4,196 matches
-
originea comună, latinitatea pură, teza continuității, unitatea etnică a românimii), sunt, cu toate acestea, disjuncte. Liniile de fractură de-a lungul cărora sunt separate aceste memorii colective coincid cu granițele politice care separă principatele. Fiecare perspectivă a trecutului este circumscrisă statal, memoria colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm ancorată încă în paradigma latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fruntea lor un prinț Radul Negru care era Domn în pământul Făgărașului și al Omlașului, a trecut munții dincoaci și a pătruns în Romania, la anul 1290" (Aaron, 1839, pp. 38-39). Prin aceasta, ortodoxia este încorporată în însăși genetica statală a Țării Românești. Statalitatea devine o modalitate de prezervare a ortodoxiei, una din rațiunile de a fi ale statului fiind aceea de păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric, fiind concepute într-un spirit regio-centric și limitate la granițele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
entităților statate existente. În aceste condiții ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă a fi construită prin intermediul manualelor de istorie nu este memoria națională a românilor, ci memoriile colective etatiste. Memoriile colective prelucrate de manualele de istorie sunt încadrate statal, respectând cu fidelitate liniile de separație politică ale vremii. Astfel, fiecare principat își organizează propriul trecut în parametri restrânși ai frontierelor sale politice, structurându-și propriile memorii istorice. Cu toate că în avangarda reflecției istorice, G. Șincai a redactat Hronica Românilor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldavie et des Valaques Transdanubiens), manualele de istorie nu respectă această formulă unitară. Ele sunt relative provincial, adică relatează istoria Țării Românești, a Moldovei, respectiv a Ardealului. Deși există o fundație comună care stă la baza fiecărei dintre aceste memorii statale (originea comună, latinitatea pură, continuitatea, unitatea etnică a românimii, spiritualitatea ortodoxă), construcțiile mnemonice și proiectele identitare elaborate prin aceste manuale sunt disjuncte. Cadrul statal (al fiecărui principat în parte) este cel care modelează memorii colective relative provincial, și nu un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectiv a Ardealului. Deși există o fundație comună care stă la baza fiecărei dintre aceste memorii statale (originea comună, latinitatea pură, continuitatea, unitatea etnică a românimii, spiritualitatea ortodoxă), construcțiile mnemonice și proiectele identitare elaborate prin aceste manuale sunt disjuncte. Cadrul statal (al fiecărui principat în parte) este cel care modelează memorii colective relative provincial, și nu un cadru etnic-național unitar. Vom urmări procesul de fuzionare a memoriilor statale într-o memorie etnico-națională unică în capitolul următor, în care acest proces de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxă), construcțiile mnemonice și proiectele identitare elaborate prin aceste manuale sunt disjuncte. Cadrul statal (al fiecărui principat în parte) este cel care modelează memorii colective relative provincial, și nu un cadru etnic-național unitar. Vom urmări procesul de fuzionare a memoriilor statale într-o memorie etnico-națională unică în capitolul următor, în care acest proces de unificare mnemonică se va desfășura în paralel cu construirea politico-instituțională a națiunii române. 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) 3.2.1. Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc sponsorizat statal este, fără îndoială, unirea principatelor danubiene din 1859. Prin aceasta, revendicarea naționalistă a programului revoluționar al pașoptismului își găsește o primă materializare. Cascada de reforme lansate de Cuza, prin care a semănat "schimbarea la față a României" în sensul modernizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlarizării; c) pasul următor, în continuarea logică a celor deja făcuți, a constat în crearea ministerului educației de stat, ca for organizațional suprem însărcinat cu responsabilitatea instituțională asupra învățământului public; d) măsurile luate au fost încununate prin stabilirea autorității jurisdicționale statale asupra tuturor unităților de învățământ, atât asupra celor existente în jurisdicția altor autorități (de regulă ecleziale), cât și asupra celor ce urmau a fi înființate (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). După cum se va vedea în cele ce urmează, autoritățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România se apropia de media statelor din Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament statal în procesul de edificare a unui învățământ public de masă în bazele principiilor statuate de legea instrucțiunii. Consolidarea sistemului nu a fost, însă, privat de dificultăți. Departe de a fi un marș triumfal în linie dreaptă, traiectoria pe care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
enunțată de Massimo D'Azeglio, "L'Italia è fatta. Restano da fare gli italiani" (Am făcut Italia. Rămâne să facem italieni), este aplicabilă și noului stat român. Prin plasarea centrului de greutate al învățământului pe educația istorică și geografică, autoritățile statale române lansează proiectul general de convertire a țăranilor creștini în cetățeni naționali, a patrioților în naționaliști. Cazul învățământului românesc transilvănean, desfășurându-se sub jurisdicția statalității maghiare, comportă note de specificitate, motiv pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale românești a continuat să fie cea românească, planul de învățământ al acestora era în mare măsură similar cu programa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care ocupă 13 ore dintr-un total săptămânal de 34,5, ceea ce înseamnă 38 la sută. Aproape jumătate din eforturile pedagogice erau astfel investiții lingvistice. Geografia, Istoria și Constituția patriei erau, se subînțelege, geografia, istoria și constituția patriei maghiare. Autoritățile statale maghiare își exercitau controlul asupra procesului educațional uzând și de pârghia autorizării manualelor școlare folosite în școlile confesionale românești. Cărțile didactice aferente materiilor cu conținut eminamente ideologic Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica necesitau aprobare ministerială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin care statul, asumându-și din ce în mai multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu, patria ardeleanului era Austria, iar țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată, autoritățile statale inserează o nouă dimensiune fundamentală: educația națională. Această glisare înspre o educație militantistă în spiritul ideii naționale va lua treptat avânt, împlinindu-se treptat până înspre sfârșitul interbelicului. Deplasarea accentului de pe morala creștină pe etica națională este perfect reflectată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]