4,156 matches
-
tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe mîna fiică-sii: atît, mă iei scurt pe la tîmple, îmi întărești șanțurile între sprîncene, vreau să le frec șurubul celor de la Nicolina, să mă țină minte, tu-le... Sau: azi, îl sărbătorim pe tov prim, taie-mi firele din nări, din urechi... de-acolo, de-acasă, a prins meseria frizerița mea, această Mahalia, agendă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa, de profil, o oră, două, neprivindu-ne, urmărind, fiecare în parte, ce se petrecea în locantă, cine intră, cine iese. Ca și cum n-am fi fost la aceeași masă. Din cînd în cînd, cîte-o vocaliză tabagică, lungă, cîte-o mirare cu sprîncenele circumflexe, cîte-un rîs înecat în fumul de Carpați fără filtru. Atît. Ne era suficientă muțenia asta (atît de elocventă, ar spune inspirat metaforistul de serviciu). N-aveam ce ne spune? Oho! Într-o noapte, după un spectacol, după agapa premierei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pisoar, cu protagonistul serii, rupînd el tăcerea actului, jenantă: mă, aici... la noi, totul pute. Zbaang! Năzdrăvan post t.v., preluat, prin releu (echidistant) și de eterul bahluian. Emisiuni trăsnet, ca-n 7 Păcate. E-acolo o adunătură pe sprînceană, făcînd eforturi transpirate să mimeze oarecari orientări de lume nouă, postdecembristă. O dolofănică, privind nostalgic pieziș, își etalează gropițe-n obrăjorii bine hrăniți în vreo casă (naționalizată), gropițe-n degetele-crenvurști, în decolteu, în..., acompaniată de-un personaj cu aer hirsut-proletar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și vocile peste care dăm, vrînd-nevrînd, butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la urma urmei, mult mai comestibilă. (Iată, însăși paranteza aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică... Și aș trage cu obligatorie modestie lucrurile spre domeniile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perimetrul celălalt, al scrisului, acolo unde un Camil Petrescu numai de frivolitate neputînd fi învinuit a practicat cu voluptate și comentariul sportiv, nefiindu-i frică de eventualele lui nefaste urmări asupra capodoperei. Îți vine atunci să dai replica celui cu sprîncenele ridicate: Păi, dacă și Camil... De revenit la arte. Proteicul Picasso, genial prin chiar fervoare proteică, s-ar plasa perfect în perimetrul... frivolității. Dacă nu ne-ar fi teamă de eticheta radicală. Și nu ne e. De ce să ne fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
brațe. Dau impresia a fi niște tălpi croite de papuci. Fiecare e mai mare, mijlocie sau mai mică. Codițele lor sunt ca niște bețișoare subțiri. Printre umbre și fantasme , se zăresc doi ochi strălucitori și înfricoșători. O formă ciudată cu sprâncene în formă de V sta pe un braț al unei arătări. Deodată își ia zborul, căci se aud fâlfâiri de aripi în văzduhul mohorât.Violetul amurgului nu lasă ca tălpilor cu codiță să li se observe culorile. De departe, se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
origine încă mai veche regăsită la Marcellus Empiricus: "Fuge, fuge, dolor omnis nervorum dolor" etc. În zona comunei Independența, Galați, "boala copiilor" este izgonită în mod similar: "ieși duhule din cap, din creieri, din minte, din păr, din frunte, din sprâncene, din nas, din dinți, din buze, din gură, din umeri, din încheieturi, din piept, din coaste"13. De altfel, convingerea că boala psihică are o geneză supranaturală este atestată de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de tulburări anxioase sunt atente la cel mai mic semn de agresivitate sau de dezinteres din partea interlocutorilor lor, semn care ar veni să întărească schemele lor cognitive: „Nimeni nu mă iubește”, „nu sunt interesant”, „oamenii sunt răi”... O ridicare din sprânceană sau un căscat poate fi rău perceput. Comunicarea non verbală face, deci, obiectul unei atenții speciale. A-ți privi interlocutorul, a da din cap în unele momente, a-ți trece mâna peste frunte pentru a reflecta sunt tot atâtea indicii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motivul pentru care ei întâmpină dificultăți în a participa la conversații sau a privi cu calm în jurul lor („Nu privesc, supraveghez”). Ei își focalizează în mod automat atenția și reflexele asupra semnalelor care indică un pericol eventual (o ridicare de sprâncene, o față încruntată) și nu asupra semnalelor care securizează (o frază binevoitoare, un surâs). Handicapul Fobia socială este una dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tehnica corecției-supracoreției și „vacanțele terapeutice”. Tehnica corecției-supracorecției In timpul unei discuții cu terapeutul, când acesta din urmă o anunță pe Doamna B. că pleacă în vacanță pentru două săptămâni, aceasta explodează și îl insultă. Terapeutul nu mai surâde, își încruntă sprâncenele și își exprimă incapacitatea de a accepta faptul că Doamna B. îi vorbește în acest mod. Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau cântecului haiducesc. Dezrădăcinarea atrage după sine pierderea sentimentului identității: „Nu știu. Mă caut. Dar nu mai sunt eu!”, declară, arghezian, poetul. Și poeziile erotice sunt influențate de Arghezi: „Ți-am căutat părul, fruntea și genele,/ Ochii tăi albaștri și sprâncenele,/ Grumazul, umerii rotunzi și mâinile care/ Știu să te-nfioare-n dezmierdare...” (Cântec pustiu). Nuvelele de maturitate ale lui N. sunt reunite în secțiunea La capătul drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
franțuzești cărora puține dintre ele le cunoșteau înțelesul: „pe-tite pomme...” Ca prin farmec gura, în loc să li se întindă în semn de mulțumire voioasă sau să se crispeze într-un rictus neliniștit, se rotunjea grațios. Astfel tot chipul le rămânea transfigurat. Sprâncenele li se arcuiau ușor, ovalul feței se alungea. Spuneau „petite pomme” și o undă de fericire îndepărtată, de vis, le voala privirea, trăsăturile, lăsând să plutească pe clișeu lumina palidă a zilelor de demult. O astfel de vrajă fotografică cucerise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
farmacista și să-i murmure: „Medicamentul doamnei Lemonnier, vă rog...” Bruma de aer cald furată din farmacie avea să fie alungată repede de sub paltonul ei de suflul înghețat de pe maidane. Când Albertine a apărut pe trepte, birjarul a ridicat din sprâncene și s-a sculat de pe capră. Nu se aștepta. Izba aceea cu acoperișul surpat și plin de mușchi, scările acelea mâncate de carii, năpădite de urzici. Și mai ales în mahalaua aceea cu străzile cufundate în nisipul cenușiu... S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
al Boiarsk-ului a făcut-o să aștepte într-o încăpere mică - aceea, și-a spus Charlotte, în care altădată aștepta pachetul cu resturile de la prânz... Șeful a primit-o așezat la biroul lui masiv: ea intrase deja, dar el, cu sprâncenele încruntate, mai continua să tragă niște linii energice cu un creion roșu pe paginile unei broșuri. Un teanc întreg de cărticele identice se înălța pe masa lui. - Bună ziua, cetățeanco!, a spus el în cele din urmă, întinzându-i mâna. Au
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mirare: „Eu, Charlotte Lemonnier, sunt aici, în izba asta îngropată în iarba din stepă, cu bărbatul acesta, soldatul acesta cu trupul sfârtecat de răni, tatăl copiilor mei, bărbatul pe care îl iubesc atât de mult... Eu, Charlotte Lemonnier...” Una dintre sprâncenele lui Fiodor avea o tăietură lată și albă, care, subțiindu-se, îi brăzda fruntea. Privirea lui părea astfel mereu surprinsă. Ca și cum nu reușea să se obișnuiască cu viața de după război. A trăit mai puțin de un an... Iarna, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și înverșunate, armata noastră a predat orașul Kiev... a predat orașul Smolensk... a predat orașul...” și toate chipurile încremeneau, urmărind înaintarea inexorabilă spre Moscova... Trăia ca în anii în care vecinii schimbau o privire mută, arătând printr-o mișcare de sprâncene înspre o casă - noaptea, o întreagă familie fusese îmbarcată într-o mașină neagră... Purta o broboadă mare, cafenie, un palton vechi de postav ordinar, iarna - cizme de pâslă, vara - pantofi închiși, cu talpă groasă. Nu aș fi fost deloc mirat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deja animată de o zumzăială compactă. Se auzea sfârâitul mânios al uleiului într-o tigaie, duetul feminin și masculin dintr-o ceartă, amestecul de voci și de muzică de la mai multe radiouri... I-am aruncat o privire Charlottei, ridicând din sprâncene cu o strâmbătură batjocoritoare. Ea a ghicit fără efort ce voia să spună zâmbetul meu. Dar marele furnicar trezit nu a părut să o intereseze. A vorbit numai când am ajuns în stepă: - Iarna trecută, mi-a spus ea în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
drepți Îl trec, dar păcătoșii cad Într-un fluviu sinistru, plin de pești monstruoși, care sunt gata să-i Înghită; cei vinovați de fapte rele intră În apă până la brâu, iar cei care s-au bucurat de răul altora, până la sprâncene; Într-o beznă deasă, cămătarii Își mănâncă propria limbă, fetele mame care și-au ucis copiii sunt chinuite sexual de balauri și șerpi; cei care le-au făcut rău orfanilor sunt arși de un foc de gheață; cei care n-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca niște începuturi digitale noi, destinate să complecteze metatarsul prelungit în interiorul călcăturii, confortabilă pentru un echilibru mai stabil, de pelican, picioarele sucite ale Prezidentei, rămase cu 50 de ani în urma obrazului, acoperit cu o glandă nazală erectilă și revărsată dintre sprâncene pe buze zâmbitoare ca un lupus cu înmuguriri de conopidă, aveau obezitatea chinuită chineză, ca și cum trupul ei, umflat de la genunchi în sus ca un cactus diform, cu fructul unui dovleac lățos în creștet, cu pălărie, ar fi crescut sufocat, cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în opoziție"87 se caracterizează prin aceeași verbozitate contagioasă, specifică universului "marii trăncăneli"88: Oricât s-ar sili, celulele vorbitului sunt astfel răspândite în tot corpul, încât chiar și atunci când tace vorbesc, în locul gurii mâinile, și când nici mâinile, ochii, sprâncenele, umerii nu fac nici o mișcare și gura e închisă cu zeci de lacăte, tot se mai găsește o bucățică din el care să-ți arate că nu e de acord cu tine și că mare păcat îți faci nelăsându-l
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
procedează Eugen Ionescu, ci se mulțumește să-1 extragă din realitatea în care-l surprinde existând din abundență. Receptându-1 cu luciditate și amărăciune, îl supune atenției celor care trec pe lângă el nesesizându-l: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați; auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați; vedem impostura și ticăloșia, și zâmbim frumos, ca la întîlnirea celor mai bune cunoștințe"15. Tocmai această ignoranță i se pare a fi absurditatea în stare pură și o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Literature, Oxford University Press, 1994, p. 2. 122 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 190. 123 Asemenea lui Caragiale care își exprima indignarea față de lipsa de reacție la sesizarea absurdului: "Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltați, auzim neghiobia și nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustați, vedem impostura și ticăloșia și zâmbim frumos, ca la întâlnirea celor mai bune cunoștințe" (Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. IV, ESPLA, București, 1965, p. 426), Eugen Ionescu preciza: Această
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
craniofaciale ușor diferite de cele ale copiilor cu sindrom Sotos facies infiltrat, frunte bombată, piramidă nazală lățită, hipertelorism, epicantus, retrognatism, urechi mari, gât scurt . c. Sindromul Marshall-Smith Acest sindrom are unele similitudini fenotipice cu sindromul Weaver; în plus, copiii prezintă sprâncene groase, proptosis și megalocornee cu sclere albastre. Radiografia mâinii demonstrează prezența unei vârste osoase avansate, dar și unele malformații ale metacarpienelor și falangelor. d. Sindromul Beckwith-Wiedemann Acest sindrom este caracterizat de hemihiperplazia corpului, însoțită de macroglosie, hernii de perete abdominal
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]