6,328 matches
-
a șoldului anual al bugetului local se efectuează în primele 7 zile lucrătoare ale lunii ianuarie 1995. 3.5. Fondul de tezaur al județului, municipiului București și sectorului agricol Ilfov se păstrează în contul 65.12 "Disponibil din fondul de tezaur", deschis pe seama consiliilor județene, Consiliului Local al Municipiului București și Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov, la sucursalele Băncii Comerciale Române - Ș.A. (în județele în care nu funcționează trezorerii ale finanțelor publice) sau în contul 50.08 "Disponibil din fondul
INSTRUCŢIUNI Nr. 16298 din 8 decembrie 1994 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111637_a_112966]
-
pe seama consiliilor județene, Consiliului Local al Municipiului București și Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov, la sucursalele Băncii Comerciale Române - Ș.A. (în județele în care nu funcționează trezorerii ale finanțelor publice) sau în contul 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur județean" (în județele în care funcționează trezorerii ale finanțelor publice). 3.6. Direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, împreună cu sucursalele Băncii Naționale a României, Băncii Comerciale Române - Ș.A., Băncii Române pentru Dezvoltare - Ș.A. și ale Băncii Agricole - Ș.A., precum și
INSTRUCŢIUNI Nr. 16298 din 8 decembrie 1994 privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar la finele anului 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111637_a_112966]
-
4 și care se referă la: a) investiții directe ale rezidenților în străinătate (sub formă de investiții mobiliare sau imobiliare); ... b) investiții de portofoliu ale rezidenților în străinătate (sub formă de valori mobiliare: acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte titluri de valoare); ... c) împrumuturi și credite acordate nerezidenților sau depozite ale rezidenților constituite în străinătate; ... d) împrumuturi și credite primite de rezidenți sau depozite ale nerezidenților deținute de rezidenți în conturi la societăți bancare din România; e
REGULAMENT nr. V/10.813 din 18 august 1994 privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111630_a_112959]
-
la 5 (cinci) zile lucrătoare de la semnarea acordului de implementare. Articolul 3 Rata dobinzii la împrumut, ce urmează a fi plătită de către Împrumutat Împrumutătorului, va fi determinată de Swiss Național Bank, pe baza dobinzii la 6 luni la Bonurile de Tezaur S.U.A. majorata cu 1/2%, la data disponibilizării împrumutului, si va fi actualizată după aceea la fiecare 6 luni, pe aceeași baza. Plățile dobinzii vor urma la fiecare 6 luni. Articolul 4 Împrumutul va fi restituit Împrumutătorului într-o singură
ORDONANTA nr. 20 din 25 august 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elvetian referitor la un împrumut pe termen mediu pentru suma de 7,2 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti la 22 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109116_a_110445]
-
precum și ale dispozițiilor din prezenta lege. Ministerul Finanțelor este împuternicit să avizeze contractarea împrumuturilor de către administrațiile publice locale după constatarea existenței posibilităților de rambursare. Articolul 7 Împrumuturile de stat se realizează și prin emisiuni de valori mobiliare: obligațiuni, bonuri de tezaur, titluri de rentă sau alte înscrisuri de stat. Emisiunile de valori mobiliare reprezentînd împrumuturi de stat, vânzarea și răscumpărarea acestora, precum și plata dobînzilor și a altor speze aferente se fac direct de către Ministerul Finanțelor sau prin intermediul altor instituții financiare specializate
LEGE Nr. 91 din 30 decembrie 1993 privind datoria publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109330_a_110659]
-
din domeniul său de activitate; ... (24) coordonează și supraveghează activitatea în domeniul loteriilor de stat, eliberează licențe, în condițiile legii, pentru practicarea jocurilor de noroc; ... (25) asigura, potrivit legii, tipărirea hîrtiilor de valoare de natură titlurilor de stat, bonurilor de tezaur, obligațiunilor necesare finanțării datoriei publice, timbrelor fiscale, precum și a formularelor și imprimatelor tipizate utilizate în activitatea fiscală și financiar-contabila; ... (26) editează materiale de specialitate necesare mediatizării problematicii financiare în vederea cunoașterii sale de către personalul propriu și contribuabili; ... (27) realizează revista "Finanțe
HOTĂRÎRE Nr. 449 din 29 iulie 1994 *** Republicată privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111066_a_112395]
-
din domeniul său de activitate; ... (24) coordonează și supraveghează activitatea în domeniul loteriilor de stat, eliberează licențe, în condițiile legii, pentru practicarea jocurilor de noroc; ... (25) asigura, potrivit legii, tipărirea hîrtiilor de valoare de natură titlurilor de stat, bonurilor de tezaur, obligațiunilor necesare finanțării datoriei publice, timbrelor fiscale, precum și a formularelor și imprimatelor tipizate utilizate în activitatea fiscală și financiar-contabila; ... (26) editează materiale de specialitate necesare mediatizării problematicii financiare în vederea cunoașterii sale de către personalul propriu și contribuabili; ... (27) realizează revista "Finanțe
HOTĂRÎRE Nr. 449 din 29 iulie 1994 *** Republicată privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111065_a_112394]
-
Marin Preda, cum se cuvine când bea omul un pahar mai mult, Preda ar fi supraviețuit. Când am văzut pozele din casa lui Ion Cucu, în această expoziție orizontală, mii de poze, am avut sentimentul că am în față un tezaur. Și asta nu numai pentru că cei mai mulți dintre scriitorii fotografiați de Ion Cucu au murit. Miile de poze ale lui Ion Cucu sunt tot atâtea documente despre o lume, aceea a scriitorilor. Un uriaș roman în imagini care își așteaptă editorul
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
pentru cunoaștere și aprofundare, același efort de restituire, aceleași analize și judecăți de valoare, formează ambianța organică a celorlalte cărți ale lui Ionuț Niculescu. Condus de ideea că teatrul trebuie gândit în miezul însuși al culturii, găsește în cercetarea sa tezaure de visare și zone de simțire autentică prin care verifică rezultatele atinse în timp de alți cercetători. Lipsindu-le materialul documentar privitor la prima încercare a lui Matei Millo de a duce cuvântul românesc în 1868, la Cernăuți, cei trei
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
Coca-Cola... În fond, la ce bun acest tratat? Cine avea nevoie de el cu adevărat? Rusia nu mai este slavă Domnului vecina noastră. Legăturile cu marea țară de la Răsărit se reduc la două chestiuni: tratatul Ribbentrop-Molotov ( adică pierderea Moldovei) și tezaurul. Restul schimburi comerciale, investiții, proiecte economice comune ține de realitatea cotidiană. Adică de recunoașterea deschisă a faptului că putem trăi foarte bine unii fără alții. Iar atunci când nu putem trăi respectiv, în problema gazului și a petrolului rusesc , băgăm mâna
Testamentul politic al lui Ilici cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13730_a_15055]
-
n-ar fi întristător ar fi de-a dreptul comic. Chiar așa să mobilizezi câteva sute de oameni doar pentru a te întâlni cu dl. Putin, cel care, asemeni unei libelule, are inocența să spună că nu știe nimic despre tezaurul României? De ce era nevoie de pretextul unui tratat? Doar pentru că visul tău suprem era să petreci o ultimă noapte la Kremlin, clădirea kitsch în umbra căreia s-a dezvoltat setea-ți de putere? În această ipostază, de Rastignac politic, am
Testamentul politic al lui Ilici cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13730_a_15055]
-
ridica, în acea necunoștință de cauză, curios dar verificat, urzitoare de energii. Ar fi fastidios și neproductiv să rescriem aici istoria prin unicul criteriu al sistematicelor jafuri - și ele tot atâtea praguri de jos - suferite de un neam, de la capturarea tezaurului lui Decebal de către cuceritorii romani, la pierderea tezaurului trimis la Moscova în decembrie 1916. Cel puțin exemplul acestuia din urmă, formând, până astăzi și, probabil, în veșnicie, un contencios inextricabil cu apropiata/ depărtata putere moscovită, merită un popas de reflecție
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
verificat, urzitoare de energii. Ar fi fastidios și neproductiv să rescriem aici istoria prin unicul criteriu al sistematicelor jafuri - și ele tot atâtea praguri de jos - suferite de un neam, de la capturarea tezaurului lui Decebal de către cuceritorii romani, la pierderea tezaurului trimis la Moscova în decembrie 1916. Cel puțin exemplul acestuia din urmă, formând, până astăzi și, probabil, în veșnicie, un contencios inextricabil cu apropiata/ depărtata putere moscovită, merită un popas de reflecție. Precum se învață la școală, deceniile de la revoluția
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
un popas de reflecție. Precum se învață la școală, deceniile de la revoluția din 1848 până la primul război mondial, intervalul de creare și consolidare a statului suveran român, au reprezentat exact perioada de creștere a aluatului dinaintea tipicei spolieri. Împrejurările trimiterii tezaurului nostru la Moscova - 315.580.476,84 lei aur, dimpreună cu bijuteriile reginei Maria, valorând 7 milioane aur, cu giuvaerurile altor familii, obiecte de artă și arhive - pretind un moment de atenție în demonstrarea ușurinței fără seamăn de care au
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
eternitatea, se numește o clipă de derută. În plin și greu război, la începutul lunii decembrie a anului 1916, linia de rezistență a ceea ce mai rămăsese liber din teritoriul românesc se închega tocmai. Ca să citez dintr-o lucrare de referință: Tezaurul român de la Moscova, de Mihail Gr. Romașcanu, 1934: În cazul când și Moldova ar fi fost nevoită să-și plece capul sub sabia păgână (sic) evacuarea în Rusia apărea inevitabilă. Față de această situațiune, Banca Națională nu putea sta cu brațele
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
din 1914, finanțând mai departe țara, pentru ca să ducă lupte dezrobitoare. Alături de armata țării, Institutul nostru de Emisiune devenise al doilea factor de care depindea victoria finală. Dar sacrificiile ce i se cereau erau strâns legate de punerea în siguranță a tezaurului care garanta emisiunea. El trebuia transportat în Rusia." Se pare că pe când purta tratative cu guvernul rus, președintele Consiliului de Miniștri, Ion I. C. Brătianu, a cerut opinia și a unui bancher oarecum din afara stafului, Mauriciu Blank. "Cunosc Rusia, ar fi
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
spiritelor de acolo și nesiguranța terenului pe care se calcă în acel vast imperiu." Respectiv: "Un asemenea depozit în mâna Moscovei nu e sigur în clipele actuale și vom avea deziluzii amarnice." Încât: "Mult mai indicat ar fi să trimitem tezaurul la Londra." Întrucât domina prezumția că Rusia s-ar fi simțit ofensată când România ar fi depozitat tezaurul în alt stat, bătrânul Blank a mai oferit o soluție: Vom spune guvernului rusesc că România încheie la Londra un împrumut important
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
în mâna Moscovei nu e sigur în clipele actuale și vom avea deziluzii amarnice." Încât: "Mult mai indicat ar fi să trimitem tezaurul la Londra." Întrucât domina prezumția că Rusia s-ar fi simțit ofensată când România ar fi depozitat tezaurul în alt stat, bătrânul Blank a mai oferit o soluție: Vom spune guvernului rusesc că România încheie la Londra un împrumut important și că în acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe lângă guvernul englez să ne
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
simțit ofensată când România ar fi depozitat tezaurul în alt stat, bătrânul Blank a mai oferit o soluție: Vom spune guvernului rusesc că România încheie la Londra un împrumut important și că în acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe lângă guvernul englez să ne confirme aceasta, înlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru într-o țară neutră." Expertul încheia: "Dar, pentru Dumnezeu, nu-l trimiteți în Rusia." Date pe care autorul lucrării le citează dintr-un articol al
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
mai oferit o soluție: Vom spune guvernului rusesc că România încheie la Londra un împrumut important și că în acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe lângă guvernul englez să ne confirme aceasta, înlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru într-o țară neutră." Expertul încheia: "Dar, pentru Dumnezeu, nu-l trimiteți în Rusia." Date pe care autorul lucrării le citează dintr-un articol al lui Aristide Blank, publicat în ziarul Argus din 19 martie 1922 - fără vreo altă
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
Dar, pentru Dumnezeu, nu-l trimiteți în Rusia." Date pe care autorul lucrării le citează dintr-un articol al lui Aristide Blank, publicat în ziarul Argus din 19 martie 1922 - fără vreo altă posibilitate de verificare. Să se rețină că tezaurul ar fi putut fi evacuat și într-o altă țară decât Rusia, cu unicul risc de a jigni o putere numai formal favorabilă nouă. Că existau condiții de garantare din partea puterilor aliate. Cert este că prin jurnalul nr. 20.901
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
condiții de garantare din partea puterilor aliate. Cert este că prin jurnalul nr. 20.901 bis din 12 decembrie 1916, Consiliul de Miniștri, la propunerea ministrului de Finanțe E. Costinescu, decidea: "că este nevoie să se pună în siguranță în Rusia tezaurul Băncii Naționale și aprobă transportarea lui", hotărâre, la rândul ei aprobată și de Consiliul General al Băncii Naționale a României. Printr-un protocol special, guvernul rus își asuma o serie de obligații privind conservarea și restituirea celor 1740 de casete luate în primire
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
asuma o serie de obligații privind conservarea și restituirea celor 1740 de casete luate în primire. 13.823 de saci conțineau numai monede. Totuși, față de valorile în valută, cele în aur, lingouri, reprezentau numai 25,13% din valoarea totală a tezaurului. În afirmațiile raportului Consiliului B.N.R., către prima adunare generală a acționarilor se spunea: "...iar în timpul din urmă, profitând de marea bunăvoință a guvernului M. S. Împăratului Rusiei, care ne-a pus la dispoziție în Palatul din Kremlin (Moscova) un compartiment
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
guvernului M. S. Împăratului Rusiei, care ne-a pus la dispoziție în Palatul din Kremlin (Moscova) un compartiment special am strămutat acolo, cu autorizația guvernului și potrivit legii din 25 decembrie 1916, cele 315.580.476,84 ce aveam în tezaurul nostru de la Iași." Unde au și rămas. Interesant este că, în prima fază a revoluției rusești a existat o posibilitate de transformare a tezaurului în America. Ba chiar, la cererea Băncii Naționale, ministerul nostru de război a trimis o gardă
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
guvernului și potrivit legii din 25 decembrie 1916, cele 315.580.476,84 ce aveam în tezaurul nostru de la Iași." Unde au și rămas. Interesant este că, în prima fază a revoluției rusești a existat o posibilitate de transformare a tezaurului în America. Ba chiar, la cererea Băncii Naționale, ministerul nostru de război a trimis o gardă de douăzeci de jandarmi, îmbrăcați în civil, dar înarmați, cu sarcina de a supraveghea discret depozitele românești. Bineînțeles, ei n-au putut pătrunde în
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]