4,124 matches
-
al lui Petkov, comuniștii bulgari nu mai aveau de ce să se teamă. Armata Roșie era de partea lor, Împotriva partidelor „burgheze”. După cum declara generalul sovietic Biriuzov, „nu aveam dreptul să stăm cu mâinile În sân când poporul bulgar lupta să strivească năpârca”. Dacă În Bulgaria partidul profita de o rusofilie străveche 1, În România poziția comuniștilor era și mai precară. Deși Uniunea Sovietică a restituit României nordul Transilvaniei (cedat sub presiune Ungariei În 1940), Stalin nu intenționa să returneze Basarabia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1956. Iluzia că era posibil să reformezi comunismul, că stalinismul fusese o direcție greșită, o greșeală care mai putea fi corectată, că idealurile fundamentale ale pluralismului democratic ar putea cumva deveni compatibile cu structurile marxismului colectivist - această iluzie a fost strivită de tancuri, o dată pentru totdeauna, la 21 august 1968. Alexander Dubček și Programul lui de Acțiune nu erau un Început, ci un sfârșit. Radicalii sau reformiștii nu vor mai apela niciodată la partidul aflat la putere pentru a-și realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de coastă) l-au făcut pe Salazar să Îngăduie cu reticență investițiile străine (printre care compania americană Gulf Oil); În cursul anilor ’60, teritoriul devenise un atu economic pentru Portugalia. Dar și un teritoriu cuprins de revoltă deschisă. Pentru a strivi mișcarea naționalistă În expansiune din Angola, Lisabona a inaugurat În 1967 o strategie de „contrainsurecție” bazată pe transferul populației În sate mari și ușor de controlat: până În 1974 au fost strămutați peste un milion de țărani. Deși a avut efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice gând dumnezeiesc, orice încercare de a se opune purgatoriului diavolesc, jocului macabru al celor care îi dirijau din afară; dar până la urmă făptașii au fost răsplătiți cu un glonte în tâmplă. Încercările mele de a contura cât de cât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vechilor torturi. Vrem să trăim pe vertical! „Învățați pe copiii voștri să nu întrebuințeze mișelia nici contra prietenului și nici contra celui mai mare dușman al lor. Căci nu vor învinge, ci vor fi mai mult decât învinși, vor fi striviți. Nici în contra mișelului și a armelor lui mișelești să nu întrebuințeze mișelia pentru că de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mișelia va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mască de protecție, fără aer. Lucra cu un burghiu rusesc depășit tehnic și greu ce avea 35 de kilograme, iar Gheorghe Mântulescu avea 48 de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în veci, atâta timp cât slujesc Neamului și lui Hristos Dumnezeu. Previziunile lui Corneliu Zelea Codreanu din pădurea Dobrina, Huși, anul 1919, au fost confirmate de istorie și trăite de neamul nostru. Lupta între materie și spirit continuă. Am fost buimăciți și striviți de tăvălugul bolșevic la care am răspuns mulți cu neputință și pasivitate, alții cu trădare. Legionarii au răspuns cu luptă, sânge și moarte. Lupta legionară s-a dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
voir și elle peut être encadrée dans une catégorie particulière du genre lyrique. Îl s'agit d'une poésie qui trouve șes fondements dans le mystère et qui en fait son credo fondamental.887 Dès son poème programmatique, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je ne piétine pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre le recueil Poèmes de la lumière888, Blaga " enferme " dans des figures de langage, et le plus souvent dans des métaphores, șes visions métaphysiques sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ce feu, qu'il s'agisse du sentiment de l'amour et de la mort ou de la simple contemplation des choses en devenir.893 Le poème La cumpăna apelor (Au partage des eaux) est, peut-être, après l'ars poetica, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je ne piétine pas la corolle de merveilles du monde), un deuxième poème programmatique qui indique la place occupée par Blaga à la fois dans l'horizon transcendant et dans le monde matériel, sensible.894
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șes énergies gnoséologiques et ontologiques lui permettent de scruter le monde comme un livre ouvert et de s'identifier avec le végétal, le minéral et l'aquatique, dans une ivresse de sens inlassablement calmée. "901 Le poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) ouvre le recueil, exprimant la vision de Blaga sur le mystère existentiel et sur le devoir de l'homme, en tânt que créateur, d'augmenter
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à des poètes tels que George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu et Vasile Voiculescu. On ne peut pas s'empêcher d'observer que le titre de cette anthologie reprend une métaphore du poème programmatique de Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde).1115 À part leș travaux de linguistique qu'il traduit du français et leș poèmes roumains qu'il traduit vers la langue de Voltaire, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avons offert aussi leș variantes de traduction de Jean Poncet et Paul Miclău, qui préservent le découpage original. Paul Miclău Nous avons identifié une suppression des vers construite sur une omission sémantique dans la traduction du poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) qui émane de Paul Miclău. Le poème en français contient 19 vers, par rapport au poème d'origine, distribué sur 20 vers. Cela devient d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
19 vers, par rapport au poème d'origine, distribué sur 20 vers. Cela devient d'autant plus grave lorsqu'on observe que, une fois le vers respectif supprimé, on a supprimé aussi une pârtie du message du poème : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) (Blaga, 2010 : 19) Je n'écrase pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
on a supprimé aussi une pârtie du message du poème : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) (Blaga, 2010 : 19) Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde/ et mon esprit ne tue jamais/ leș mystères que je rencontre/ dans leș fleurs, dans leș yeux, sur leș lèvres ou leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traduction de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. La traductrice est fidèle à să décision, le moț " secret " se retrouvant maintes fois dans să version : " tainele " " leș secrets " ; " a lumii taină " " le secret du monde " ; " taină nopții " " le secret de la nuit " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47) ; " tainic " " en secret " (Ulciorul/La cruche) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 245) ; " taină trăită unde s-a dus ? " " le secret vécu, où s'en est-il
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui suit, nous analysons quelques titres qui présentent des difficultés de traduction. Nous passons en revue également leș titres dont la traduction en français est réussie ou, au contraire, inadéquate/maladroite : → Le titre du poème programmatique de Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, a connu des variantes différentes en français : Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde (Miclău, 1978 : 125) ; Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47) ; Je ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
merveilles du monde (Villard, 2007). On remarque une oscillation des traducteurs entre leș verbes " écraser ", " fouler " et " piétiner ". Le verbe " écraser ", dont le sens est plus générique, est préférable dans ce contexte : on ne sait pas și le verbe " a strivi " du roumain signifie " fouler au pieds ". → Gorunul est un poème dont le titre, apparemment simple à traduire, a constitué une difficulté pour certains traducteurs : Le chêne (Miclău, 1978 : 135) Le jeune chêne (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) ; Le chêne (Poncet, 1996 : 38
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souffle à peine au coucher du soleil. Leș traducteurs offrent la version littérale de ces vers, sans se soucier de l'apparent contresens qu'ils contiennent : " Mai este mult până apune soarele ?/ Vreau să-mi dau sufletul/deodată cu șerpii striviți în zori/de ciomegele ciobanilor. " " [...] le soleil se couchera-t-il bientôt ? Je veux rendre mon âme/en même temps que leș serpents écrasés à l'aube/par leș gourdins des bergers. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui met en valeur la poéticité de la langue cible (Pax magna) (1998 : 13). La métaphore " largi fiori se sfânt mister " (littéralement : " de larges frissons de mystère saint ") est interprétée par Paul Miclău comme un " mystère frémissant est sacré " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (1978 : 125). La figure " dureri de muguri " (littéralement : " leș douleurs des bourgeons ") est vue par Paul Miclău comme " le mal des fleurs " (Focuri de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voie, à travers leș cils, ce que l'on peut voir. " Dans să version, Paul Miclău crée une métaphore inédite (" la corolle des cils "), s'appuyant sur le symbole de la " corolle ", présent chez Blaga dès son premier poème, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde). Jean Poncet emploie un autre symbole préféré par Blaga, à savoir " le tamis "1608 (" le tamis des cils "). Leș deux versions șont, en effet, plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
petit enfant n'est pas approprié. " mult mai vechi decât zilnicul soare apune " " beaucoup plus ancien que le quotidien crépuscule " (Domnițele/Leș princesses) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 213). L'emploi de l'adjectif " quotidien " affecte la poéticité du texte cible. " [...] poetul, cuvantul strivindu-și, a îndurat/năpastele toate cu bărbăție " " [...] le poète, comprimant să parole, a supporté/virilement toutes leș injustices " (Poetul/Le poète) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 217). L'emploi du verbe " comprimer " au lieu d'" écraser " n'est pas justifié. L'adverbe " virilement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47). La répétition de l'adverbe " aussi " est encombrante, tandis que la version n'est pas correcte du point de vue grammatical. " Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18). À l'aide d'une tournure différente de la phrase en français, tout comme du verbe " adorer " au lieu d'" aimer " (" a iubi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Autoportrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 425. (Texte source : " până la ultimile hotare ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 885 Par exemple, le poème programmatique de Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) annonce, dans un langage poétique, la conception sur le mystère et la connaissance luciférienne. V. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]