5,627 matches
-
primi după dispositiunile art. 20 de mai sus, sînt datori că după inregistarea și încasarea baniloru, asemenat reguliloru, să le comunice administrației vamiloru înaintând și biletele originali refuite spre a nu se mai urmări pastorii. Articolul 22 Pastoriloru strieni ce sue și coboru, câri pînă la espirarea termeniloru din biletele de intrare, n'aru scote vitele nici n'aru face nici una din declarațiunile coprinse la art. 20, li se vor recunosce prin faptu vitele că inpamentenite și se vor supune a
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
Stat străin; 4. De oprire prin ordinul guvernului, după începerea călătoriei; 5. De imposibilitate de a continua navigațiunea, daca vasul nu poate fi reparat, sau daca cheltuielile necesare pentru a-l repara și pune în stare să reia călătoria se suie la trei pătrimi cel puțin din valoarea să asigurată; 6. De pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, cănd pierderea sau deteriorarea se urcă la cel puțin trei pătrimi din valoarea lucrurilor. În orice caz, asiguratul nu poate cere decît despăgubire pentru
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
Stat străin; 4. De oprire prin ordinul guvernului, după începerea călătoriei; 5. De imposibilitate de a continua navigațiunea, daca vasul nu poate fi reparat, sau daca cheltuielile necesare pentru a-l repara și pune în stare să reia călătoria se suie la trei pătrimi cel puțin din valoarea să asigurată; 6. De pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, cănd pierderea sau deteriorarea se urcă la cel puțin trei pătrimi din valoarea lucrurilor. În orice caz, asiguratul nu poate cere decît despăgubire pentru
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
comunicării lingvistice: • substantive reluate în succesiunea sintactică a textului: „Era odată un moșneag și o babă; și moșneagul avea o fată și baba iar o fată...” (I. Creangă, p. 233), „Un om legase o vacă cu funia de gât și suindu-se pe o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite cunoscute prin desfășurarea anterioară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p. 93) $substantiv$$. • adjective care intră în corelație lexico-gramaticală cu adverbe: frumos, urât, încet; „Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet” (M. Eminescu, I, p. 32) $adjectiv$$/„Icoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie.” (M. Eminescu, I, p. 234) $adverb$$. • adjective rezultând din participii verbale: ruginit, îngălbenit, ascuțit, copt, obosit etc. Dintre cele două clase omonime (participiul adjectival și participiul - formă verbal-nominală), sunt adjective termenii care se caracterizează, în planul lor semantic, prin convertirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de tipul de flexiune al verbului; altele, cele de persoana I singular, depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi, târâi, sui etc., -u (vocalic); verbele a căror rădăcină se termină în grupurile consonantice -mbl, -mpl, -fl, -cr-: umbl-u, umfl-u, umpl-u, afl-u, consacr-u; -u (semivocalic); verbele a ști, a scrie (și compușii): ști-u, scri-u etc., verbul a continua: continu-u; parte din verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă o poruncă, un ordin: „- Dezbracă-te! poruncește D. Lefter” (I.L. Caragiale) sau mai blândă, când exprimă un sfat, un îndemn, o rugăminte: „Ai un oboroc? - Da cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod;” (I. Creangă) „- Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta dumitale cu copilul, iar dumneata spune că...” (I. Creangă) Deosebirile dintre diferitele nuanțe: ordin - îndemn - rugăminte etc. sunt exterioare formei modale depinzând de contextul sintactic, de prezența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot ierta greșeala de a fi elogiat un ticălos. Prezentul Este, de fapt, un „timp” sintactic, dependent, ca aspect imperfectiv, de relația contextuală în care se află înscris: „Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești.” (C. Hogaș) „Acum când chiar nici Pintea nu se sfia a-i spune că-l bănuiește, el se simțea mai bun decât cum îl credeau alții...” (I. Slavici) Întrebuințat cu semnificația sa fundamentală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ișor, -el; în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale limbii care au autonomie semantică și sintactică totodată, dar numai unele adverbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
razimi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu) sau parțiale, dacă nucleul predicațional central este afirmativ iar un constituent sintactic sau mai mulți prezintă aspect negativ: „Icoana stelei ce-a murit / Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zărit, / Azi o vedem și nu e.” (M. Eminescu) „I-am spus că vreau să caut un mormânt, Pe care l-am săpat, de mult, cântând, Și mi-a răspuns că nu e în grădina
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se măsoară cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele...” (P.Ispirescu, 52); • temporală: „Malca, îmbărbătată de moș Nichifor, se suie în căruță și se culcă.” (I.Creangă, 102); • de condiție: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44); • de concesie: „Nemulțumirile acestea crescuseră mai ales din pricină că el, om cu greutate și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează funcția de predicat analitic 49. Termenii componenți ai constituentului sintactic multiplu ca și termenii constituenți sintactici pot avea dezvoltare infrapropozițională: „Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe.” (M. Eminescu, I, 196) sau propozițională: „Și am voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era târziu.” (T. Arghezi, 73) Numărul termenilor înscriși în relația de coordonare copulativă este nedeterminat: „Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
precum și de Tereza Maria Moriglioni, reprezentanta liricii moderne italiene. Am mers pe simboluri și pe o prelucrare a manierei vechi de gravură, dar într-o viziune cu totul modernă. Sunt, de fapt, adeptul celor care nu șterg cu buretele treptele suite de înaintași, ci urcă toate treptele meseriei. Profesorul Brădean ne-a impus o rigoare, o ordine și o disciplină de fier, nea demonstrat că trebuie să lucrăm continuu, arta fiind o muncă permanentă, iar boema o artă falsă. Tind să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cu tulpina de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroșii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalță drept din iarbă, Suie-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru și grăbit, Să vestească-n lumea mare: „Preacinstita adunare Primăvară a sosit!”. Cântec de primăvară de St. O. Iosif Înfloresc grădinile Ceru-i că oglindă; Prin livezi, albinele, Și-au pornit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cu mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroșii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalță drept din iarbă, Suie-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru și grăbit, Să vestească-n lumea mare: „Preacinstita adunare Primăvară a sosit!”. Cântec de primăvară de St. O. Iosif Înfloresc grădinile Ceru-i că oglindă; Prin livezi, albinele, Și-au pornit colinda... Cântă ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o haină mai că lumea. O scurteica veche doar aveai, Dar și pe aceea totdeauna Numai câte-o dată o-mbrăcai. Tot asa ai fost de când țin minte, Pe picioare-ai mers la drum mereu. Nici în car nu te suiai de teama Boilor să nu le fie greu. Ce păcat că n-ai trăit, măicuța, C-ai plecat fără de timp, în lut. Ce pantofi ți-aș fi adus acuma Și ce haină azi ai fi avut!... Cântec de ziua mamei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
3,4, s-a-necat cu lapte acru 1,2...5, și-a turnat și în opinci 1,2,...6, vine babă și-l descoase 1,2,...7, ba se supără și-l bate 1,2,...8, moș Andrei se suie-n pod 1,2,...9, și găsește multe ouă 1,2,...10 babei supărarea-i trece! Abecedarul de Victor Tulbure Cartea mea să fie darul ce ți-l fac de dimineață ca să ai abecedarul primilor tăi pași în viață. Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ani de atunci - că pe vremea copilăriei sale, toamna, treceau prin satul său convoaie nesfârșite de căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cul ai. Da a avut Paraclisul și doctor bun. Pe Găgiulesc u, cred că e cel mai talentat dintre toți vinificatorii. Cupajele lui sunt o strășnicie... De poftești să vezi Iașul și chiar Ceahlăul, n-ai dec ât să te sui pe Cătălina și panorama n-are să ți displacă. „Rolul cel mare îl joacă natura, Culai. Apărarea de curenți, expunerea la soare, pământul, climatul, densitatea norilor, gradul de ozonare al ploilor - sunt factorii principali care hotărăsc calitatea podgoriei acesteia. D upă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
avem mare bucurie de oaspeți. Fără a mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o cale atât de lungă Că zile cinci i au trebuit Fiat-ului s-ajungă. Deși pornit de mult la drum, Dar pe șosele proaste, Buchetul lui de abia acum Zâmbi narinei noastre. Cotnarul vostru din Maxut încet la cap se suie, Era pe când nu l am băut, Azi l-am băut și nu e. Și astăzi ca-n atâtea seri, Când pivnița-i adâncă, Tăria vinului de ieri Ne urmărește încă. (după Mihai Eminescu) În clasa a V-a de liceu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și-n loc să savurez o Grasă beau vreo votcă puturoasă sau - ptiu! O gură de rachiu... Simțind că a scăzut elanul îi dă imbold Academicianul: - De ce nu-ncerci cu vreo Frâncușă care nu urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt, Magistre; visez să-mi vină un transport, în amfore nu în canistre - cum o duc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se făcea că are un sac cu mere poleite și un munte de colaci, și au venit la geam o căprioară și patru iepurași. Andrei le-a deschis ușa și i-a invitat în casă. Căprioara intră întâi, iepurele se sui pe scaun. Andrei le dădu câte un colac și le puse în fașă un pahar cu vin. Nuci nu ne dă ? îl întrebară ei. El le făcu semn să ia din sac. Căprioara pocni o dată din picior și nuca s-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
model exemplar al oricărei persoane care reali‑ zează o lucrare: în omul‑artist se oglindește imaginea lui de Creator. Se pune întrebarea: Care este diferența dintre ,,creator” și ,,artist”? Cel care creează dă ființă, scoate ceva din nimic - ex nihilo sui et subiecti - este modul propriu de a acționa numai al Celui Atotputernic. În schimb, artistul folosește ceva deja existent căruia îi dă formă și semnificație. La sfârșit Dum‑ nezeu l‑a creat pe om rodul cel mai nobil al planului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a agregatelor armonice și arhitecturării formale. Prof.univ.dr. Șerban-Dimitrie Soreanu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]