7,161 matches
-
sau pe altă cale nu ar putea fi nici confirmate, nici infirmate empiric. Ele s-ar situa, prin urmare, în afara domeniului științei naturii. Ținând seama și de datele actuale ale cercetării, pentru credincios afirmația că toate ființele vii provin din strămoși comuni ar fi însă „mai puțin probabilă decât negarea ei“. Ideea darwiniană, apreciază Plantinga, este foarte atrăgătoare, „dar ea nu este adevărată, și nici cel puțin probabilă“. Modul moderat și nuanțat în care conduce Plantinga discuția nu poate face să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
formă apariția unei scrieri politice dedicată unui „fruntaș” al mișcării muncitorești care i-a fi știrbit reputația. Originea neamului Frimu o putem identifica în satul Dăncești, astăzi dispărut, care se afla lângă Mircești, comuna Tăcuta, pe pârâul Cuțitna. Cel dintâi strămoș al neamului, „Fremul” din Dăncești, este menționat în calitate de martor, împreună cu alți „oameni buni și bătrâni”, la întocmirea unui zapis în satul Mircești, la 6 aprilie 1624. Mai târziu, în anul 1664, la 1 martie, același Frimul din Dăncești, împreună cu soția
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în mâinile primarului orașului la începutul anului 1940 și avea numărul de înregistrare 2366. Iată ce cerea ministrul de Interne de atunci, tuturor responsabililor instituțiilor publice importante: „...Comandamentul Corpului de Jandarmi ne înaintează cu raportul nr.(...) un exemplar din <<pașaportul strămoșilor>> (Ahnenpass), primit de Consulatele germane din țară, care se completează în Germania de toți cetățenii germani, pentru a-și dovedi originea ariană și se verifică de primari în calitate de Ofițeri ai Stării Civile”. Problema gravă care a pus în alertă maximă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
polițiștii?! Odată ce războiul începuse de câteva luni, printre numeroasele măsuri economic ălpii sau pingelelor necesare fabricării bocancilor militari ce se cereau cu sutele de mii de perechi. Hoți au fost și sunt de când lumea ba, am putea spune că și strămoșul nostru Adam a comis un is, mărul. Dar să furi cu securea legilor speciale deasupra capului, legi emise de regimul generalului Ion Antones a.IV. Polițiști și gardieni publici fără pingele la încălțăminte e luate de Ion Antonescu fusese și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dovedit o deschidere profundă față de civilizațiile și popoarele cucerite de Europa. Nu mă revoltau doar violența, cruzimea și jafurile cuceritorului, ci mai ales disprețul arătat de europeanul alb, încredințat de superioritatea sa biologică, intelectuală, materială și morală. Nu primisem de la strămoșii mei nici o moștenire religioasă sau culturală, însă propria-mi experiență evreiască îmi prilejuise cunoașterea dureroasă a umilinței și jignirilor la care poate fi supus un alt om. De altfel, titlul romanului Obidiți și umiliți a fost cel care m-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu se nasc decât sub imboldul alegerilor directe pentru Parlamentul European ce au fost programate pentru 1979 și, implicit, în contextul politizării crescânde a Uniunii Europene. Atât Comitetul politic creștin-democrat, cât și Biroul de legătură socialist nu sunt astfel decât strămoșii unor organizații partizane europene. În 1974, la doi ani după acceptarea aplicării dispoziției din Tratatul de la Roma cu privire la organizarea alegerilor directe pentru Parlamentul European și la cinci ani înainte ca acestea să aibă loc, este creată Confederația Partidelor Socialiste a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de porumb și grâu furate, pot fi explicate, credem, prin grija sărmanilor țărani de a le ascunde din calea sălbaticilor, așa cum făcuseră și răs-răs-răs străbunicii lor, trăitori ai secolelor trecute, atunci când năvăleau atât cetele de tătari cât și (mai ales!) strămoșii bandiților anilor ’40, rușii imperiali, care mai călcaseră Moldova cu picioarele lor nespălate cu anii, de „numai” șapte ori, începând cu 1739 când lau și îndepărtat de la putere pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica. În virtutea respectării adevărului istoric la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dau în vileag rapacitatea și completa nesimțire dar și o lipsă totală de bun simț și cumpătare, ca să nu mai vorbim despre caracterul de stăpâni de sclavi absoluți ce și-l însușiseră prin transmiterea ereditară a proastelor obiceiuri moștenite de la strămoși lor asiatici. În episodul următor, vom afla ce s-a mai întâmplat și cu viitorii sclavi ai rușilor, românii din Basarabia și Bucovina de Nord, aflați pe listele „repatriaților benevoli” pe care le întocmiseră pentru acești mari dușmani chiar inamicii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai ales privite împreună. Că a trăit Mateiu un complex al bastardului, că a fost supus unui complex al persecuției paterne, că a agreat figura arhetipală a orfanului dintr-o tendință secesionistă, că a fost terorizat de infernalul model al strămoșului plăcintar de sub tutela căruia a scăpat prin cultivarea gustului pentru lectură, muzică, pictură, confort și igienă, că a devenit heraldist și genealogist din înclinație către deghizament și travesti, că avem în față un caz rarisim de telegonie ce se sustrage
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unei imaginare grandori nobiliare: Se plimba prin salon cu mîinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele [...]. Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gîtul de gulerul înalt și scrobit, și continua să viseze cu glas tare la palatele strămoșilor din Urbino. Părea obsedat. Mi-aduc aminte cum, într-o zi, plimbîndu-se prin salon, repeta cu emfază: "Eu sînt ultimul descendent"... și se oprea ca să tragă un colț de talpă de la pantoful rupt în vîrf, apoi continua: "...al familiei Cavacioni
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la Berlin să-și vadă tatăl răposat, rostind emfatic, în franceză, către Cella Delavrancea: "Am venit să-l văd pe răposatul tată-meu" avînd în memorie cuvintele tatălui care, pipăindu-i creștetul îi spunea cu orgoliu plebeu: "Nu vezi că strămoșii noștri au purtat tablaua cu plăcinte?" Nu va fi uitat nici invectiva pe care i-o arunca tatăl, în momente de exasperare, ca cele rememorate de Tușchi: " Când tata se întorcea uneori seara pe viscol și viforniță, pe când eram încă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
punctul terminal, dar și culmea, de însăși stingerea biologică a unui neam, în descendenții lui masculini [...] psihologia lui e mai puțin un caz obișnuit de bovarism, cît o hipertrofie a eului ereditar. Matei Caragiale luptă cu sine, dar și cu strămoșii; orgoliul lui răsfrînge toată acea lumină ostenită de crepuscul, cu frumusețea somptuoasă și tristă a astrului în declin." În viziunea lui Tudor Vianu, orientarea estetică ar fi cea răspunzătoare de evidentele deosebiri dintre literatura celor doi ("Un filon nou, necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email, care nu izbutise să pară personale, Mateiu Caragiale caută înfrigurat strămoșii pe care sîngele său împestrițat îi scotea din felurite epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe Pașadia și Pantazi. (Jurnalul) relevă un om de un snobism încîntător, de-un temperament mahmur
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
științei lui Dumnezeu! Cât sunt de nepătrunse judecățile Lui" (Rom. 11, 33). Crăciunul nostru strămoșesc ne-a aflat, iubiții mei, în acest an de mântuire pentru neamul românesc, cu lacrimile bucuriei și cu cele ale durerii. Ca și moșii și strămoșii noștri, le simțim și le trăim deopotrivă. Virtuțile credinței și nădejdii cu care ne înarmăm în vremuri de restriște, de umilire și de pângărire a Sfintei Sfintelor sufletului românesc și-au arătat acum roadele lor: dreptatea și libertatea, bunuri dumnezeiești
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
trufașă a lui Jean-Marie Le Pen față de holocaust, naționalismului nu-i este rușine de trecut sau de prezent căci el crede că doar străinii și "dușmanii națiunii" sînt vinovați. Se desfată în glorie și umple memoria națională cu povești despre strămoși nobili, eroism și vitejie în înfrîngeri. Se simte invincibil, vîntură drapelul și, dacă este necesar, se umple pe mîini de sîngele dușmanilor săi. Esența naționalismului și printre cele mai specifice caracteristici ale "gramaticii sale" este tratarea simultană a Celuilalt ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
au rămas pentru totdeauna un îndreptar luminos în viață, care îți îndrumă pașii spre Hristos. Pe paginile istoriei de-a pururi va străluci ca exemplu de imitat, alături de Maica Domnului, atâtea dintre femeile omenirii. în cărțile care vorbesc despre trecutul strămoșilor noștri de pe malurile Tibrului pururea va fi pomenită Cornelia, mama Grahilor, ca o eroină. Veturia, care a salvat Roma de furia volscilor, va fi cinstită. Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și aspre legi Nu pot să i-o destrame.” Exigența mamei de a asigura puritatea sufletească a fecioarelor face ca tânăra fată să se teamă, în poezia „La oglindă”, de pedeapsa acesteia, aplicată cu severitate atunci când normele moștenite din moși strămoși sunt încălcate: „Azi am să-ncrestez în grindă Jos din cui acum, oglindă! Mama-i dusă-n sat! Cu dorul Azi e singur puișorul, Și-am închis ușa la tindă/ Cu zăvorul.” „Intră-n casă? O, ba bine, Și-a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
o educe în spiritul tradiției strămoșești, este reticentă la toate inovațiile contemporane (dansul, corespondența tinerilor) pe care le percepe ca pervertind sufletul și îndepărtându-l de menirea lui, aceea de a continua tot ceea ce fusese păstrat cu sfințenie din moși strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tăticu, Pe un vers de Eminescu, Pe pământul ce-l iubescu, Să-l iubești și tu așa, Hai, puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor de altădată, copilul, matur acum, cântă un
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
compoziție de caractere: Lică Sămădăul e voința omenească în tot ce are ea mai sălbatic pentru cucerirea idealului; un amestec meșteșugit de cinism și frică. La un moment dat, crezând că stăpânește totul, cade prin propria-i slăbiciune. E un strămoș celebru al lui Mitrea Cazacul. (n.a. Sandu Aldea Pe drumul Bărăganului) [...]. Ana tipul bunătății și mândriei femeiești [...]. Motivarea căderii acestei femei e mândria rănită, când se vede lăsată de bărbat în mâinile prietenului său"19. Studiul conține, dincolo de intuițiile deosebite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Lică; [...] în al treilea rând, nuvela aduce în dezbatere două concepții opuse cu privire la dragoste: aceea totală și pasională a Anei [...] și aceea a lui Ghiță care o sacrifică..." iar Elisabeta Lăsconi vede în batrână fie "adevărata păstrătoare a sacrului", fie "strămoșul mitic pe linie feminină care pare să vegheze fecunditatea, dar și stingerea...". Situat, din această ultimă perspectivă critică, într-un punct de interferență a două scenarii mitice, personajul bătrânei trimite chiar la o "zeitate de tipul Marii Mame care ajunge
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cel al integrării, al sincronizării europene, opus celui autohtonist-izolaționist, "prin noi înșine". Polemica Paler-Andréescu, cu toate intervențiile din jurul ei, începută în revista "22" și devenită o întreagă carte, i-a dat ocazia antropologului Vintilă Mihăilescu să descifreze mitul recurent al "strămoșului", o "înțărcare ratată", bazată pe o pornire ambivalență; pe de o parte etnicist-istoristă, pe de alta cosmopolită. Dar pentru că a întovărășit întreaga dezvoltare a societății românești, îmbrăcînd diverse haine politice în epoci diferite, îmi voi permite să mai revin la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu îndelungi urmări. Din acestea este de așteptat să se iasă treptat, prin "mituri noi pentru vremuri noi". Pentru că, așa cum observa directorul "Centrului de istorie a imaginarului" din România: "Discursul despre istorie este de fapt un discurs despre prezent". "Mitul strămoșului etniciști și cosmopoliți" Între miturile care au devenit în ultimul timp obiecte ale cercetării românești 1-aș mai aminti pe cel propus de Vintilă Mihăilescu într-un "exercițiu de etnoanaliză" intitulat Complexul strămoșului. El pornește de la "două caracteristici ale formării
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de fapt un discurs despre prezent". "Mitul strămoșului etniciști și cosmopoliți" Între miturile care au devenit în ultimul timp obiecte ale cercetării românești 1-aș mai aminti pe cel propus de Vintilă Mihăilescu într-un "exercițiu de etnoanaliză" intitulat Complexul strămoșului. El pornește de la "două caracteristici ale formării națiunii române: L Comunitatea națională se constituie ca subiect al independenței, nu al libertății". (Adică: "pentru populația românească, sfîșiată între marile imperii, țelul nu a fost libertatea, ci independența... Construită pe valorile îndependenței
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest caz de o angoasă de schimbare: pe de o parte, respectul tradiționalist, adesea egolatrie, față de strămoșesc pînă și creștinismul nostru nu este pur și simplu "ortodox", ci "credință strămoșească"; pe de altă parte, revolta modernistă, adesea ireverențioasă, față de icoanele "strămoșilor" și căutîndu-și idolii de regulă afară, în modele "acreditate" de modernitate, în ambele cazuri însă, fondul emoțional rămîne cel al unei trăiri angoasante a schimbării... ea are de regulă ceva din furia adolescentului mai mult decît din seninătatea maturului"). Am
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]