5,246 matches
-
și ascult): o privire vioaie sau lăsată ostentativ în jos; un tremur imperceptibil al vocii; o fustă cuminte, la mijlocul distanței dintre genunchi și coapse. Pe cele mai îndrăznețe le găseam pe calorifere, bâțâindu-și nerușinat picioarele. Păream un băiat bun, timid, aproape că-mi venea și mie s-o cred. Nimeni nu mă găsea complicat sau periculos. Nu le istoriseam decât amănunte de care mă puteam lipsi. Un amestec incolor de biografie și ficțiune, pigmentat cu multe spații libere, care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
julituri, așa că apărea cu urme pe tot corpul, ca de tortură); Noni, bălai și plângăcios; Doru, urât și murdar de funingine (tac-su’âl bătea-n fiecare seară cu sfoara clopotului de la locomotivă). Despre mine, ce să mai zic? Scheletic, timid, cocoșat: un adevărat amant cu bretele. Când se făcea foarte cald, ne întrebam dacă Leana poartă chiloți pe sub halat. Intram unul câte unul în magazin, sperând să găsim vreun indiciu. Mai luam o „japoneză“, mai ceream un corn, mai vroiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vopsită pe burți și pe coadă. Avinoul tocmai a intrat în uz în primăvara lui 1918, iar mitraliera rotativă Spandau, montată pe fuselaj, în dreptul pilotului, îl face extrem de eficient. De sus, din înaltul cerului pe care doar el îl consideră „timid și primăvăratic“, „Baronul Roșu“ deține un record măreț și sinistru, invidiat de colegi și temut de dușmani: 80 de aparate doborâte, 77 morți, 19 răniți, 10 prizonieri. Dincolo de abilitatea sa neobișnuită de-a perfora avioanele și infanteria inamică, distinsul Manfred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fotografii. Doar că, în mod ciudat, nu există nici un tablou de epocă-n care s-apară reverendul.“ „Nu există sau nu s-a păstrat?“, a întrebat Maria, cu jumătate de cornuleț în gură. „Nu există.“ „Poate tipul a fost un timid...“, am intervenit, fără entuziasm. N-am primit nici un răspuns. Discuția s-a reluat ca la grefier, când se șterge o frază din gura martorului. „Poate reverendului nu-i plăceau reprezentările sau se temea de idolatrie sau discipolat. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor, să le apăr slăbiciunile și frumusețea, grația și nepriceperea, încât, recunosc, înclin să fiu mai degrabă avocatul lor decât cel care le arată cu degetul! Toate manevrele lor greșite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape pot fi distinse în prelungul proces de prefacere post-rolleriană a trecutului românesc. Într-o primă fază, deși factorul național a fost reintrodus timid în metanarațiunea românească, periodizarea trecutului a rămas cea marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moscova) s-au desfășurat sub semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele trebuie interpretate ca rătăciri doctrinare cauzate de interferența Cominternului în afacerile domestice ale Partidului. Apostazia Partidului la doctrina antinațională este astfel desăvârșită. Concluzii: renaționalizarea memoriei istorice românești. Inițiate timid încă din anii '60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XIX-lea, întruchipează modelul revoluției procesuale cu dezvoltare graduală, dar cu efecte la fel de radicale ca și cele produse de revoluția instantanee. Mutațiile operate în cursul regimului național-comunist prezintă caracteristicile unei astfel de revoluții procesuale, începută ca o reformare timidă, dobândind un impuls progresiv pe parcurs, și sfârșind prin crearea unei rupturi decisive între punctul de plecare și cel de sosire. Revoluția mnemonică național-comunistă s-a produs în două reprize: i) printr-o reformă mnemonică în urma căreia gestiunea politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o să mai vedem. Acum sunt foarte... foarte indispus. Ce? Am și ajuns? În casa asta... ce scară splendidă! Este și ușier. Ei, Kolea, nu știu ce-o să iasă din asta. Prințul era zăpăcit. — O să-mi povestiți mâine! Nu fiți prea timid. Să vă dea Dumnezeu noroc, pentru că în toate am aceleași opinii ca și dumneavoastră. Cu bine! Mă întorc de unde am plecat să-i povestesc lui Ippolit. Fără îndoială, veți fi primit, nu vă fie teamă! Nastasia Filippovna e grozav de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nastasia Filippovna avea întotdeauna numai personal feminin) și, spre marea lui mirare, nu se arătă deloc surprinsă, atunci când el o rugă să-l anunțe. Nici cizmele lui murdare, nici pălăria cu borurile largi, nici pelerina fără mâneci, nici înfățișarea lui timidă n-o făcură pe fată să ezite câtuși de puțin. Îl ajută să-și scoată pelerina, îl invită să aștepte în camera de primire și se duse imediat să-l anunțe. Societatea care se adunase la Nastasia Filippovna era alcătuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asemănător. Domnișoarele erau foarte jenate și se simțeau penibil. Lizaveta Prokofievna de-abia își stăpânea furia și, poate, regreta amarnic că s-a amestecat în această tărășenie; acum tăcea. Prințului i se întâmpla ceea ce adeseori li se întâmplă oamenilor prea timizi: atât de mult se rușina de această faptă care nu-i aparținea, atât de mult se jena pentru musafirii săi, încât în primele clipe nu îndrăznea să-i privească. Ptițân, Varia, Ganea, chiar și Lebedev - toți arătau întrucâtva derutați. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acestui „uriaș în nefericire“, nu-i era jenă de un copil și plângea în fața mea, deși eu înțelegeam deja că pricina suferințelor lui era tăcerea împăratului Alexandru... — Da, îi scria scrisori în care... îi propunea să încheie pace, îi ținu, timid, prințul isonul. — Propriu-zis, noi nu știm ce propuneri îi făcea, dar îi scria în fiecare zi, în fiecare ceas, scrisoare după scrisoare! Era grozav de tulburat. Într-o noapte, fiind singuri, m-am aruncat înlăcrimat în brațele lui (o, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și cauză a revoluției demografice a fost scoaterea femeii din ciclul strict familial. De la funcția casnică și reproductivă femeia intră În viața socială și devine activă atât În domeniul producției de bunuri materiale cât și În domeniul serviciilor. Această tendință, timidă la Începuturile tranziției, a căpătat amploare spre sfârșitul ei, astăzi femeia regăsindu-se majoritară În unele domenii cum ar fi: Învățământul, sănătatea, industria ușoară, servicii etc. Acest aspect a modificat profund viața familială și implicit s-a reflectat asupra reproductivității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care introduce conceptul lui Williams de piesă a memoriei și o serie de flashback-uri care îl arată pe el, pe sora sa Laura, pe mama sa, Amanda, precum și pe colegul său de serviciu, Jim, invitat să o întâlnească pe timida și retrasa Laura. Portretul tatălui absent atârnă pe perete în modestul apartament din St. Louis, Missouri, lipsa domnului Wingfield îndemnând-o pe Amanda să joace rolul capului familiei. Amanda Wingfield pare o reîncarnare a doamnei Bennet din romanul Mândrie și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai multe lucrări validează empiric această teorie, pentru țări dintre cele mai diverse, de la Japonia la Irlanda (Barry et al., 2002). România se găsește, probabil, în a doua etapă a acestui ciclu, cu influx masiv de investiții străine și investiții timide în străinătate. La sfârșitul anului 2005, raportul dintre investițiile românești în străinătate și investițiile străine în România era de 1:100. Figura 2.2 - Ciclul de dezvoltare a investițiilor - perspectiva macroeconomică (Sursa: Dunning, lucrări multiple) Există o legătură strânsă între
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a contrazice radical spiritul avangardist sub semnul căruia realitatea acțiunii sale de militant pe baricadele modernității, ca și al poeziei lui, ne obligă, astăzi, săl situăm. „Substanța adevărată a psihologiei poetului - scrie criticul - se poate descifra în Restriști: un suflet timid, nostalgic, sentimental, răvășit, descompus, suflet legat de țară, de pământ, inactual, inutil, cu voinți dizolvate în veleități, cu entuziasmuri puerile, gingaș și pretențios, concepând de altfel și meschinăria, dar inapt în a o realiza sau dândui, fără să vrea, o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
copilărie acum condamnată la “închisoare”, definirea locuitorului drept unul care a „rămas mereu același, cu funda poeziei la ureche”, „mărgelele galbene sale soarelui” etc. Finalul textului marchează însă un eșec: starea de tensiune a așteptării, chemările acestui univers anchilozat, tânjind timid spre lumină, nu se rezolvă, iar sfârșitul e o ruptură presimțită în degradarea peisajului, în distanțarea de lumina solară și răcirea atmosferei: „Parcă pe pânzele subțiri de păianjen ale atmosferei, o pojghiță a lunecat; în ogrăzi securile izbesc cioturile de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
justificabile, impozitarea asigur] distribuția egal] a greut]ților chiar și pe seama celor suficient de bogați încât s]-și permit] g]rzi de corp și alarm] la cas], iar veniturile se împart egal și echitabil și la cei care sunt prea timizi sau corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imaginari) în detrimentul structurilor și substituirea fixării în concept prin încadrarea în contextul unei familii de spirite care poate fi uneori un adevărat „clan”. Câteva (sub)titluri - Un Büchner român (Mihail Săulescu), Un Peer Gynt al poeziei (C. Tonegaru), Un pirandellian timid (Henrik Ibsen) și Adrian Leverkühn, urmașul constructorului Solness - sunt sugestive pentru această manieră exegetică. Însă o atare metalepsă critică nu se reduce la un psihologism brut, ci se dezvoltă ca o hermeneutică redutabilă, fascinată cu precădere de „punerile în abis
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
mult mai ușoară modificarea comportamentului printr-o acțiune colectivă decât printr-o acțiune individuală, izolată. În cadrul grupului, fiecare individ este într-un fel „obligat” să aducă o contribuție la realizarea sarcinii. Astfel, se vor manifesta și cei care sunt mai timizi. Formatorul trebuie să se asigure că persoanele cu trăsături de lider nu-i vor reduce la tăcere pe ceilalți, atribuind, eventual, roluri sau distribuind sarcini nominal. Munca pe grupe presupune implicarea și activizarea studenților; de aceea, trebuie să le lăsăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în contradictoriu, obsedat să nu spună banalități sau neadevăruri. Abordare: atrageți-l cu întrebări ușoare, arătați-i încrederea dumneavoastră, încurajați-l să-și exprime opiniile; 6. tipul necooperant-respingător („ariciul”): mereu nemulțumit de tot ce se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult mai ușoară modificarea comportamentului printr-o acțiune colectivă decât printr-o acțiune individuală, izolată. În cadrul grupului, fiecare individ este într-un fel „obligat” să aducă o contribuție la realizarea sarcinii. Astfel, se vor manifesta și cei care sunt mai timizi. Formatorul trebuie să se asigure că persoanele cu trăsături de lider nu-i vor reduce la tăcere pe ceilalți, atribuind, eventual, roluri sau distribuind sarcini nominal. Munca pe grupe presupune implicarea și activizarea studenților; de aceea, trebuie să le lăsăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune puține, bate apa-n piuă. Abordare: întrerupeți-l cu tact, limitați-i politicos timpul de vorbit; 5. tipul timid („căprioara”): retras, temător de discuțiile în contradictoriu, obsedat să nu spună banalități sau neadevăruri. Abordare: atrageți-l cu întrebări ușoare, arătați-i încrederea dumneavoastră, încurajați-l să-și exprime opiniile; 6. tipul necooperant-respingător („ariciul”): mereu nemulțumit de tot ce se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care raportarea la Europa Occidentală configurează modelul identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În care este conceptualizată „Europa” de către intelectualii români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]