5,716 matches
-
rămân doar regretele tardive și-un dor sfâșietor (de dulce, ar zice poetul): „Din contopirea pură / a dorului cu iarba...” „Dorul și-a zdrobit aripa...” Cu bogată imaginație, parcă am recompune basmul fantastic „Frumoasa și Bestia”, într un peisaj ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare întru eternitate dintre nuasimodo (monstrul clopotar) și Esmeralda (frumoasa țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să ne reamintească cine suntem - cine rămânem... „un finit (făptură
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură”, „cu ochii ca doi bănuți întorși”. Este doar un „ou viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne”, proaspăt, neîntinat. în aceasta constă puritatea, eloJiul, sublimul: „Sunt în Grația Ta, Doamne!...” Poetul se lasă învăluit sub arcadele clasicității, și astfel, cititorul ar putea intui voluptuoase vibrații eminesciene („3ărea că printre zăbrelele coastelor s-a fost deschis o poartă... ”), sonorități blagiene („Se aude rnicornul”), spasme bacoviene („Sunt
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele cerești. Aceștia pot fi comparați cu lăcustele, datorită saltului contemplației și a zborului, a experienței sublime de viață. Iar alții merg să predice și se angajează activ prin faptele lor pentru mântuirea aproapelui. Aceștia, deși lucrează cu mâinile lor după felul șopârlei, își stabilesc totuși locuința lor în palatele Regelui ceresc, menținându-și mereu inima în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
murmurare publică împotriva prelaților, lipsa de prudență în divulgarea greșelilor altuia, frecventarea fără temei a femeilor, pentru a încheia cu o recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul apostolilor, nici toiag, nici traistă, nici desagă, nici bani la brâu, nici pâine în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fit per ducour» (sufletul meu acționează ca o creatură ascultătoare față de Creatorul său și își găsește odihna în cel care l-a creat din iubire). El l-a instruit și în privința credinței în sacramentul euharistiei într-un mod atât de sublim, încât niciun muritor nu ar fi capabil să-l imite. 76. La Oxford, s-a distins fratele Eustache de Merc, de fericită amintire, care a fost ulterior guardian și custode de York. Acesta povestea cu bucurie următorul episod: Sfântul Lanfranco
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unde tânjirea neobosită a sufletului după Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă aici reconstituirea doctrinei pauline a noii creații, aplicând modelul mai cuprinzător al istoricului mântuirii la viața interioară a
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
imuabile de care se bucură îngerii, sau mișcarea eternă perseverentă a Serafimului în ierarhia cerească<footnote Walther Völker a susținut existența unei legături pseudo-dionisiene în acest context. footnote>. Și Sfântul Grigorie de Nyssa are ocazia de a vorbi despre activitatea sublimă a Serafimului, dar o prezintă în opoziție cu zborul lor neobosit și repausul lor mișcător, starea lor neschimbându-se, sporind astfel paradoxul pur al mișcării și repausului în termeni cărora Sfântul Maxim este obișnuit să le reziste: Puterile bine orânduite
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
preamăreau cu ardoare libertatea din epocile anterioare Principatului și, care, prin urmare, ar fi trebuit considerați ca aparținând cercurilor anti-Augustus și pro-republicane blamau cu înfocare imoralitatea contemporanilor 55. Am vrea să reamintim numai câteva pasaje mai importante din eseul Despre sublim, operă care, după părerea noastră, aparține lui Dionysios din Halicarnàs56: Dat fiind că lăcomia de averi, de care suntem de-acum cu toții irecuperabil bolnavi, și lăcomia de plăceri ne transformă în sclavi, mai mult, s-ar putea spune că fac
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
am putea să stăvilim pătrunderea violentă în sufletele noastre a tuturor relelor care s-au născut odată cu lăcomia..."57. Față de această grijă a minților bine intenționate ale epocii, chiar și ale acelora care considerau, la fel ca autorul eseului Despre sublim, "imperiul nu ca un bine absolut, ci ca un rău necesar"58, membrii guvernului lui Augustus, ajutați în mod activ, pe acest teren, și de oameni care făceau parte, așadar, din opoziție, manifestau o dorință vădită de a opri corupția
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acest cerc anti-Augustus anti-Augustus din principiu, nu din impuls pasional irațional a crezut Ovidiu că se poate încadra, el care, prin scrierile și viața lui, era foarte departe de înaltele aspirații ale acelui ambient. Într-adevăr, la autorul eseului Despre sublim (Dionysios din Halicarnàs) apare conceptul de Dumnezeu monoteist iudaic care creează prin cuvântul său (De Subl., IX, 9) și se face o acuzație implicită, dar și explicită, la άσχήμων μυθολογία, cu care Homer prezenta "nedemn" divinitățile sub aspectele lor vădit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
el îl cultiva era limitat, în timp ce celălalt (al Cezarului) era imens de lucrat. Barca (lui) nu se poate abandona întinderii mării, când de-abia îndrăznește să înfrunte unduirea unui lac mic. Unui geniu puternic îi revine datoria de a consacra sublimele fapte eroice ale Cezarului, pentru a-și menține opera la înălțimea subiectului 141. Atât motivul invocat pentru a-și "explica" neimplicarea în curia (care presupunea sarcini publice), cât și cel invocat pentru a se dezvinovăți de faptul că, în activitatea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
scrisori, în anul 16 d.H., era cu Germanicus în Germania, consacrând chiar una dintre epopeele sale acestuia; de asemenea, scria și epigrame care îi plăceau lui Marțial. Ovidiu însă, care în alt loc îl numește sidereus 235, epitet echivalent cu sublim 236, în scrisoarea dedicată în mod expres acestuia, nu se referă nici la eposul despre expediția în Germania, nici la epigrame, ci la Teseida, epos de care se ocupa Albinovanus în 14 d.H., an în care Sulmonezul scria scrisoarea din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lebedele au culoarea lui Memnon" (v. 95-96). Nu, acest lucru este imposibil, pentru că Paulus și a sa gens nu se pot dezminți. "Neamul tău este demn de sufletul tău; pentru că tu ai inimă nobilă și loialitatea lui Hercule...". Mintea ta sublimă se ridică deasupra familiei tale, și nici numele tău de Maximus nu este mai mare decât geniul tău (v. 99-104). Cum se observă, sunt elogiile pe care le știm deja din scrisorile precedente și din Fasti -. " În timp ce alții [se referă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cea a lui Augustus. La banchetele (convivia) de tipul celor augustiene (deși frecventate în mod paradoxal de aristocrați κράτιστοι) se puteau asculta cuvinte emoționante de elogiere a libertății "democratice" anterioare regimului lui Augustus, care pot fi citite în Eseul despre sublim de Dionis de Halicarnas 397: "Mi se pare ciudat (cum cred că li se întâmplă multor altora) îi spune autorului un anumit membru al cercului de "filosofi" că în vremea noastră se găsesc minți deosebit de abile în arta persuasiunii și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
spune autorului un anumit membru al cercului de "filosofi" că în vremea noastră se găsesc minți deosebit de abile în arta persuasiunii și experte în cauzele legale, și inteligente, și perspicace, și fericit înclinate spre un stil fermecător de exprimare, dar sublimi și cu adevărat superiori nu se mai nasc decât foarte rar. Atât de universală este sterilitatea elocvenței și a literaturii ce amenință secolul nostru! Pentru Dumnezeu (exclama el), va fi nevoie să credem în acea opinie curentă potrivit căreia adevărata
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
regulile și în structurile acesteia, pe când mințile noastre încă mai erau fragede, fără a fi gustat din cel mai frumos și mai fecund izvor al elocvenței, vreau să spun (declara) libertatea, pentru care nu reușim să fim nimic altceva decât sublimi adulatori"...398. Aceasta este realitatea de fapt și de drept a banchetelor și a pasiunii pentru libertate pe care o manifestau participanții la ele. De aceea nu putem admite ceea ce spunea Boissier despre această problemă: Ce serait donc une grande
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
édit., în cap. III: L'exil d'Ovide, p. 107-159. 53 Ibid., mai ales p. 108 și urm. (pentru Ovidiu) și p. 130 și urm. (pentru Augustus). 54 DEMETRIO MARIN, L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio sul Sublime", extras din Studi in onore di Aristide Calderini e Roberto Paribeni, vol. I, Milano, 1956, p. 157-185. 55 BOISSIER a surprins această realitate numai în parte atunci când afirmă: "Ce n'étaient pas seulement quelques esprits chagrîns et austères qui se
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
et austères qui se montraient irrités contre lui (= Ovide), c'était un parti tout entier qui a toujours été très puissant à Rome, celui des vieilles mœurs et des anciens usages". 56 Cfr. DEMETRIO MARIN, La paternità del "Saggio del Sublime", în "Studi Urbinati", anul XXIX, Serie nouă B, N. 2-1955, p. 266-333; IDEM, L'anonimato del "Saggio del Sublime", în "Annali della Facoltà di Lettere di Bari", Bari, 1954, I, p. 9-14. 57 Vers. A. ROSTAGNI, Anonimo Del Sublime, IEI
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
très puissant à Rome, celui des vieilles mœurs et des anciens usages". 56 Cfr. DEMETRIO MARIN, La paternità del "Saggio del Sublime", în "Studi Urbinati", anul XXIX, Serie nouă B, N. 2-1955, p. 266-333; IDEM, L'anonimato del "Saggio del Sublime", în "Annali della Facoltà di Lettere di Bari", Bari, 1954, I, p. 9-14. 57 Vers. A. ROSTAGNI, Anonimo Del Sublime, IEI, Milano, 1947, cap. XLIV, p. 6-7; a se vedea și lucrarea noastră cit. L'opposiz., p. 174-175. 58 G.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
del Sublime", în "Studi Urbinati", anul XXIX, Serie nouă B, N. 2-1955, p. 266-333; IDEM, L'anonimato del "Saggio del Sublime", în "Annali della Facoltà di Lettere di Bari", Bari, 1954, I, p. 9-14. 57 Vers. A. ROSTAGNI, Anonimo Del Sublime, IEI, Milano, 1947, cap. XLIV, p. 6-7; a se vedea și lucrarea noastră cit. L'opposiz., p. 174-175. 58 G. KAIBEL, în "Hermes", XXXIV (1899), p. 125. 59 Pe care Augustus ar fi refuzat-o! După cum a arătat DE FRANCISCI
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
La Bibbia nella Roma augustea?, în "Orbis, Bulletin International de Documentation Linguistique", Louvain, Tome V, No. 2. 1956, p. 468-477, mai ales paginile 475-476. 64 Cf. H. LEBÈGUE, RÉG, 1928, p. LI; IDEM, Mélanges Desrousseaux, 1937, p. 273; IDEM, Du Sublime, Paris "Les Belles Lettres", 1939, p. VIII, nota 3; a se vedea și lucrarea noastră La Bibbia..., p. 470-471. 65 Cf. A.D. NOCK, în The Cambridge Ancient History, X, p. 470. 66 Într-adevăr, Augustus se referă în mod expres
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
71 Poetul se recunoaște vinovat de a fi dat lecții de indecență și de adulter: ... turpi carmine factus Arguor obsceni doctor adulterii. (Tr., II, 211-212; cfr. și Tr., II, 498 și urm.; Ex Ponto, III, 57-58). 72 Cfr. Eseul despre sublim, XLIV, 10: "De aceea poate, pentru oamenii de felul nostru, e mai bine să fim supuși decât liberi: căci altfel, dacă poftele noastre insațiabile, s-ar dezlănțui împotriva aproapelui, asemenea fiarelor ieșite din cușcă, ar arde cu răul lor întreaga
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
op. cit., p. 129. 329 Cf. supra, pp. 47, 48. 330 Despre Q. Aelius Tubero, a se vedea lucrarea nostră L'opposiz., p. 183, unde se evidențiază prietenia sa cu Dionis din Halicarnas, care, la fel ca și autorul Eseului despre sublim, conform expresiei citate și repetate de Kaibel, consideră "imperiul nu ca un bine absolut, ci ca un bine necesar". 331 Ex Ponto, II, III, 25-32. 332 Ex Ponto, I, II, 131-2. 333 Citez din Tutto Orazio, text latin, traducere, comentariu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
R. MARACHE, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, în "Ovidiana" cit., p. 412-419. 396 TACITUS, Ann., III, 54. Cfr. BOISSIER, op. cit., p. 69-70. Despre domnia lui Nero, v. TACITUS, Ann., XIV, 48. 397 Vers citat de A. ROSTAGNI, Del Sublime, XLIV, 1-3. Vezi și considerațiile făcute de noi în lucrarea Opoziția, p. 160-168, unde am arătat că acestea erau opiniile lui Dionis din Halicarnas cu privire la democrație și dictatură. 398 Cât de bine se potrivesc ultimele cuvinte cazului specific al lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
SVETONIUS TRANQUILLUS, Aug., 65 (p. 157 vers. cit.) 443 Amores, II, I (început), vers. cit. de MUNARI. 444 Amores, II, IV, 6 și urm. Dar în acest caz de ce nu se lăsa guvernat de legi? așa cum susținea virulent autorul operei Sublime, XLIV, 10: "De aceea poate, pentru oameni ca noi, este mai bine să fim supuși (lit.= guvernați) decât liberi... 445 Amores, III, I. 446 Probabil și banchetele (vinosa convivia) lui Paulus Fabius Maximus. 447 Amores, III, XII, 13-14. Poetul va
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]