6,992 matches
-
între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și „culturalizarea” satelor, Ernest Bernea, Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia lui Adrian Maniu, Filosofia la Universitate. Începând din 1937 R. devine declarat
RANDUIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 79-83; Gh. Pârnuță, Ovidiu Isbășescu, Flaminiu Mârțu, Oameni din cetatea de scaun. Personalități și figuri muscelene, Câmpulung, 1995, 237-238; Datcu, Dicț. etnolog., II, 179-181; Dicț. scriit. rom
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
chipul cel mai radical, conchide autorul, citând lucrarea Also sprach Zarathustra, pe care o consideră „biblia personalismului nietzschean”. În anii ’30-’40 ai secolului trecut, R.-M. va fi tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936), Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1984; Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, 1935; Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1936; Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
și esenței: substanțialismul literar este surprinderea, simultan cu prezentarea faptelor, a amprentei lor eidetice, adică a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei substanței, intuirea, în forma „prezenței”, a structurii axiale, orientate noosic, materialitate („necesitate”)/ spiritualitate („noos”). În proiecție estetică strict determinată, personaje substanțiale - excentrice prin absența eterogenității psihologice și supraumane prin cenzură esențialistă - sunt, într-o măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum s-a observat, entitățile
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Chronique littéraire”, susținută de Constantin Amăriuței. Prezenta în redacție, din 1959, a lui Constantin Amăriuței a sporit considerabil importantă paginilor consacrate vieții intelectuale și artistice printr-o suită de eseuri, cronici literare, recenzii și note de lectură abordând particularități ale spiritualității românești, curente ale gândirii contemporane, exilul și condiția exilatului, operă unor scriitori din exil (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Vintilă Horia) și din țară (Marin Sorescu), precum și aspecte ale vieții literare din România comunistă: L’Homme absurde et l
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova, 1994
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
unele dintre rezolvările propuse au fost depășite de cercetările ulterioare. Cu obiective și modalități apropiate în planul filosofiei culturii, Soluțiile artei în cultura modernă (1943) ilustrează două tipuri de cultură, condiționate de cele două tendințe care domină consecutiv ori concomitent spiritualitatea creatoare: plăsmuirea (artistică) și cunoașterea (științifică). Argumentele demonstrației sunt excerptate generos din literatura modernă și contemporană. Unele tente ale gândirii mentorului Tudor Vianu, manifeste și mai târziu, sunt sesizabile îndeosebi în aceste prime lucrări. În cărțile elaborate după 1944, foarte
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
1933; În memoria lui Vasile Pârvan, București, 1934; Zarifopol, Eseuri, 176-182; Iorga, Oameni, III, 236-237; Vasile Băncilă, Tragicul lui Pârvan și tragicul modern, Brăila, 1937; Arghezi, Scrieri, XXVII, 321-323; Călinescu, Ist. lit. (1941), 862-864, Ist. lit. (1982), 949-951; Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, București, 1941, 167-179; Ion Zamfirescu, Destinul personalității, București, 1942, 143-151; Al. Dima, Gândirea românească în estetică, Sibiu, 1943, 54-62; Lucian Blaga, „Getica”, „Saeculum”, 1943, 4; Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1957; Tudor Vianu, Jurnal, București, 1961, 31-36; Dan Botta, Scrieri
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
rival în Antichitate și unul din marii critici ai tuturor timpurilor”. În ansamblu, scrierile lui P. demonstrează vocația sa enciclopedică spre completitudine, aspirația umanistă și universalistă de îmbrățișare a unor domenii înrudite, în vederea reconfigurării unei imagini - pe cât posibil - vaste asupra spiritualității lumii antice. SCRIERI: Tacite et Tibère. Une contribution à l’étude du portrait dans l’historiographie latine, București, 1932; Recherches sur le culte impérial, Paris-București, 1939; Formarea ideilor literare în Antichitate, București, 1944; ed. 2, București, 1972; Autour de Tibère
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
Asachi în cultura românească, Sibiu, 1985; Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987; Românitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988; Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău, 1983; Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare, București, 1984. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Trei ceasuri în iad”, RL, 1970, 19; Alex. Ștefănescu, În limitele unei parabole, LCF, 1970, 24; Cornel Ungureanu, „Trei ceasuri
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
posibilitățile pe care le oferea, reprezintă o parte din preferințele omului de cultură. Ca limbă a tiparnițelor, aceasta putea asigura transferarea valorilor culturale create de români la popoarele slave ortodoxe din jur, sporind și consolidând faima Țării Românești, iar iradierea spiritualității românești păstrătoare a valorilor ortodoxe într-o epocă în care sud-estul european trăia sub amenințarea Semilunii era un punct programatic de extremă importanță, afișat ca atare de predosloviile vremii. Cărturarul și-a ales instrumentele cele mai adecvate scopurilor sale, dar
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
unui umanism de limbă slavonă, dar scriind și tălmăcind pentru ai săi într-o limbă românească plină de har, afirmând cu consecvență marile adevăruri istorice legate de limba și ființa poporului român, N. a fost unul dintre primii ctitori ai spiritualității românești moderne. SCRIERI: La prea luminata stemă a milostivilor domni Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
direcțiile de urmat în viață dorite de subiect. Aceste valori stabilesc o orientare generală în cursul vieții, o direcție, în timp ce obiectivul selectează o destinație concretă. Aceste valori pot fi identificate în diferite domenii: cuplu, familie, relații sociale, muncă, educație, distracție, spiritualitate, sănătate... Angajarea Obiectivele și valorile sale Odată ce au fost identificate valorile generale proprii subiectului, terapeutul trebuie să caute, împreună cu acesta, obiectivele specifice pe care acesta dorește să le atingă. A reuni valorile și a se angaja în realizarea lor este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Preferințe și aversiuni alimentare? Tradiții culinare? - Comportamente alimentare speciale? Comportamente de control a greutății? D. Centre de interes, valori, aspirații... - Proiecte de viață? Speranțe? Vise „cel mai nebunesc”? - Eșecuri personale? Regrete? - Valori personale? Trebuințe fundamentale? - Sensul vieții? „Misiune” pe Pământ? Spiritualitate? - Hobbyuri (trecute, prezente, viitoare)? E. Evenimente de viață și experiențe semnificative - Povestea vieții? Bucurii? Lovituri dure? Regrete? Speranțe? - Probleme psihosociale și de mediu (Axa IV a DSM) F. Alte comportamente problematice (DSM) - Axa 1 (depresie, ESPT, TAG, TOC, abuz de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
sub un efect de lună plină și începe din senin să cânte un cântec învățat în prima clasă primară - „Neaua peste tot s-a pus” -, de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
nuvelei sovietice. 1945-1965 (I-II, 1965, în colaborare) și traduce scrieri de A.S. Pușkin, Ilya Ehrenburg, V.A. Kaverin, Leonid Leonov, Galina Serebreakova ș.a. În lucrarea de debut, Opera lui Gogol în România, N. reconstituie răspândirea scrierilor gogoliene între hotarele spiritualității românești. Sinuozitățile receptării sunt explicate frecvent prin prisma împrejurărilor sociale și istorice. Sprijinite pe argumente factologice, comentariile conțin judecăți, critice sau laudative, asupra tălmăcirilor și intervențiilor interpretative. Nu o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
cu simț estetic, abordând investigația cu tehnici tradiționale ori proprii structuralismului și semioticii, N. se dovedește adeptul demersului analitic interdisciplinar. Îl preocupă definirea conceptului de folclor și a determinărilor sale, relația cu creația cultă, cele două forme de manifestare a spiritualității unui popor fiind văzute ca „modalități logic paralele, istoric succesive și totodată simultane ale aceleiași esențe: nevoia de comunicare prin artă cu ceilalți și cu sine a omului social”. Fiecare determinare e analizată în profunzime, cu subtilitate și suplețe disociativă
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
cunoașterii. Acumularea de informație a determinat, progresiv, lărgirea sferei de cuprindere a programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de cele mai multe ori la o unitate statistică) la raportul „eu”/„tu”. În cea de-a doua abordare, obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri, experiențe. Dezideratul este vechi, vine În sociologie pe line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
periplului existențial al lui B. P. Hasdeu O. începe prin a reconstitui genealogia familiei, lămurind fantazările heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]