca în căruță ca pe saci - sub privirile atente ale milițianului care ținea evidența - a constatat că unul dintre morți suflă și încearcă să se miște. La început s-a înspăimântat. Apoi, stăpânindu-și emoția, îl ridică în spinare și ducându-l pe scară le spuse celuilalt și milițianului: Ăsta-i viu! Ce facem cu el? Milițianul și celălalt hoț priveau cu ochii holbați mortul înviat. După o clipă de ezitare milițianul decise: Dă-l, mă, deoparte, până raportez
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comuna Întregalde) se prăbușesc într-un bazin adânc de 8-10 metri săpat de ape în masivul calcaros, de la înălțimea de 10-15 metri cu zgomot asurzitor. Apa era rece; limpezimea ei, lăsa să se vadă ultima pietricică și lostrițele albastre pe spinare care fulgerau apa. Am făcut o baie și am ieșit proaspăt, ca dintr-un botez al biruinței, fără oboseala drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate fibrele ființei noastre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
începu să adune cireșele. Părintele se apropie încet pe la spate, îi suci mâna dreaptă cu putere, obligându-l să se aștearnă cu fața la pământ. Omul începu să strige ca din gură de șarpe: Tulaaai!... Tulaaai!... Părintele se urcă cu genunchii pe spinarea lui. Când simți că omul se înmuie de durere îi zise: No, spune-mi drept, te doare ori ba, de strigi așa? Iartă-mă, părinte, iartă-mă, că nu mai fac! D-apoi, eu nu asta am cerut să-mi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zburam pe Golgota spre Dumnezeu, nesimțind loviturile pe care le primeam. Când, sleiți de alergare, unii se prăbușeau, milițienii se repezeau să-i calce și să îi zdrobească cu lovituri fără cruțare, rupându le membrele, spărgându-le capetele sau burdușindule spinările cu cizme, după cum îi lăsa inima. Cu părintele Agaton, în timpul acestor alergări pe Golgota, când se simțea mai bine, ședeam de vorbă, întărindu-ne nădejdea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Sfinția sa cu orice prilej îmi tâlcuia înțelesurile sfinte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
niște capete de hipopotam; am crezut că am halucinații. Am căzut apoi iarăși în inconștiență. Câteodată simțeam că cineva se luptă să mă repună în poziția șezând și auzeam ca din depărtare strigăte amenințătoare, apoi câte o lovitură surdă în spinare sau în piept care mi se părea că vine ca un sunet îndepărtat, de undeva dintr-o pădure. Aceste stări parcă nu le recepționam eu, ci o altă ființă care era în mine și care mi le comunica. Nu știu cum realizam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la vârful picioarelor, fără să închizi ochii. Rugăciunea inimii era puterea salvatoare în toate aceste suplicii. Când, epuizat, închideai ochii, un înger păzitor care își făcea stagiul de credibilitate față de torționari te trezea cu o lovitură în cap sau pe spinare, vorbind cu glas tare, ca să atragă atenția stăpânilor că este vigilent: Ce, banditule, dormi? Ai obosit? Schimbă-i poziția, poate se trezește, răspundea unul dintre stăpâni. Atunci ți se comanda să stai într-un picior. Și ședeai într-un picior
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în sus. Mi-am auzit numele strigat credeam că sunt chemat să execut ceva deosebit sau să fiu pedepsit. Înainte de a-mi da seama ce trebuia să fac mi s-a ordonat: Ține aici, aplicându-mi-se o bâtă pe spinare. Am apucat cu amândouă mâinile ceva care se ridica în sus, înfășurat într-un cearceaf. Era cel trântit pe jos. Au început să curgă lovituri la tălpi. Livinski și Vasile Pușcașu loveau precum fierarii fierul roșu pe nicovală. Țineam deci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
slăbit și bolnav, fizionomia lui inspira încredere; bărbia ieșită puțin înainte îi dădea un aer de o voință deosebită. Toți păreau timorați, dar nu deznădăjduiți. Până spre miezul nopții am fost alergați, sub lovituri de bâte, cu saci grei în spinare, până la epuizare. Spre miezul nopții a intrat în cameră un bărbat osos, cu capul mai mare decât ar fi fost proporțional cu restul trupului, cu pantalonii scurți, din care ieșeau picioare păroase, osoase și disproporționate, în maieu cu mâneci scurte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vânătorii: un cerb zvâcnea deasupra unui izvor într o încordare spre verticală, iar vânătorul avea prins un braț în coarnele lui, iar cu celălalt braț îi proptea lancea în inimă. Brațele îi erau desfăcute în cruce și trupul proiectat pe spinarea și crupa cerbului, ca o răpire năzdrăvană din povești. Nemulțumit de prima expresie, ștergea și retușa. Noi în dădeam sugestii. Domnule profesor, piciorul drept din față ar trebui încordat puțin... Domnule profesor, gâtul ar trebui puțin mai pe spate... Când
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]