4,311 matches
-
întipărite în memorie. Din acest punct de vedere, nu fac excepție. Îmi aduc aminte cîteva imagini. Cea mai veche, cred, trebuie să fie focurile de artificii în ziua victoriei din Moscova, de la 9 mai 1945. Nu, nu mă încearcă nici o tentație de a-mi scrie memoriile. Detest să scriu, cum am spus. Î. Ați avut o copilărie bună, fericită? Ce așteptați de la părinții dvs. pe atunci? Libertate, tandrețe, nimic? R. Nu am așteptat nimic de la părinții mei. Nu stăteam prea mult
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
adunau, cerșind, bani „pentru copiii din Vietnam”, eu i-am găsit simpatici și chiar îndreptățiți: adulții îi mințeau și ei făceau același lucru. Dar mai mult decît atît, m-am gîndit la aforismul lui Valéry, care spune că cinismul este tentația oricărei inteligențe și l-am găsit destul de just, fără legătură cu mediul social sau politic. Pe dvs. de ce v-a îngrijorat? R. Experiența noastră ne-a lăsat pe toți cam cinici. Dar cînd copii de 8-10 ani dau dovadă de
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
în deceniul de după 1948, în republica populară română. Arta totalitară își asumă misiunea ei formatoare și activistului, scriitorul / cineastul îi oferă o cale de acces către interioritatea umană, ca un preludiu al metamorfozei revoluționare. Raționamentul leninist combină meliorismul iluminist cu tentația adamică: de vreme ce arta e a poporului, accesibilitatea este precondiția oricărei opere de artă autentic revoluționare. Deceniile care separă monologul leninist de exhortațiile ceaușiste nu modifică substanța profundă a mesajului: drumul drept, unicul acceptat, este cel la capătul căruia creatorul se
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
cu resturile lumii vechi: criteriul fișei de cadre este operant și în acest caz. În colecția de biografii contemporane a epocii realismului socialist, fizionomia lui N. Moraru are atributele tipicității, de la cariera de ilegalist până la fanatismul inchizitorial care elimină orice tentație a nuanțării. Intervențiile sale au o tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare.3 O dată cu extincția vechii ordini, iluzia neutralității
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
impostori, bărbați și femei, mai ales femei, care, îmbătrînind, au trecut în mod lin, fără să facă nici un fel de valuri, de la folia erotică la cea mediatică, de la discursul comunizant la acela naționalist sau etnocentrist, de la un profesionalism mediocru la tentațiile reflectoarelor, ale scenei politice sau pseudoartistice. Exaltările extremiste, anatemele, etichetările, acuzațiile maniheiste proferate adesea fără beneficiul dubiului sau cercetarea prealabilă la sursele de informații, sînt deasemeni trambuline sigure pentru realizarea ambițiilor îndelung legănate la piept. E nevoie oare pentru mult
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
doar de o benignă, dar perseverentă și orgolioasă gonflare, de care Descartes și Lacan (Lumière și Méliès în cinematografie etc.) sunt ultimii care au nevoie. Pentru că am început cu ceea ce ar putea conta ca defecte ale cărții, să mai consemnez tentația nu întotdeauna bine strunită a autorului către beția de cuvinte și către exprimarea patetic emfatică - și aceasta suficient de discretă, notabilă poate mai ales prin înseriere cu alți autori. Într-un plan mai general, Borges constata odată, cu toată grija
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]
-
nimic de restul lucrurilor. Mai bine zis, se desfăcea, parcă purtase în ea însăși germenele acestei nimiciri.” Dar se pot încerca, bineînțeles, și apropieri cu zone literare exterioare. Mai ales că orice reconsiderare și recuperare de acest tip suferă de tentația comparatistică. Predilecția pentru personaje bătrâne și senzația permanentă de fragilitate și de iminență a morții, precum și delicatețea narativă apropie o proză ca Jilțul de nuvelistica lui Anton Holban, de pildă. În vreme ce Clopotul sau Noapte cu lună, o frumoasă metaforă a
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu dorul - vorbește despre această subtilă alcătuire a eului său poetic („M-am amestecat cu viața,/ Ca soarele cu dimineața,// M-am amestecat cu dorul,/ Ca sângele cu izvorul”), tentația orfică -cântecul, sinonim cu poezia - fiind dublată ulterior de cea mesianică („Cineva sus pe coastă,/ Spală lacrima lunii/ Cu lacrima noastră”- Izvorul). Poet prin excelență al mamei, el dezvoltă ca nimeni altul această mare temă în lirica română contemporană, încărcând
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
spațiul ideal pentru experimentarea celor mai complexe și mai rafinate probleme de limbaj. Aparent figurativa, pentru că ea se sprijină pe un set de semne ușor de recunoscut, această imagine, fără conținut psihologic și fără nici un referent contextual, nu implică nici o tentație descriptivista și nici un comentariu care să sugereaze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre
Ilie Boca, schită pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17648_a_18973]
-
intrat în atenția publică, Mirela Trăistaru și-a individualizat deja expresia și, în același timp, și-a construit riguros o atitudine artistică. Lucida că majoritatea colegilor ei de generație, cu o conștiință de sine foarte puternică și eliberată de orice tentație a demiurgiei de factură romantică, Mirela Trăistaru înțelege artă că pe un amestec bine dozat de convenție culturală, de experiență în cîmpul limbajului și de exercițiu existențial, în care autoreferentialitatea joacă un rol foarte important, într-un spațiu simbolic cu
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
mă uitam deseori la o fotografie de-a lui mai din tinerețe care îmi plăcea fiindcă arată frumos, avea o noblețe de bărbat cuceritor mai mult prin gravitatea să, în genul celor ce țin la distanță femeile, ca pe niște tentații care te fac să-ți pierzi și timpul și energia. Totuși, emană o forță bărbăteasca atît de puternică, încît nici un moment n-ai fi putut fi ispitit să bănuiești în el vreo deviere a naturii. Nu. El răspîndea un aer
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
prezentări, se află poeme ale doamnei, puteti identifica și singuri locul bine stabilit, după următoarea mostră: "Iubire cu fructe introvertite/ și mîngîieri sinucigașe/ mi-e dor de iubitul/ ce îl aveam/ sau poate mi-e dor/ de privirea absorbind pătimașa/ tentația vrăjii sub care trăiam". Comerțul cu gogoși Într-un interviu despre Transilvania electorală, sintagma care probabil că va face carieră, Bogdan Chireac scrie despre eforturile puterii și ale opoziției de a cîștiga electoratul din această parte a țarii. Aceste eforturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
adevarat. În Ferestre nu regăsim acea desfășurare amplă a pelerinei inspirației care ne încântă când citim Levantul sau Orbitor. Poeto-prozatorii din recentul "volum colectiv" scriu chinuit, mândri parcă de lipsa lor de dexteritate și refuzând cu o grimasa sarcastica orice tentație a măreției. Ei își exhiba prolixitatea și prozaismul în felul sfidător în care rockerii își afișează capetele rase, hainele jerpelite și mersul șleampăt. Uneori, practica un ritual al cruzimii, delectându-se cu plictisirea cititorilor așa cum sataniștii se delectează cu strangularea
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
ancorat în contingent, precum cel definit de Rorty, operează cu altfel de criterii decît cele prescrise de Bloom. În primul rînd, acest sine e conștient că limbajul sau (că suma implicită de credințe, valori și reprezentări ale lumii) e reflexul tentației noastre de a privilegia un limbaj din pluralitatea celor existente, pentru că acela este limbajul în care descriem noi universul sau pe noi înșine. Reuniunea acestor individualități contingențe și a limbajelor lor reprezintă, pentru filozoful neopragmatician, o comunitate liberală: o comunitate
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
primă instanță, prin firul polițienesc. Cine nu se teme însă de ghimpii trandafirului, se poate apropia de seducătoarele-i petale, îmbogățind receptarea cu noi și noi dimensiuni estetice, sociale, religioase, politice, culturale, metafizice. Drumul prin labirintul semnelor este plin de tentații, de obstacole, de ramificații stufoase. Fiecare este liber să aleagă calea de a nu se rătăci, de a nu rămîne prizonierul scriiturii, decît în planul ulterior al reflecției. În mod surprinzător pentru mine, Numele trandafirului a fost dramatizat și pus
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
adevăratei cazuistici a poeziei românești de patrie. În cadrele ei se așează, incontestabil, si Nicu Caranica, bard de prestigiu al exilului, care, aflat astfel în plin mediu european, isi programează încă o sinteză, cea a imanentei etnice cu universalitatea. Depășind tentația unei închistări în tragicile evenimente din 1940, trăite de români, d-sa intenționează a-și aruncă săgeată de foc sublim a lirismului către largul acelor zări care i-ar putea îndreptați generalitatea: " pe care-l visăm s-a voit orientat
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează între seriozitate și denunț, între tentația metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni mici și medii, lăsate în voia gravitației sau lansate în spațiu, gracile ca niște săgeți, modelate subtil sau proiectate într-un decorativism hieratic, patinate greu sau polisate pînă la transparență
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
ideea ori conceptul, fie setea de inedit sau foamea de insolit să se coaguleze în energii ce întrețin vibrația. Componistica românească pare a fi învățat să dea glas unei atari vibrații. Dacă în deceniile 6-7 morbul formalizărilor sățioase (explicabil prin tentația “fructului oprit” consecutivă epocii staliniste) pusese stăpânire cu frenezie pe condeiele cele mai destoinice, treptat spațiul expresiei sonore s-a extins și s-a destins, dexteritatea și performanța intelectuală fiind pândite tot mai des de descalificare în fața vibrației. Însă fără
Curiozitate și erudiție by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14339_a_15664]
-
complexele" literaturii române poate fi abordată, în principiu, din două unghiuri - cel al contextului strict al apariției sale celei dintîi (distanțele pe care le ia față de protocronism, încercarea pe care o face de a privi din alt punct, lipsit de tentația idealizării, tradiția) sau cel al textului propriu-zis, al actualității sale, fără a face continuu cu ochiul spre trecut. Cea mai adecvată perspectivă - și cea care ar intra cel mai bine în rezonanță cu modul echilibrat în care Mircea Martin își
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
spontaneitățile sale. Interesat deopotrivă de tactilitatea materiei și de iconografie, sculptorul creează forme bizare, de dimensiuni în general mici, în care coșmarurile medievale și frustrările contemporane se întîlnesc cu o egală energie fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale, iată care ar putea fi semnificația imediată a hibrizilor lui Petru Galai. Pierderea identității, surparea individului în colectivitate și proliferarea materiei în detrimentul ordinii spirituale constituie scenariul narativ în perspectiva căruia sculptorul își premeditează acțiunea. Consecință
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
peripeție extatică. Scrisul are tensiunea și vertijul unui act erotic, el e o întreagă biografie amoroasă ce se întinde de la cochetărie și alint pînă la vraja postorgasmică". O altă particularizare a ironiei practicate de Al. Cistelecan ne e oferită de tentația scientizantă, sub chipul unei geometrizări care, developată în scrierile examinate, ni se recomandă ca o performanță a textului critic însuși. Dacă ironia e în esență dincolo de subiect și de obiect, irealizînd ambii termeni, aici ea se reduce considerabil cu concursul
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
din zilele prea scurtei mele treceri pe uluitoarea planetă Manhattan autorul Semioticii poeziei (1978) și al Producerii textului (1979) - care veneau după ceva mai vechile Eseuri de stilistică structurală (1969) - urma să aibă această întâlnire. N-am putut, evident, rezista tentației de a face cunoștință cu poeticianul îndrăzneț și subtil care în cele câteva cărți ale sale, toate fundamentale, invita la apropierea față de textul literar ca de o realitate unică, cu articulații proprii care cer atenția individualizată a cititorului și nu
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
dramatizată) chiar disputa asupra corectitudinii lingvistice. Cum se știe, în D-l Goe... mam'mare utilizează forma marinel, mamița e convinsă că varianta corectă este marinel, iar tînărul Goe le corectează - "Vezi, că sunteți proaste amîndouă?" - cu argumentul formei mariner. Tentația mare este de a interpreta acest dialog ca exemplu de supralicitare a abaterii, într-o lipsă de repere asemănătoare cu cea presupusă de soluția conflictului din O scrisoare pierdută, printr-un Agamiță Dandanache "mai prost ca Farfuridi și mai canalie
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
unui prozator, pur și simplu, mereu la pândă să prindă comportamentul omenesc, text mai puțin speculativ, mai putin apropiat de teoria ,,actului gratuit", gidiană, am întâlnit-o la pagina 1221 a Jurnalului. Notă care marchează începutul anului 1935. Este vădita ,,tentația proletara". Citez: ,,Luni, 4 martie. Adresându-mă bătrânei femei de menaj: - Spune, tușa Eugenia, ai petrecut o duminică frumoasă? Ai fost la slujba? - Păi da... - De dimineață, si pe urma seară? - O, să mă ierte Dumnezeu, numai dimineață. Știți că
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
care ajunge detectiv fără voie, Mircea Rusu joacă subtil, sobru și misterios. Și ceilalți actori - nume mari ale scenei românești - sunt la înălțime. Dacă ar avea mai mult ritm, dacă nu ar exista momente de stagnare în care telespectatorii simt tentația să se mute pe alt canal, serialul ar putea deveni un succes al televiziunii publice. Totul a început la Târgoviște Aventura vieții lui Ion Heliade Rădulescu a început acum 200 de ani (mai exact: la 6 ianuarie 1802) la Târgoviște
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]