4,273 matches
-
efectele sociale ale "războiul" dintre Președinte și Primul Ministru astfel: Formarea guvernului însuși, dar și atacurile PREȘEDINTELUI de după aceea, la adresa acestuia, precum și la adresa propriului PREMIER au transmis țării până astăzi o atmosferă de hărțuiala continuă și un aer de violență surdă între formațiunile aflate la guvernare. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:9] Problema discutată se pretează analizei intensității atitudinale pentru a afla orientarea ziariștilor față de cei doi protagoniști. Pentru aceasta, " Fiecare afirmație sau situație codată este "cântărită" și plasată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
neputința de-a iubi. Amorul său e mort, o moarte fără mîine, fără înviere. Și atunci nu mai poate urma decît neantul și înfrigurarea glacială: "și era frig..." "și era vînt", vîntul haosului, golul... Amor de plumb, întors - această povară surdă și apăsătoare - îl exprimă pe Bacovia cel atins pînă-n străfunduri de rău, de descompunere, cel lovit de viciu în însăși sursa vieții, săpate de ftizie. Bacovia este în sine o veritabilă carență biologică: "sînt lipsuri în sîngele meu" (Idei); este
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
oboseală, arme ce atârnau de curele ori erau târâte prin țărână. Alergaseră patru kilometri cu tancurile dușmane pe urmele lor, și, sub soarele care calcina drumul, se mișcau cu cea mai mare Încetineală, aproape fantomatici, fără alt zgomot decât duruitul surd al exploziilor din depărtare și târșâitul pașilor lor prin glod. Olvido n-a făcut nici o fotografie (aproape niciodată nu fotografia persoane, ci doar lucruri), dar, trecând pe lângă ei, Faulques s-a decis să fixeze pe peliculă acea imagine a sfârșelii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale. Din vreme În vreme, sufla zefirul dinspre nord-vest, o briză de coastă care aducea un miros intens de ars și un vuiet surd și sincopat, asemenea duruitului timbalelor ori al tunetului, care se prelungea monoton. Faulques și Olvido luau micul dejun cu cafea și pâine prăjită, privind coloanele de fum negru care urcau vertical din vechea Ragusa. Se trezise Într-o noapte și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns lângă pădurice, s-a oprit și a așteptat nemișcat printre măruntele urme luminoase ale licuricilor. Se simțea liniștit, cu mintea limpede. Cu memoria și intențiile senine. Nu-i era teamă, nu avea dureri. Sub efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
descoperind În ea Însemnele identității. Specie hibridă - nici ficțiune sută la sută, nici document În Întregime -, jurnalul Își caută, inconștient, originile. Spre deosebire de autobiografie, În care jocul memoriei modelează și remodelează la nesfârșit formula scrierii, jurnalul se constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale autorului. Mai Întâi, pune o piedică evocării nezăgăzuite a timpului trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
necesar formării unei personalități echilibrate. În felul acesta ne sprijinim pe ajutorul părinților, pe care îi investim cu atribuții de formatori informatori în efortul instructiv educativ al copilului. Familia (părinți, frați) formează factorul principal în stimularea interesului și abilităților copilului surd, hipoacuzic, de a comunica prin limbajul verbal, înlăturând pe cel gestual. Problema competențelor verbale și comunicaționale este mult ușurată de familie prin implicarea conștientă și timpurie în perspectiva integrării optime a copilului în mediul înconjurător. Structura simplificată a psihismului handicapat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația, ceea ce creează un deficit în conturarea conceptului. Toate aceste lipsuri trebuie eliminate prin exerciții îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice: surda și sonora p-b, t-d, k-g, f-v, s-z, ș-j, c-g, k-g. Potrivit fonostatisticii efectuate de Alexandra Roceric Alexandrescu „raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
raportul dintre vocale și consoane în limba română este de 49,4% vocale și 49,47% consoane, vocalele fiind cele mai frecvente în ordinea e,a,â, urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
citire și scriere. Și aici continuă dezvoltarea auzului fonematic, mai ales luând în considerare principiul coarticulării, când sunetul capătă altă valoare în funcție de structura fono-articulatorie a cuvântului, față de etapa când a fost impostat izolat. Încă există pericolul de a le confunda (surda cu sonora: s cu z; f cu v; t cu d; ș cu j; p cu b). Pentru cei cu logonevroze și tulburări de ritm se exercită ritmarea prin diverse procedee, exemple de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite. Tactul pedagogic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole la ieșirea din aparatul fonator, obstacole care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
stop, zi și noapte, el creează neliniști automatizate, reflexe și deprinderi definitive. Un sistem politic total represiv, care nu dă semne nici de șovăială, între onformism și libertate nici de flexibilitate, nici de oboseală, injectează subconștientului social o teroare generală surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice speranță de ameliorare, de clemență, de transformare. Ideea de viitor dispare. Este total abolită. Totul este prescris, dat, previzibil, impus odată pentru totdeauna. Victoria socialismului este ireversibilă. 3. Toată povestea aceasta sumbră
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și de la aceea de membru al ierarhiei sociale. Singura care, în ordinea totalitară, este, în astfel de cazuri, definitorie și hotărâtoare. De aici, ipocrizia și o falsă modestie infatuată. Urmată de o permanentă tensiune uneori declarată, de cele mai multe ori doar surdă dintre cele două planuri. Și, mai ales, repulsia pe care o provoacă acest tip literar-uman prin impostura sa permanentă și fundamentală: el ar vrea să se impună și să se facă recunoscut ca scriitor, fiindcă este redactor-șef, editor, director
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să-mi dea drumul și întorcîndu-mă acasă, în ziua aceea, am fost pe punctul de a-mi anula biletul de tren, uitînd într-o clipită scopul călătoriei, nemaiacordîndu-i nici urmă de interes, căci nu eram nici candidată la sinucidere nici surdă la avertismente, la mesajele și semnele care mi se trimiteau. La șaisprezece ani am pierdut un avion în urma unei beții la sărbătorile orașului Bayonne și avionul acela s-a prăbușit. M-am gîndit îndelung la asta. Am hotărît atunci că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și, în ciuda slăbiciunii vocii sale, nu a ezitat să vorbească în persoană la reuniunile Asociației din sala Montesquieu. Discursurile sale, în formă de apologuri, erau întotdeauna puternic aplaudate. În același timp, Bastiat nu era un orator înnăscut; vocea sa era surdă și învăluită, îi lipsea animația în gest, siguranța în intonație. Dar cuvântul său era spiritual, fizionomia sa expresivă și accentul său impregnat de o convingere atât de puternică, încât auditoriul uita imperfecțiunile oratorului, aplaudând stilul scriitorului și lăsându-se câștigat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
elevii cu deficiență auditivă spre a fi ținte, este reprezentat de situația în care aceștia studiază alături de elevi auzitori, chiar dacă prezintă alt tip de deficiență (în realitatea școlară românească regăsim situații în care, în special în școlile profesionale, alături de elevi surzi sunt integrați elevi cu alte tipuri de deficiențe) și se confruntă cu diverse acte negative care pot favoriza tendința acestora de interiorizare (Gregory, Bishop și Sheldon, 1995). Având în vedere că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
faptul că victima nu aude, autorii pot apela la alte strategii precum hărțuirea psihologică prin email sau mesaje pe mobil. În condițiile în care „a fi diferit” este cel mai cunoscut motiv pentru care elevii sunt hărțuiți, în cazul elevilor surzi, diferența fiind dată de specificul deficienței. În ceea ce privește gestionarea bullying-ului, mediul școlar poate reduce incidența acestuia prin aplicarea unor strategii eficiente precum: implicarea profesorilor în diverse traininguri; în acest context, avansăm ideea că aportul psihologilor și al consilierilor școlari trebuie dublat
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]