12,569 matches
-
Tot la acea întâlnire, Ribbentrop i-a comunicat lui Schmidt că îl numește “împuternicit al Ministerului german de Externe în problemele României”. Liderul GEG era favorabil ideii, cu condiția să se pună de acord cu Himmler, căruia îi era direct subordonat. A doua zi, la 25 august 1944, Schmidt și Sima au fost primiți din nou de Himmler, ocazie cu care s-a decis trimiterea lor în Ungaria. Schmidt trebuia să stabilească legătura cu generalul Phleps și să îi scoată din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în gherilă, numai că acum ar fi fost vizate așezările germane. La 26 august 1944, Arthur Phleps s-a întâlnit la Budapesta cu Andreas Schmidt și Horia Sima, notând în jurnalul său: „orientarea e foarte neclară”. Phleps avea să se subordoneze Grupului de Armate „Ucraina de Sud”, comandat de generalul Johannes Friessner. Cei doi generali s-au întâlnit la 28 august. Friessner voia să utilizeze competențele generalului SS pentru câștigarea controlului asupra Brașovului și a trecătorii Predeal. Divizia 8 cavalerie era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Constantin Sănătescu: „a se lua măsuri imediate contra generalului Avramescu, spre a se evita o catastrofă” (sublinierea ne aparține). Facem precizarea că încă din timpul campaniei din răsărit Avramescu era însoțit de familia sa pe front. întrucât generalul Avramescu era subordonat direct sovieticilor și „foarte bine văzut de aceștia”, generalul Sănătescu a solicitat telegrafic mareșalului Malinovski să-i acorde o permisie comandantului Armatei a 4-a, motivând că avea nevoie de el. Oricum, suspiciunea sovieticilor față de români a crescut și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că avea nevoie de el. Oricum, suspiciunea sovieticilor față de români a crescut și prin faptul că superiorii lui Avramescu îl chemaseră subit pe acesta în țară, iar la plecare el nu se mai prezentase la comandamentul sovietic căruia i se subordona. Cu toate că la începutul lunii ianuarie 1945 Avramescu fusese rechemat în țară, luându-i-se comanda Armatei a 4-a, sovieticii au făcut presiuni la Marele Stat-Major român pentru repunerea lui în funcție. Deși Sănătescu i-a recomandat să solicite el
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înțeles, după ce s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, “în mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. în primul rând, comuniștii români au căutat să își subordoneze instituțiile româno-americane spre a își atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. în primul rând, comuniștii români au căutat să își subordoneze instituțiile româno-americane spre a își atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru întâia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și, respectiv, 3 noiembrie 1957. Mao a spus `n acest sens: „Aceasta [preponderența forțelor socialiste asupra celor capitaliste, prin creșterea puterii URSS] este lucrul principal, iar toate celelalte neajunsuri dintre noi s`nt fără `nsemnătate. Lucrurile mărunte trebuie să se subordoneze celor esențiale” (Kulik, op.cit., p. 214.) Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 65. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 52. Ibidem, f. 53. Ibidem, ff. 52-53. Ibidem, f. 52. La 7 iunie 1957, Polonia `ncheiase un acord
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2, dos. 94, ff. 206-207. Ibidem, ff. 208-210; și „Protocolul interogatoriului arestatului Andreas Schmidt din 22 martie a.c.” [1945], adresat către „Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, ibidem, f. 174. Conform unor surse, Schmidt avea tendința de a-și subordona rețelele legionare, ceea ce i-ar fi permis accentuarea caracterului german al rezistenței, `n detrimentul legionarilor. De asemenea, șeful GEG era adeptul trecerii imediate la acțiune contra sovieticilor, de aceea Stoicănescu a căutat să-l rețină la București, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fond „D.C.I.”, dos. 503, f. 2). `n aprilie 1945, generalul Constantin Vasiliu-Rășcanu, ministrul român de Război, a vizitat trupele române care luptau `n Cehoslovacia. El a avut `ntrevederi inclusiv cu mareșalul Rodion Malinovski, comandantul Frontului 2 ucrainean, căruia `i erau subordonate Armatele 1-a și a 4-a române. Deși mareșalul sovietic a elogiat comportamentul trupelor române de pe front, el a subliniat „nesinceritatea unor generali” (sublinierea ne aparține), referire la generalul Gheorghe Avramescu, fost comandant al Armatei a 4-a, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
principal care poate proceda în consecință până la descalificare. 2.18. Oficialii unui concurs și îndatoririle lor 17.1. Arbitrul principal poartă răspunderea pentru desfășurarea unui concurs. 17.2. Arbitrul de teren răspunde de toate condițiile jocului (desfășurare, teren, mingi) fiind subordonat arbitrului principal sau, în lipsa acestuia, directorului de concurs. 17.3.Arbitrului de serviciu va semnaliza greșelile de serviciu (Legea 9); 17.4.Arbitrul de linie răspunde de linia respectivă indicând locul unde mingea a atins terenul prin semne convenționale; 17
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
prin caracterele ei de tip portabilitate, sensibilitate și specificitate, preț de cost redus, răspunde la numeroase întrebări ale medicului în situații critice și permite o abordare practică a problemelor clinice. Utilizarea ecografiei în urgențe are caracter extrem de pragmatic și se subordonează dezideratelor principale ale momentului: resuscitarea pacientului, identificarea cauzelor care amenință viața acestuia, evaluarea unor complicații, contribuția la susținerea funcțiilor vitale până în momentul în care bolnavul se află într-un serviciu specializat ce poate oferi terapie definitivă. Întrebarea este cum ne
APARATELE CLASICE COMPACTE DE ULTRASONOGARFIE VERSUS CELE PORTABILE ÎN EXAMINAREA ECOGRAFICA ÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1100]
-
pe baza acestui ordin s-au emis directive către Ministerul de Interne și Ministerul Propagandei, În timp ce organele militare-informative - Cabinetul Militar, Secția a II-a din Marele Cartier General și Serviciul Special de Informații XE "Serviciul Special de Informații" (care era subordonat direct lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" ) -, Ministerul de Interne (care comanda Jandarmeria și Poliția) și Ministerul Propagandei (condus de Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" ) au tradus dispozițiile Într-un plan operativ. Cei care s-au aflat În fruntea acestor instituții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de care răspunzător s-a făcut guvernul antonescian, și nu Mișcarea legionară. Autoritățile și forțele de ordine În zilele pogromului, Împotriva populației evreiești din Iași au acționat forțe militare, de poliție și jandarmerie din oraș și din afara lui (care erau subordonate autorităților militare și civile) care au primit ordine direct de la comandanții lor sau de la alte foruri superioare: Marele Cartier General, Comandamentul Armatei a 4-a, marele pretor al Armatei, Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei și chiar de la Ion
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Într-un oraș reședință de județ era prefectul, iar menținerea ordinii și a siguranței intrau În atribuțiile sale. În acest scop, era autorizat să mobilizeze forțe de poliție În orașe și de jandarmerie la sate, iar comandanții lor Îi erau subordonați din punct de vedere operațional și trebuiau să-i execute ordinele. Poliția orașului Iași, În care trăiau peste o sută de mii de locuitori, număra (după părerea prefectului Dumitru Captaru) XE "Captaru, Dumitru" 300 de gardieni care lucrau În două
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În oraș. Întrucât În iunie 1941 orașul Iași se afla Într-o zonă militar-operativă și În imediata apropiere a frontului, În conformitate cu legea decretării stării de urgență, toate competențele cu privire la păstrarea ordinii publice au fost transferate autorităților militare, autoritățile civile fiind subordonate În această situație comandamentului militar, „singurul În drept a decide măsurile de ordine și siguranță”. Prefectul, a adăugat Captaru XE "Captaru, Dumitru" , se afla În fruntea administrației civile și, din punctul de vedere al legii și al tradiției, nu era
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o confruntare suplimentară a „crescut” la un batalion, la care s-au „adăugat” forțe de rezerviști (necombatanți) mobilizați În oraș. Lupu XE "Lupu, Constantin" , care era ofițer de cavalerie și ofițer de stat-major ca și Antonescu XE "Antonescu, Ion" , era subordonat - din punctul de vedere al comandamentului - generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu, Gheorghe (general)" (și a Îndeplinit și funcția de comandant militar al orașului până la 29 iunie, ora 2300); iar după afirmațiile sale, când a sosit la Iași, la 24 iunie, s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
număra 600 de persoane. În plus, În oraș a mai fost adusă o unitate de 360 de oameni, care urma să se desfășoare În orașele din Basarabia XE "Basarabia" . Chirilovici XE "Chirilovici" era la origine ofițer de jandarmerie. Formal era subordonat prefectului și Ministerului de Interne. În zilele pogromului el a fost subordonat și comandantului garnizoanei din oraș, colonelul Lupu, XE "Lupu, Constantin" și comandantului diviziei 14, generalul Stăvrescu, XE "Stăvrescu (general)" adevărații stăpâni ai Poliției și ai Jandarmeriei. Siguranța În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o unitate de 360 de oameni, care urma să se desfășoare În orașele din Basarabia XE "Basarabia" . Chirilovici XE "Chirilovici" era la origine ofițer de jandarmerie. Formal era subordonat prefectului și Ministerului de Interne. În zilele pogromului el a fost subordonat și comandantului garnizoanei din oraș, colonelul Lupu, XE "Lupu, Constantin" și comandantului diviziei 14, generalul Stăvrescu, XE "Stăvrescu (general)" adevărații stăpâni ai Poliției și ai Jandarmeriei. Siguranța În județul Iași - un organ important, dar mic, ce număra câțiva zeci de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
organ important, dar mic, ce număra câțiva zeci de agenți - a acționat sub comanda inspectorului Gioseanu XE "Gioseanu" . Mai exista și la Poliție un birou al Siguranței, sub comanda comisarului Anghel XE "Anghel (comisar)" Anghel XE "Anghel (comisar)" , și el subordonat lui Gioseanu XE "Gioseanu" . Rapoartele trimise de Gioseanu XE "Gioseanu" superiorilor săi din București În timp real, care prin natura lor erau strict secrete, au scos la iveală coordonarea existentă În timpul pogromului Între diversele organe ale guvernământului și adevărații comandanți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
obișnuiți i-au cunoscut, au primit dispoziții de la ei și nu au pus la Îndoială competența lor de a interveni. În plus, au sosit din timp trimiși și agenți de la Direcția Generală a Siguranței din București. Jandarmeria din Iași era subordonată Inspectoratului Regional de Poliție, În fruntea căreia s-a aflat colonelul Gheorghe Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" ; el a Îndeplinit și funcția de comandant al Jandarmeriei pe toată zona Moldovei. La dispoziția sa s-a aflat Legiunea de jandarmi a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oricărei alte cereri ale autorităților polițienești; și acordarea de ajutor și sprijin altor autorități care le vor cere În scris În vederea Îndeplinirii funcțiilor lor. Misiunile Jandarmeriei au fost descrise aici pe scurt, pentru a accentua că acest organ, care era subordonat atât Ministerului de Interne, cât și Armatei, nu putea să acționeze, pornind de la definirea misiunilor sale, fără ordine, adrese și cereri În scris din partea altor organe și fără rapoarte - și ele În scris - privind executarea ordinelor sau cererilor. Dar cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
al Armatei, generalul Ion Topor XE "Topor, Ion (general)" , a fost executorul „ordinelor speciale” cu privire la tratamentul aplicat evreilor, comuniștilor și funcționarilor regimului sovietic găsiți În Basarabia XE "Basarabia" și În Bucovina XE "Bucovina" de Nord. Pretorii militari care Îi erau subordonați au pus aceste ordine În practică imediat după eliberarea teritoriilor la care România a fost nevoită să renunțe În favoarea Uniunii Sovietice XE "Uniunii Sovietice" În vara anului 1940. Aproape toți ofițerii superiori au cunoscut aceste ordine. Comandanții legiunilor de jandarmerie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luat parte la pogrom a fost Compania 14 de Poliție militară, sub comanda căpitanului Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" , care a numărat 300 de jandarmi, 20 de plutonieri și șase ofițeri. Această companie aparținea Diviziei 14, iar comandantul ei era subordonat generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" . Compania a participat la toate acțiunile Împotriva evreilor, iar comandantul ei, căpitanul Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" , a avertizat chiar pe câteva dintre cunoștințele sale evreiești că urmează să se declanșeze un pogrom, recomandându-le
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
indicat În mod clar alți trei comandanți răspunzători de ineficiența autorităților. Lupu XE "Lupu, Constantin" a spus: Captaru XE "Captaru, Dumitru" este un ofițer de stat-major cu o experiență mai mare decât a sa ; toate forțele militare și polițienești erau subordonate generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" , iar Chirilovici era un ofițer de jandarmerie experimentat, subordonat direct Ministerului de Interne. „Nu aveam autoritatea și nu dispuneam de forțele necesare pentru restabilirea ordinei.” Lupu XE "Lupu, Constantin" a afirmat că răspunderea pentru pogrom
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]