14,383 matches
-
factor semnificativ în aprecierea cât de mult le-a plăcut prima lor întâlnire (Walster et al., 1966). Din moment ce portretul fizic-constituțional contează, oamenii sunt atrași de frumusețea fizică, iar aceasta, la rândul ei, nu este distribuită uniform, rezultă că indivizii vor tinde să se grupeze în iubire și căsătorie și după acest criteriu; cei „bine” între ei, iar cei mai puțin „bine”, la fel. Adică, altfel spus, în alegeri ei țin seama și de statutul de atractivitate fizică. Este ceea ce s-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interacțiunii sistematice și pozitive”, menționată anterior; 2. o pondere însemnată din ceea ce se consideră efectele divorțului asupra copiilor este identificabilă în tensiunile existente prealabil în familie (Amato, Booth, 1996). Cu pași mai mărunți sau mai însemnați, legislația și actele judecătorești tind în toată lumea să lucreze în lumina principiului „ce-i mai bine pentru copil”, atunci când se produce divorțul. Fără un cadru legal și stabilirea prin sentințe judecătorești a unor obligații parentale, este greu de închipuit cum ar putea fi soluționate aceste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și sunt mai implicați în treburile obștești. • Cei singuri au mai mulți bani decât cei căsătoriți. Datele culese arată că nu e adevărat. • Persoanele singure sunt mai fericite. Aici, studiul menționat, efectuat pe 400 de gospodării, arată că cei singuri tind să creadă că ei sunt mai fericiți decât căsătoriții, dar și căsătoriții cred că au parte de mai multă fericire decât cei singuri. Bărbații singuri par mai nefericiți decât femeile singure. • Persoanele singure văd condiția lor ca o alternativă veritabilă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relativ larg homosexualității, examinând-o ca alternativă diadică netradițională (Huber, Spitze, 1988). S-a constatat, într-adevăr, că frecvența coabitării, atât printre homosexuali, cât și la lesbiene, este proporțional mai ridicată decât la heterosexuali. Ca aspirație și ca realitate, homosexualii tind spre relații stabile (Blumstein, Schwartz, 1983). Cu privire la cauzele homosexualității, cercetările nu au dat încă răspunsuri concludente. Factorul biologic contează, dar o legătură directă între nivelul hormonal și comportamentul homosexual nu s-a evidențiat nici la bărbați, nici la femei. Explicația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personalitate, părinții modelează, în special prin prima socializare („cei șapte ani de acasă”), portretul psihocultural al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât în socializare, cât și în politicile familiale, precum și în alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în față și „tradiționalul” neglijat, în vreme ce tinerii tind spre o sinteză a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul 8). Precizăm totodată că aplicând aceleași probe la adolescenți și tineri din România după anii ’90, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contradictorii. Interacțiunea parentală la muncitori este mult mai puternică decât la clasa de mijloc în țările occidentale dezvoltate. Aceasta s-ar explica și prin șansele și strategiile sociale ale cuplurilor din cele două clase. Un cuplu din clasa de mijloc, tinzând spre ascensiune socială, va renunța mai ușor la avantajele proximității rezidențiale a părinților (și rudelor) în favoarea unei slujbe, a unui cartier sau a unui oraș care îi aduce beneficii. Mobilitatea socială înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
transgenerațional. Aceasta în special pe linia unei insuficiente identități de sine, diferențieri și, prin urmare, maturități emoțional-cognitive; - în limitele constrângerilor și ale resurselor obiective pe care le are familia (din exterior, materiale, dar și calitatea membrilor săi), ea trebuie să tindă în a fi un mediu în care se poate realiza diferențierea, creșterea și împlinirea sinelui, spontaneitatea și comunicarea deschisă; o ambianță de exprimare a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sine și încercarea de a o reprima nu o rezolvă însă. • Cel în cauză poate face apel și la grupul de suport sau la profesioniști, dar important este ca pe baza conversațiilor cu alții și a lecturilor din domeniu să tindă să devină propriul expert. (Aceasta nu înseamnă să se considere și expert pentru alții.) • În fața multor persoane ce se confruntă cu infidelitatea partenerului apare dilema: divorțez sau nu? După cum observă P. Vaughan (1989), înainte de a lua o hotărâre definitivă, ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și interpretarea gândurilor, evaluării emoțiilor și intențiilor celuilalt. Studiind atent modurile de comunicare și conversație în subcultura băieților (și a bărbaților) și cea a fetelor (și a femeilor), D. Maltz și R. Broker (1982) evidențiază următoarele diferențe mai semnificative: • Femeile tind să pună mai multe întrebări și sunt interesate de o conversație dinamică, bărbații sunt mai distanți și adresează mai puține întrebări. Bărbatul judecă de genul: „Dacă are ceva important să-mi spună, îmi va spune fără să o întreb eu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
C. Aninoșanu, A. Gianni, Gr. I. Lahovari și N. Gr. Racoviță. Aici vor veni mulți dintre colegii de studii ai lui Odobescu, legați de societatea și de revista „Junimea română” (Paris, 1851). Cu un program în descendență pașoptistă, R.r. tinde să devină un „centru de activitate intelectuală”, reunind colaboratori din toate provinciile românești. Dar se urmărea în primul rând racordul cu un alt timp, modern, acela al „studiilor serioase”, ceea ce înseamnă că erau văzute ca extrem de importante „cultura literilor și
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
Scarlat Orăscu, O. Carp) sunt de valoare modestă. I. Catina este autorul unei drame istorice (Ion Mușat), iar Eduard Th. Aslan și D. Teleor dau mici scenete. Sub conducerea lui Al. Macedonski, R.l. urma să devină organul unei mișcări literare tinzând la „reînălțarea școlii franceze în poezia noastră”. Macedonski îl atacă nedrept pe Mihai Eminescu, spre a dovedi eșecul „școlii germane” în lirica românească (Direcțiune în politică), și face să apară versuri din Iuliu Cezar Săvescu, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, membri
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între valorile efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se repetă (1988) se înscrie în „formula micului realism care dezvăluie lumea sufletească a omului mărunt cu fire ingenuă, dar
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
1994-1999), lucrare consacrată literaturii Banatului și care atestă vocația pentru promovarea culturii din zona de vest a țării. Conștient că aici literatura a trăit „mai mult din orgoliu, din aspirație”, el nu pierde din vedere nici faptul că ultimele decenii tind să îl contrazică, adică să afirme o viguroasă identitate a contribuției bănățene. Autorul tabloului regional deține o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
ale unei opere deplin solidare cu personalitatea morală și activitatea civică a scriitorului, corectând aserțiuni tendențioase, ideologizante și identificând liniile de forță ale liricii lui Cotruș, diferențele ei de nivel și neajunsul frapant al autopastișării. Nu în ultimul rând, monograful tinde spre o sinteză a opiniilor critice, guvernată de onestitate și simț al valorii, scoțând astfel în relief altă premisă teoretică asumată: istoria literaturii este și istoria receptării ei - idee cu totul modernă. Contribuția literară a Transilvaniei face și obiectul primelor
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
bătătorite. Privit sub varii incidențe analitice, universul unei opere este recreat cu un simț sigur al nuanțelor, aducându-se în sprijin mai totdeauna și citatul revelator. Într-un asemenea demers își face loc și un anume impresionism care, pe alocuri, tinde să paraziteze textul investigat, cum se întâmplă într-un eseu despre Tudor Arghezi și Nichita Stănescu. E aici nu doar o carență de ordin personal, ci un impas în care critica se află de multe ori în tentativa de a
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna, ridicolul. Stilul - se poate vorbi de o manieră -, cu efecte oratorice bine calculate, este romantic, mesianic, oracular. Notarea imediată, proaspătă, zilnică, o va face Rosetti într-o vreme când nu se știa prea bine la
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
al realismului socialist, încerca să „pirandellizeze”, cu alertețe și cu o mină mai destinsă. Întâmplări mărunte din viața de cazarmă, cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
mai mult declarativ, abia spre final. Un gest de curaj și, în ultimă instanță, un gest politic - Ștefan Rohia, un licean utecist, arborase, în timpul ocupației horthyste, în semn de protest, tricolorul românesc pe coșul unei cărămidării dintr-un orășel nord-transilvănean - tinde a se motiva ca o răscumpărare, în ordine morală, a clipelor de lașitate care duseseră la o „imperceptibilă decădere din bărbat în bărbat” a unui neam. Personajul central pare a fi, astfel, ispitit să compenseze lipsa de demnitate a celor
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
operă. Creația este ostilă oricărei instinctualități sau manipulări utilitare, urmărind doar reconstituirea unității ființei și relevarea unui sens al existenței, printr-o viziune a lumii. R. depășește psihologismul, care i-ar putea fi eventual reproșat într-o primă interpretare, și tinde către elaborarea unei concepții în care forma devine energia organizatoare a sensului. Dar această formă nu se manifestă nici un moment ca un element care ar putea interveni din exterior, ci este însăși structura internă a viziunii artistice asupra lumii. Caracterele
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Folclor literar” (Timișoara). În volumul debutului în poezie, Pasărea sufletului (1981), S.-Ț. fructifică simbolul folcloric al perpetuării amintirii celor morți în gândurile celor vii. Peisajul este cel rustic, mai bine zis păstoresc, iar relația spiritual-material tinde să restituie sensul unei comuniuni cu profunzimile. Tăcerea de piatră (1982) include o lirica a ruralului și teluricului, proiectată pe ecranul unui relief aspru, pietros, în ambianța căruia se descoperă credințe, eresuri și descântece, obiceiuri și ritualuri specifice. Poetul evocă
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
avans constant și ireversibil al progresului material. Există totuși În America un al treilea grup, mai puțin numeros, format În principal din generația activistă a anilor ’60 și copii lor maturi, care sunt mult mai obișnuiți cu gândirea postmodernisă. Ei tind În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre vitale. Europenii sunt mai șovăielnici În folosirea forței militare, În schimb, preferă diplomația, ajutorul economic și cel destinat evitării conflictului și preferă operațiuni de menținere a păcii pentru a păstra ordinea. Americanii tind să gândească local, În timp ce loialitățile europenilor sunt mai divizate și se Întind de la local la global. Visul american este profund personal și ia prea puțin În considerare restul omenirii. Visul european este mai expansiv și deci mai legat de bunăstarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
colectiv al comunității. Americanii erau mai atrași de cronometru, deoarece, fiind constant productivi, le oferea prilejul unei mai mari considerații. Asta nu Înseamnă Însă că eficiența nu a fost importantă În Europa. A fost și Încă este. Totuși, În timp ce eficiența tinde să definească comportamentul american, În Europa este considerată un ajutor important, dar nu o caracteristică esențială a motivării umane. Europenii au o oarecare aversiune față de folosirea eficienței În viața personală, deoarece, În esența sa, eficiența este o valoare instrumentală. Toate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]