KorAP: Find »[drukola/base=teroare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...163 164 165 ...231 >

5,751 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

că nu l-o cunoscut mama. Și nici nu s-o mai îngrășat dup-aia Ce vă mai amintiți despre reeducarea de la Gherla? Și-n Gherla o fost, numai că noi n-am apucat-o. La camera 101 o fost. Teroare mare o fost, asta-i tot... D-apoi am povestit cu băieți care-o fost la Pitești, cu studenții de-aici... Doamne feri ce-o fost acolo... Acolo mulți dintre studenți o-nebunit, cu reeducarea aia, cu Nicolski, că el

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
apoi, pe ormă, săracii, mulți își lăsa galenții ăștia de lemn prin cameră, și Istrate le zicea: Bă, ți-ai lăsat galenții! Și-apoi le mai da câte una peste spate cu botele alea pe care ducea hârdaiele. O fost teroarea mare atunci... Bătăi, extraordinare, și-n fiecare duminică era bătaie de la ora opt și până pă la 12. Urla celularul! P-un fost coleg, Victor Orha, l-o’ dus în pavilionul 2, și cică i-o dat 25 la fund

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
făceau norma, care era de trei kilometri de prășit pe zi, și era foarte greu de realizat... Oricum, gardienii erau mereu după tine și te zoreau, dar te și atenționau să nu acoperi porumbul când prășești... Erai mereu ținut sub teroare... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? Pă mine nu m-au bătut cât am stat pe „Gironde”... Dar regimul de acolo era extrem de greu... La un moment dat nu mai puteam, simțeam că înnebunesc... Eram așa... cu mintea năuc. Nu știu cum

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
probabil nu era decât unu’ în București... S-au recunoscut ăștia... Și io am zis: Domnule, mă bat ăștia, că eu nu știu ce să le spun, că eu nu cunosc nici un cod, că le-aș spune să scap dracului cumva de teroare. Zice: Las’ că-l cunosc eu și ți-li spun. Ca să vezi cum sunt colegii... Și a zis că eu am asistat la discuțiile lor, și că nu i-am denunțat, și că asta înseamnă că am fost de acord

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
cât dovlecii așa, de luni de zile am tras de ele... De bătut ne-a bătut Manea, un nenorocit, un țigan din Jilava, care era plutonier-major. Am stat în celulă la Jilava în condițiile ălea teribile de înfometare, și de teroare, și de nesiguranță... Vă mai amintiți cum ați fost dus la Salcia? Ne-a îmbarcat într-o noapte într-un tren. Mulți spuneau: Domnule, ne duce în Siberia! Alții spuneau că ne duce în Bărăgan... Erau geamurile toate vopsite, n-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
programul de muncă... ce mai puteți să-mi spuneți despre acest aspect? Ei aveau următoarea rațiune: bătrânii și așa or să moară, dar ăștia tineri trebuie uciși... Și atunci ne supunea’ la un regim de muncă silnică epuizantă, și de teroare ca să te-nnebunească. Asta era! Diagnosticul era degradare fiziologică, biologică. Eu ședeam pe lângă popi, și făceam și norma lor, și tot pe mine mă bătea... că îți spusei, pe lângă că ne scotea la muncă ne mai și bătea... Țăranii aveau

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
spoit un fel de firmă / Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă. / Iar țările occidentale își urmează afacerile lor / Nebănuind cam câtă jale rămâne în urma rușilor. / Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta / Cu înfometata ei teroare, cum nici n-a fost pe lume o alta. Ce colegi de detenție vă mai amintiți? În lot era unu’ Filip Dumitru care venise exmatriculat de la cinematografie, că făcuse niște porcării, și l-am întâlnit la închisoare după aia și

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
așa a fost în toate închisorile, să știți. La Jilava cât ați stat? Nu-mi mai amintesc. De ce să spun... Câteva luni... Despre Galați ce puteti să-mi spuneți? Același regim era și acolo. Ei își făceau programul lor dă teroare prin demoralizarea deținutului, prin lipsa de alimentație... La Galați am stat cam un an, după care am plecat la Botoșani... Tot așa, cu vagoane întregi, s-a evacuat Galațiul... La Botoșani a fost mai greu de suportat regimul decât în

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
separat, nu-i băga cu noi. Aveau grija lor și le dădea bataie, odată pe lună sau o dată la două săptămâni... Ești vinovat, nu ești vinovat, luai bătaie. Aveau viețaș cu 25 de ani, și ne da bataie, ca să fie teroarea strânsă... Îl băga pe deținut cu fundul gol și-i dădea 25 la fund... Eu n-am crezut, dar am avut un coleg de-al meu, Vasile Hărăbor, a rupt dintr-o bucată de cearșaf și a cusut o pereche

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Pentru ce ești, mă? Păi, pentru colectiv. Mă, pentru ce ești tu? Pentru colectiv. Toți așa știam. Și punea chiciorul ’colea, uite așa, și când îți dădea un pumn veneai dincoa’... Bă, nu ești pentru colectiv, ești pentru acte de teroare! Fii atent ce îți spun... și acte de teroare e scris și aici... Când îl lua pe ălălalt la bătaie, de frică, nu știa să mai zică „acte de teroare”, zicea „acte de oroare”! Și atuncea am știut și eu

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
ce ești tu? Pentru colectiv. Toți așa știam. Și punea chiciorul ’colea, uite așa, și când îți dădea un pumn veneai dincoa’... Bă, nu ești pentru colectiv, ești pentru acte de teroare! Fii atent ce îți spun... și acte de teroare e scris și aici... Când îl lua pe ălălalt la bătaie, de frică, nu știa să mai zică „acte de teroare”, zicea „acte de oroare”! Și atuncea am știut și eu, și chiar și ceilalți, pentru ce suntem arestați... Bun

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
dincoa’... Bă, nu ești pentru colectiv, ești pentru acte de teroare! Fii atent ce îți spun... și acte de teroare e scris și aici... Când îl lua pe ălălalt la bătaie, de frică, nu știa să mai zică „acte de teroare”, zicea „acte de oroare”! Și atuncea am știut și eu, și chiar și ceilalți, pentru ce suntem arestați... Bun. Ca să spun ce nu mă privește pe mine, nu știu dacă e permis... Da’ mai bine nu trebuie să spun... Ce-

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-mi povestiți? Ne-o judecat Tribunalul Militar Constanța în deplasare la Galați. Am fost treisprezece în boxă. Eu am fost condamnat cu art. 199 la cinșpe ani de muncă silnică și cinci ani degradare civică pentru crimă de „acte de teroare contra orânduiri socialiste”, contra îndrumătorilor care făceau colectivizare forțată... Adică degradarea ce era? Nu aveai voie când te eliberezi, să alegi sau să fii ales... Și unde ați fost dus după proces? După proces, în mai, ne-au pus lanțuri

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
pentru ce ești condamnat. Era unul Costică Unghie: Pentru colectivizare. I-a dat o palmă de a sărit cu cracii în sus. Avea dosarul lui, și zice: Trebuie să zici și noaptea că ești condamnat „pentru crimă de acte de teroare”! Altfel, programul era: trezirea la cinci, stingerea la zece. Dar foamea era cea mai mare teroare. Întotdeauna după ce îți dădea să mănânci, îți era mai foame! Eu nu am fost sătul șase ani jumătate! Era mâncarea inconsistentă... Turtoi de ăla

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
a sărit cu cracii în sus. Avea dosarul lui, și zice: Trebuie să zici și noaptea că ești condamnat „pentru crimă de acte de teroare”! Altfel, programul era: trezirea la cinci, stingerea la zece. Dar foamea era cea mai mare teroare. Întotdeauna după ce îți dădea să mănânci, îți era mai foame! Eu nu am fost sătul șase ani jumătate! Era mâncarea inconsistentă... Turtoi de ăla, fără calorii... Eu, parcă, stăteam în celula 97, cu Focșa, cu un unchi care e mort

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
se afla cu domiciliu obligatoriu. A fost eliberat în 1964 și ținut sub observație de Securitate, care a încercat să îl și folosească, pentru a ajunge la tatăl său. A plecat în exil în Elveția, împreună cu familia. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar P-Q, București, Mașina de Scris, 2006, p. 164. Florea Mureșanu (1907-1961), preot la catedrala din Cluj, profesor la catedra de Teologie practică a Academiei Teologice, din 1946 protopop al Clujului funcție pe care este nevoit să o

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
la Satu Mare, Gherla, Jilava și Aiud, unde a murit la 4 ianuarie 1961. Martiri pentru Hristos, din România în perioada regimului comunist, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, p. 500-502; Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar M, București, Mașina de Scris, 2004, p. 423; Ovidiu Cotruș (1926-1977), poet și critic literar. Mircea Tarcea a precizat că este vorba de satul Buitur, actualmente suburbie a Hunedoarei. Gheorghe Tarcea (1890-1963). Preot în mai multe parohii de lângă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Hotico, s-a născut la 15.10.1929 în comuna Ieud, Maramureș. A fost partizan în grupul condus de preotul Atanasie Oniga și de Pop Niculae. A fost împușcat în luptă de Securitate la 13 septembrie 1952. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar H-L, București, Mașina de Scris, 2003, p. 68. Lunca la Tisa. Alexandru Maier, Am fost medic la Gherla, Mentor, Târgu Mureș, 1998. Între 1960-1963 penitenciarul a fost condus de Alexandrescu Dumitru. Localitate din județul Mureș. Localitate din

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
împușcat de Bogdănescu Ion și Madan Ion cu pistolul dat de ofițerul politic Chirion. Pentru justificarea crimei a fost târât lângă sârmă și au susținut că a vrut să evadeze, dar au uitat să îi desfacă lanțurile. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar D-E, București, Mașina de Scris, 2002, p. 166. Frontul Salvării Naționale. Un interviu cu Cosntantin Rodas va fi publicat într-un volum ulterior. Ion Golea născut în 1922 în localitatea Bahnea, student, executat la Jilava în 31

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
1953. Cicerone Ionițoiu, Album al martirilor..., p. 129. Sabin Mare avea să fie împușcat de Securitate în județul Făgăraș în 1953, Cicerone Ionițoiu, Album al martirilor..., 1999, p. 100. Ilie Rada a reușit să fugă în Occident. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar R, București, Mașina de scris, 2007, p. 18. Ludovic Weiss locotenent-colonel, anchetator al lotului Pătrășcanu. Membru de partid din 1945. A fost înaintat la gradul de inspector de Securitate și trecut în rezervă în martie 1960. Între 1946-1953

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Chehata scriitoare, (sora lui Cezar Petrescu). Condamnată în august 1950 la muncă silnică pe viață pentru legături cu Legația Franței din București. A trecut prin penitenciarele M.A.I., Jilava, Văcărești și Mislea. A fost eliberată în 1954. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar C, București, Mașina de Scris, 2002, p. 87. Mănăstirea Mislea a fost clădită în 1536 de Radu Paisie, cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș, domn în Țara Românească între iuni 1553 martie 1554). A fost fiul

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
desființării bisericii greco-catolice și deportată la Viișoara, în Bărăgan. În 1956 a fost arestată din nou și condamnată pentru popularizarea cărții Apariția Maicii Domnului la Lasalette. A desfășurat o intensă activitate spirituală în cadrul bisericii greco-catolice din clandestinitate. Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar A-B, București, Mașina de scris, 2000, p. 223. Localitate în județul Satu Mare. Romulus Zăroni ministru al agriculturii în guvernul Petru Groza. Iacob Cimpoca, s-a născut în 1917 în Teregova. Luptător anticomunist, a fost arestat în 1949

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Ionițoiu, acesta era din Runcu Salvei, județul Bistrița-Năsăud. În timpul detenției a colaborat cu administrația închisorii. S-a accidentat într-o mină de plumb din Baia Sprie. În reeducare la Gherla s-a aflat și un Grigore Bașotă. Cicerone Ionițoiu, Victimile terorii comuniste. Dicționar A-B”, București, Mașina de Scris, 2000, p. 131. Localitate în județul Satu Mare. Gheorghe Cristescu Plăpumaru, fost prim-secretar al P.C.R. în perioada 1921-1924, deținut atât înainte cât și după 1944. Titu Jubleanu a fost executat la închisoarea

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Corola-website/Law/128985_a_130314

propagandă în favoarea politicii lor; ... c) Au pregătit opinia publică pentru intrarea în Axa și au îndemnat la războiul nedrept împotriva Națiunilor Unite; ... d) Au militat pentru idei contrare principiilor democratice, ori, influențați de concepții antidemocratice, au îndemnat la acte de teroare, rebeliuni, schingiuiri și omoruri sau au participat la ele. Articolul 2 Sancțiunile pentru faptele prevăzute la art. 1 sînt următoarele: 1. Admonestarea scrisă. 2. Suspendarea activității de la 6 luni la 5 ani. 3. Interzicerea definitivă. Suspendarea și interzicerea privesc exercițiul

LEGE nr. 102 din 9 februarie 1945 pentru epurarea presei. In: EUR-Lex (1945) [Corola-website/Law/128985_a_130314]
Corola-website/Law/141292_a_142621

violent a ordinei sociale existența în Stat; ... b) Faptul de a constitui sau organiza asociații secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie că au ori nu caracter internațional; ... c) Faptul de a lucra, prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teama ori dezordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România; ... d) Faptul de a intra în legătură cu vreo persoană sau asociație cu caracter internațional din străinătate sau din țară, în scopul de a primi instrucțiuni sau

LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/141292_a_142621]