6,772 matches
-
doar pe propria-i putere și încercând să supraviețuiască acestei epoci primejdioase. Aceste state-armate „...caută să traverseze nevătămate o epocă primejdioasă. Întrucât sunt state suverane, conducerea lor provine din armata însăși și este legitimată, față de trupe și față de străini, prin supunerea acesteia. Trupele sunt cuprinse în armată și ținute laolaltă de corpul de conducere, instalat în ultimă instanță de ea, și nu se supun nici unei alte autorități. Un aparat de propagandă masiv acționează pentru a asigura o recunoaștere mereu reînnoită a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ocazie un sincer „La mulți ani!”, se găsește la biblioteca Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Andreea Moldoveanu Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir Explorări în comunismul românesc, Iași, Editura Polirom, 2004 (456 p.) Studierea mecanismelor psihologice ale supunerii are deja o istorie. Încă în 1924, studiind reacțiile emoționale ale unor indivizi care asistau la decapitarea unor șobolani, Landis a demonstrat ca autoritatea experimentatorului poate înfrânge orice rezistență a subiecților. Paradigma lui S. Milgram joacă însă rolul de model
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Încă în 1924, studiind reacțiile emoționale ale unor indivizi care asistau la decapitarea unor șobolani, Landis a demonstrat ca autoritatea experimentatorului poate înfrânge orice rezistență a subiecților. Paradigma lui S. Milgram joacă însă rolul de model fondator. Experimentul său asupra supunerii la autoritate e cunoscut: unui număr de 40 de subiecți, de vârste, nivel de școlaritate și profesional diferite, li se propune să participe la un experiment (plătit cu 4,5 dolari!) asupra resorturilor memoriei. Nu se face nici o referire la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Incapabili să se revolte contra tiraniei experimentatorului (acesta îi trata cu impulsuri electrice), subiecții lui Milgram se explicau apoi: nu credeam că e posibil să refuzi, făceam ce mi s-a cerut. Ei își declinau astfel orice responsabilitate. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic care integrează acțiunea individuală cu intenția politică, este cimentul natural care leagă oamenii de sistemele de autoritate. Evenimentele istorice (Milgram se referă la experiența celui de-al doilea război mondial) au relevat faptul că, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Își recunoaște locul, face ce i se cere, se identifica cu cei ce-i seamănă și cei ce-l dirijează, își conservă echilibrul și liniștea. Ce i se poate reproșa? Literatura inventariază mai multe tipuri de manipulare în vederea obținerii unei supuneri culturale, psihologice, fizice. Autoritatea poate avea atributul competenței sau al statutului administrativ, poate fi exercitată în numele unui angajament responsabil față de o sursă, poate fi efectul unei proces de învățare (îndoctrinare), se poate prezenta ca o putere exercitată prin cuvânt (promisiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care el caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu, conștiință, raționalitate, nevoia imperioasă de demnitate și respect, libertatea în decizii, autodeterminarea, dar și supunerea față de rigorile legii morale, ale imperativului categoric, care apare ca datorie, faptul că fiecare om conștient, rațional trebuie să fie un scop în sine și nu un mijloc. Limbajul legalist-juridic, a fost remarcat de toți comentatorii lui Kant. În cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poate fi înțeles numai de ori că trebuie să se asocieze numai cu oameni (sau instituțiiă speciali ori cu status înalt; 4Ă necesită admirație excesivă; 5Ă are un sentiment de îndreptățire, adică pretenții exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automată la dorințele sale; 6. este exploatator interpersonal, adică profită de alții pentru a-și atinge propriile scopuri; 7. este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele și necesitățile altora; 8. este adesea invidios
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a nu fi lăsat să aibă grija de sine. Este caracterizată de: aă încurajarea sau autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viața pacientului; bă subordonarea nevoilor personale față de nevoile celor de care pacientul este dependent și supunerea exagerată la dorințele acestora; că subiectul nu dorește să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde; dă se simte prost dispus sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate de a fi incapabil să-și poarte singur
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acestora, pentru a le obține și păstra cât mai mult sprijinul. Își poate schimba brusc preferințele atunci când li se pare că sunt ignorați de cei din jur. Își subordonează nevoile personale celor ale persoanei de care se simte dependent, cu supunerea necondiționată la dorințele acesteia. Comportamental afișează un stil dedicat unei cât mai agreabile și eficiente autoprezentări, cu lingușiri și rugăminți, dar evitând manifestări prea zgomotoase. Dar cu toate că evită contrazicerile, uneori dependentul se descătușează vociferând. Deși nu are inițiative personale, această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zi și exprimă disfuncțiile nocive ale tulburărilor de personalitate. În planul relațiilor interpersonale se evidențiază deficiența capacității de intimanță, prietenie, dragoste, generozitate, precum și cea de a funcționa adaptativ ca o figură de atașament și, de asemenea, atitudini de dominanță și supunere exagerate, agresivitate, impulsivitate, suspiciune, manipulare, indiferență, toate intense și disfuncționale. Acestea perturbă și fac dificilă capacitatea de afiliere - care constituie una dintre cele două axe ale circumplexului interpersonal - și, la fel, „cooperativitatea” - care e una dintre cele trei dimensiuni fundamentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Benjamin care a dezvoltat și o formă specială de psihoterapie. Emancipat Separat Autoemancipat Ignorare Afirmare Depășire Destăinuire Autoneglijare Autoafirmare Atac Dragoste activă Retragere Dragoste reactivă Atac față Dragoste activă de sine față de sine Blam Protecție Supărare Încredere Autoblam Autoprotecție Control Supunere Autocontrol Figura 6.4. Atitudinea interpersonală și față de sine (după KLEINĂ Modelul circumplex poate fi utilizat ca instrument metodologic în studierea persoanei normale și patologice, folosindu-se diverse axe ortogonale pentru a evidenția succesiv caracteristicile persoanei, la fel ca un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care constau într-o modificare durabilă a personalității ca o consecință a unor evenimente de viață stresante excepționale și în urma unor boli prelungite cu impact asupra vieții sociale. Experiențe de viață catastrofice, precum lagărele de concentrare, tortura, situații psihologice de supunere la terorism, la maltratare și detenție forțată, se consideră că pot modifica personalitatea. Se ridică de asemenea problema în ce măsură nu ar exista o continuitate între un maltratament prelungit în perioada infanto-juvenilă, mai ales în cea puberal-adolescentină, de încheiere a personogenezei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
demnitate, împăcare cu sine și fericire. E drept că ulterior morala creștină a pus accentul pe iubirea aproapelui și pe trăirea vinovăției, dar ea s-a păstrat la un nivel în care transcendența juca rolul principal iar credința, dragostea și supunerea față de Dumnezeu se plasa în zona unor virtuți cardinale deasupra celor socio-comunitare de dinainte. Omul putea fi caracterizat mai repede în termeni de credincios sau păcătos decât în termeni de curajos, drept, prefăcut, sau ipocrit. Desigur, milenara caracteriologie a virtuților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele halucinante ale subconștientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează situații monstruoase de dedublare a personalității (Diminețile bătrâne) sau, dimpotrivă, de supunere inconștientă la un numitor comun (Ionathan și Onofrei). În volumul următor, Fete și băieți (1971), D. propune o viziune inedită asupra relațiilor familiale, și anume o perspectivă răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
mai ferm. Renunțarea la metaforă și la imaginea bogată comportă însă și un risc: diluarea substanței și alunecarea în prozaic. Ceva din efuziunile poetului trece în lucrările de istorie literară scrise de D., însă aici caracteristicile definitorii sunt documentarea temeinică, supunerea la obiect, claritatea expunerii. Cu sugestii metodologice din determinismul lui C. Dobrogeanu-Gherea (însă nuanțat) și G. Ibrăileanu, care induc raportarea la epocă sau la momentul literar și vizează „confluențe, înrâuriri, analogii”, istoricul literar se ocupă cu precădere de scriitori „de
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
preceptelor biblice și a experimentalismului psihoterapeutic. Himera (1996) este un roman captivant despre drama exilatului, însă Radiografii pentru iubire (1992), Radiografii pentru succes (1993), Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun căi de autoameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale ale creștinismului. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morții. În 1969 C. semnase și o monografie despre Jean Gabin. SCRIERI: Pisica și vorbele, București, 1966; Spargeți oglinzile, București, 1969
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
îl predă și care a fost selectat în prealabil de un grup educațional, fiind considerat important pentru elevul ce învață. Acesta este modul în care se presupune eronat că apar cetățenii independenți. 6. Evaluarea înseamnă educare, iar educarea înseamnă evaluare. Supunerea la examinări și pregătire pentru un nou rând de examene reprezintă un mod de viață pentru elevi. Nu mai există deloc scopuri intrinsece (intrinsec goals) atât timp cât cele extrinsece (extrinsec goals) au devenit singurele importante. Foarte rar se întreabă un elev
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
partenerii cuplului, dintre generațiile adulte și cele vârstnice. În condițiile în care și femeile sunt implicate în activități lucrative în alte localități, ele furnizând venituri familiei căreia îi aparțin, poziția ei socială nu mai este una de ascultare totală, de supunere față de soț (decât ca fidelitate), ci una cel puțin egală cu a partenerului. Crește, de asemenea, și puterea de decizie a generațiilor adulte în cadrul familiei extinse. Efectele negative ale migrației asupra familiei Dezorganizarea familiei este una dintre temele dezbătute în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
bucură și nu ezită să se folosească de această armă. Adesea în scopuri dintre cele mai pământene. Astfel rechiziționat, animalul devine un "instrument de constrângere a oamenilor fie ei ai bisericii sau laici pentru a-i obliga la ascultare și supunere. Animalul, jucând în registrele fricii și al exemplarității, capătă astfel o dimensiune propriu-zis politică întrucât el întărește autoritatea morală a Bisericii care explică astfel poziția sa preeminentă în societate și contribuie la întărirea puterii sale materiale, garantă a unei acțiuni
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea de medicină din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat în 1270 și confirmat în 1331. Facultatea nu avea un sediu precis, lecțiile fiind ținute uneori în Catedrală sau în casele anexe ale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici ale violenței umane. Violența face referire la comportamente caracterizate prin raporturi agresive, bazate pe forță, verbală sau fizică, morală, economică, politică, având ca scop dominarea, supunerea victimei de către agresor. Prin violență, victima este desființată, redusă la starea de obiect, spațiul său vital fiind invadat de agresor (Asselineau, 2005). De etimologie latină, ad-gressere, are semnificația de a merge spre celălalt, dar și de a ataca. Din aceeași
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă de centralizare maximă a puterii decizionale, și de control 3 total al societății și indivizilor, altfel spus de totalitarism 4, Ceaușescu își putea urmări politicile 1. Biserica Greco-Catolică, a doua în țară după cea ortodoxă, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creatoare de valori 53. În acest context cred că trebuie înțeles efortul lui Heliade Rădulescu de a defini o societate a singularităților radicale prin reprezentarea unei "multitudini". Din acești indivizi, care își revendică dreptul la libertatea alegerii și care refuză supunerea la o voință comună, emană "puterea". Corpul social plural coincide de fapt cu corpul creator al națiunii, cu dispoziția ei "capabilă", în stare să producă literatură și valori spirituale în cadrul noii culturi. Individualitatea reprezintă instanța productivă, resursa creatoare, realitatea din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
însoțirea lui, umăr la umăr: în locul unor metafore ale succesiunii și filiației, se ilustra prin reprezentări ale paralelismului 18. Dar această ideologie a imitației nu aducea și proceduri distincte. Æmulatio nu presupunea o tehnică a originalității opusă unei tehnici a supunerii. Și, de altfel, în economia clasică a imitației nu a fost niciodată clar de unde începe "concurența" în execuția unei gesticulații mimetice. Era, într-un fel, o idee fără conținut. Emulatorii se simțeau "concurenți" făcând cam aceleași gesturi pe care le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]