11,661 matches
-
necesități explicite sau implicite ale unor categorii diverse de clienți aflați în dificultate. calitatea vieții - concept care reflectă condițiile de viață ale unei persoane în relație cu locuința, comunitatea, locul de muncă, starea de sănătate și gradul de bunăstare; fenomen subiectiv care ține de subiectivitatea percepției unei persoane și de experiența sa de viață. capacitate - termen care indică nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l‑ar putea atinge într‑un domeniu de activitate și participare, la un moment
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4. Mecanisme de apărare-prezentare generală 53 Capitolul II. Protecția informațiilor prin clasificarea lor 55 2.1. Forme primare de protejare a informațiilor 55 2.2. Începuturile clasificării moderne a informațiilor 56 2.3. Clasificarea informațiilor 58 2.3.1. Informații subiective 58 2.3.2. Informații obiective 59 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective 59 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale 60 2.3.5. Determinarea necesității clasificării informațiilor 60 2.4. Clasificarea asocierilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
55 2.2. Începuturile clasificării moderne a informațiilor 56 2.3. Clasificarea informațiilor 58 2.3.1. Informații subiective 58 2.3.2. Informații obiective 59 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective 59 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale 60 2.3.5. Determinarea necesității clasificării informațiilor 60 2.4. Clasificarea asocierilor de informații 63 2.5. Clasificarea compilărilor de informații 63 2.6. Declasificarea și degradarea informațiilor clasificate 64 2.7. Principiile clasificării
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pot fi strict necesare luării măsurilor pe linia securității. Costul oportunității este o măsură a potențialelor economii care au fost omise pentru că unitatea a avut posibilitatea de a urma o cale din mai multe posibile. Estimarea are un profund caracter subiectiv. Dacă implementarea unei măsuri de securitate constrânge conducerea într-un mod în care să nu poată adopta metode precise de obținere a economiilor la costuri, atunci un cost estimat al oportunității poate fi adăugat costului măsurilor de securitate. În acest
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
clasificate și neclasificate, s-a ținut cont de anumite principii. Pentru a le cunoaște însă, este nevoie de o abordare preliminară a unor concepte 1. Guvernele pornesc de la o altă clasificare mai largă, împărțind informațiile în două mari tipuri: informații subiective și informații obiective. Anterior a operat o altă clasificare: informații „operaționale” și informații „științifice”. Unii chiar au menționat un al treilea tip de informații clasificate de guverne - informații „tehnice” -, însă în multe materiale, informațiile tehnice și cele științifice sunt submulțimi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
informații „științifice”. Unii chiar au menționat un al treilea tip de informații clasificate de guverne - informații „tehnice” -, însă în multe materiale, informațiile tehnice și cele științifice sunt submulțimi ale informațiilor obiective. 2.3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă, informații subiective sau secrete subiective. Aceste informații sunt unice pentru guvern, în sensul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Unii chiar au menționat un al treilea tip de informații clasificate de guverne - informații „tehnice” -, însă în multe materiale, informațiile tehnice și cele științifice sunt submulțimi ale informațiilor obiective. 2.3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă, informații subiective sau secrete subiective. Aceste informații sunt unice pentru guvern, în sensul că el
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
informațiilor obiective. 2.3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă, informații subiective sau secrete subiective. Aceste informații sunt unice pentru guvern, în sensul că el decide asupra modului în care se vor derula principalele activități ce-i revin. Cât timp guvernul controlează și protejează informațiile pe baza cărora ia decizii, acele informații
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă, informații subiective sau secrete subiective. Aceste informații sunt unice pentru guvern, în sensul că el decide asupra modului în care se vor derula principalele activități ce-i revin. Cât timp guvernul controlează și protejează informațiile pe baza cărora ia decizii, acele informații nu pot fi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
asupra modului în care se vor derula principalele activități ce-i revin. Cât timp guvernul controlează și protejează informațiile pe baza cărora ia decizii, acele informații nu pot fi dezvăluite independent de către adversar. De exemplu, în domeniul militar, o informație subiectivă este cea referitoare la planul de invadare a altei țări (momentul și locul invaziei). Adversarul nu are cum să producă o astfel de informație, dar o poate obține numai prin spionaj sau dezvăluire neautorizată. Aceste informații au următoarele caracteristici: • dimensiune
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ceea ce va conduce la păstrarea secretului pentru o lungă perioadă. 2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiectivetc "2.3.3. Informații tehnice, văzute ca secrete obiective" Al treilea tip de informații nu se încadrează perfect în categoriile cunoscute - subiective sau obiective, ele fiind informații tehnice, de genul proiectelor și execuțiilor tehnice ale unor noi arme, diferite de caracterul științific al proiectării, fiind cunoscute sub denumirea de informații tehnice, văzute ca secrete obiective. Caracteristicile informațiilor tehnice sunt similare cu cele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în crearea unui produs. Se poate spune că informațiile tehnice sunt utilizate pentru exploatarea informațiilor științifice. Cu toate acestea, în domeniul clasificării informațiilor, cele științifice și tehnice sunt considerate că formează un singur tip de informații. 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comercialetc "2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale" Cu toate că există două tipuri principale de informații clasificate (secrete subiective și obiective), legea secretului comercial recunoaște numai un tip al secretelor comerciale - secretele obiective. Secretele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt utilizate pentru exploatarea informațiilor științifice. Cu toate acestea, în domeniul clasificării informațiilor, cele științifice și tehnice sunt considerate că formează un singur tip de informații. 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comercialetc "2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale" Cu toate că există două tipuri principale de informații clasificate (secrete subiective și obiective), legea secretului comercial recunoaște numai un tip al secretelor comerciale - secretele obiective. Secretele comerciale includ informațiile despre procesele de fabricație, „rețetele” unor produse
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și tehnice sunt considerate că formează un singur tip de informații. 2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comercialetc "2.3.4. Secrete subiective, secrete obiective și secrete comerciale" Cu toate că există două tipuri principale de informații clasificate (secrete subiective și obiective), legea secretului comercial recunoaște numai un tip al secretelor comerciale - secretele obiective. Secretele comerciale includ informațiile despre procesele de fabricație, „rețetele” unor produse (cum este cazul formulei de fabricație pentru Coca-Cola®), precum și alte informații obiective care pot fi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
comerciale includ informațiile despre procesele de fabricație, „rețetele” unor produse (cum este cazul formulei de fabricație pentru Coca-Cola®), precum și alte informații obiective care pot fi descoperite independent de către alte afaceri. Multe secrete comerciale sunt asemănătoare informațiilor științifice și tehnice. Secretele subiective nu sunt protejate prin legile secretului comercial. Dacă un guvern poate clasifica și proteja datele privind invazia unei alte țări (informații subiective), o firmă nu poate primi protecția secretului comercial pentru data la care își planifică să introducă în fabricație
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care pot fi descoperite independent de către alte afaceri. Multe secrete comerciale sunt asemănătoare informațiilor științifice și tehnice. Secretele subiective nu sunt protejate prin legile secretului comercial. Dacă un guvern poate clasifica și proteja datele privind invazia unei alte țări (informații subiective), o firmă nu poate primi protecția secretului comercial pentru data la care își planifică să introducă în fabricație un nou produs. 2.3.5. Determinarea necesității clasificării informațiilortc "2.3.5. Determinarea necesitĂȚii clasificării informațiilor" În vederea clasificării informațiilor se parcurg
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de ani de păstrare a informațiilor clasificate sau a echipamentelor ori materialelor ce prelucrează sau conțin astfel de informații. În final, se poate spune că perioada de păstrare a informațiilor clasificate depinde de tipul informației ce urmează a fi protejată (subiectivă sau obiectivă, operațională sau științifică), de numărul persoanelor care cunosc informația clasificată, de procedurile de securitate folosite pentru protejarea acestor informații, precum și de calitățile celor puși să le păstreze și protejeze. Durata clasificării informațiilor se determină prin una dintre următoarele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pe cale oficială nu mai pot fi reclasificate. Unele secrete comerciale, cum sunt formulele chimice sau cunoștințele despre anumite procese de fabricație, sunt comparabile cu informațiile științifice și tehnice clasificate. Alte secrete comerciale, cum este cazul listei clienților, sunt asemănătoare informațiilor subiective clasificate. Informațiile despre un nou produs comercial sunt păstrate ca secrete ale unei firme pentru a avea prioritatea lansării pe piață și a păstrării unor avantaje în fața concurenților. Similar, informațiile despre conceperea și realizarea unei noi arme sunt considerate secrete
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
O, 1978, 50; Ion Simuț, „Radiografii”, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 330-332; Zaciu, Alte lecturi, 188-191; Valentin Tașcu, „Radiografii”, CRC, 1979, 3; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 4; Adrian Popescu, Decizie și expresivitate, TR, 1979, 6; Mircea Popa, Între subiectiv și obiectiv, TR, 1979, 6; Victor Felea, O pledoarie pentru critică, TR, 1979, 6; Valentin Tașcu, Radiografia critică, TR, 1979, 6; Cristian Livescu, „Radiografii”, CNT, 1979, 6; Fănuș Băileșteanu, Însemnările critice ale lui Petru Poantă, ST, 1979, 6; Dan C.
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și în Elefanții de porțelan (1997) fapte, evenimente, resuscită situații în care fusese implicat, portretizează personalități istorice de prim rang, românești și străine, construind astfel un foarte subiectiv tablou de epocă, în care persistă intenția de a surprinde în comportamente riguros circumstanțiate relativa esență umană. SCRIERI: Impresii de călător, București, 1962; Drumuri europene, București, 1965; Biletul la control!, București, 1968; Pentru cel ales, București, 1968; Un om în
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
scrisului, el ține un jurnal, și pagini din acesta trec ca atare în roman. Dar, în proporție covârșitoare, cartea e un memorial, redactat când la persoana întâi, când la a doua, naratorul adresându-se formal sie însuși. Rezultă un document subiectiv al vieții de cazarmă, incluzând și reconstituiri autobiografice din memorie, incursiuni în existența familiei personajului și mai ales dezvăluiri ale experiențelor sale erotice. Cu o minuție vrednică de Noul Roman și care pe alocuri arată influențe din James Joyce, prozatorul
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
nuvele ce reconstituie cu mijloace narative moderne, bine stăpânite, evenimente din trecut (aici, din perioada de sfârșit a războiului) văzute prin caleidoscopul mișcător al amintirilor. De altfel, autorul excelează în registrul prozei scurte, de varii dimensiuni, găsind în fragmentarul viziunii subiective a naratorului-actant un mijloc adecvat de recompunere a realului la nivelul limbajului. Deseori apelează la lungi monologuri pigmentate cu rememorări de dialoguri, asumate însă de aceeași voce narativă, ca un gând neîntrerupt transcris în plan literar. Unele reușite ale acestei
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
2000), unde aceste episoade disparate sunt redistribuite într-o încercare de recompunere a unui destin pe modelul romanului-puzzle. Și două romane anterioare, Prin defileu (1975) și Uitarea și neuitarea inocenților (1983), sunt construite pe aceleași jocuri de clarobscur ale memoriei subiective. În vreme ce primul ridică din apele timpului continentul trecutului în folosul unui cuplu de îndrăgostiți în căutarea fericirii, în fapt a propriei identități profunde, miza celui de-al doilea este mult mai gravă. Înrudită în esență, preocuparea pentru recuperarea timpului de
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
postbelic, activi în anii ’60-’80, sunt, cu rare excepții, contestați și depreciați valoric, acuzați de retardare estetică, dar și de culpa de a fi cauționat, prin pasivitate, regimul totalitar comunist, lăsându-se „recuperați” și recunoscuți drept valori „oficiale”. Implicarea subiectivă a comentatorilor, viziunea polemică duc însă la simplificarea partizană a unui „dosar” prin excelență complicat. Deși e evident că „puțini autori și puține opere întregi sunt pur postmoderne” (Mircea Cărtărescu), susținătorii p. ideologic tind să afirme că p. literar ar
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
numărul 6/1969 redactor-șef devine Al. Piru, iar redactor-șef adjunct Ilarie Hinoveanu, sub conducerea cărora se remarcă orientarea spre preponderența criticii literare, ilustrată de personalități din toată țara. Cronica literară susținută de Al. Piru e tranșantă, deși adeseori subiectivă. De la numărul 4/1976 conducerea revistei e preluată de un „colegiu redacțional”, în care Romulus Diaconescu este numit întâi „șef de rubrică” (mai târziu redactor-șef adjunct), iar Mihai Pelin rămâne redactor-șef adjunct. În următorii doi ani publicația tinde
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]