5,710 matches
-
Prin intermediul monologului interior, sunt evidențiate gândurile personajelor prezente, fiecare este preocupat de o altă problemă, nici unul sensibil la drama muribundului. De asemenea, umorul este un alt element al originalității lui G. Călinescu. Romanul e considerat comic prin folosirea unor procedee: tipologia redusă la esență, personajele - caricaturi (Simion), prezența unor teme și motive specifice comediei. Limbajul este uniformizat, ceea ce trădează faptul că naratorul se ascunde În spatele personajelor sale. Sunt utilizate aceleași mijloace ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sunt utilizate aceleași mijloace ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea complexă etc). G. CĂLINESCU - PROZATOR CREATOR DE CARACTERE G. Călinescu reprezintă pentru literatura română un reper fundamental
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la București, cu un gând ascuns, știut numai de el și de frații mai mari, Paraschiv și Nilă. Nicolae era bucuros că-n felul acesta, scăpa de Bisisica, o oaie neagră care Îi făcea zile fripte. Ilie Moromete reprezintă o tipologie țărănească cu o tradiție bogată, nu numai În literatura română, ci și universală. Dacă vorbim de acest tip uman din literatura română mai veche, trebuie precizat că scriitorii au avut În vedere, fie un tânăr sărac, robit de patima pământului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un calapod deosebit: unul e sucit Într-un fel, altul Într-alt fel, fiecare În felul lui, Încât nu te saturi să-i vezi și să-ți faci haz de ei." Referindu-se la personajele caragialiene, Pompiliu Constantinescu descoperă urmatoarele tipologii umane: incornoratul, Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel; juneleprim, Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat, funcționarul, Catindatul; confidentul, coana Efimița
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
profesor la Universitatea din Helsinki la jumatatea secolului XX și membru al Academiei, este specialist în stratificarea temporală a literaturii. Concentrându-se pe studiul poeziei epice tradiționale și al proverbelor (inventând și un cunoscut sistem de organizare și studiu al tipologiei proverbelor), Matti Kuusi are o contribuție importantă la clarificarea și aducerea la lumină a începuturilor literaturii finlandeze. Încă de la început, atât limba cât și literatura sunt situate sub influența a două mari arii: cea a limbilor baltice și slavice, pe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
colectivul de elevi, respectiv la fiecare elev în parte. Cu cât metodele și mijloacele de învățământ vor fi astfel selectate încât să-l implice pe elev la procesul propriei formări, cu atât lecția va fi mai atractivă și mai eficientă. Tipologia lecțiilor nu este unică, după cum nici structurile corespunzătoare fiecărui tip de lecție nu sunt fixe și încadrate în tipare rigide. “Activitatea didactică trebuie să aibă un caracter creator; ea nu se împacă cu schematismul, cu dogmatismul, cu formalismul.” [ ]33 . Practica
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
sublinia din capitolul “ Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica origami” sunt: reforma curriculară a adus schimbări și în ceea ce privește proiectarea didactică; unitatea de învățare reprezintă termenul de referință în proiectare, argumentele în această privință fiind multiple și pertinente; tipologia lecțiilor este cea consacrată în timp, flexibilitatea structurii fiecărui tip de lecție fiind reală, contribuția personală a fiecărui cadru didactic fiind posibilă și recomandată; lecția de formare de priceperi și deprinderi este tipul de lecție specific opționalului “Abilități practice prin
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
2. Aplicații semiotice / 75 2.1. Semioza didactică / 75 2.2. Analiza semiotică a discursului didactic / 77 Capitolul 3. Valorizarea gestului în comunicarea didactică / 91 3.1. Dimensiunea relațională / 91 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții / 96 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică / 101 Capitolul 4. Cercetarea educațională / 119 4.1. Premise teoretice / 119 4.2. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării / 122 4.3. Lotul de subiecți investigați / 123 4.4. Procedura de organizare și metodologia cercetării / 125 4
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri energetice pozitive sau negative: • cartezian: braț
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor de gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care substituie comunicarea verbală / ,,emblemele" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): reprezintă o traducere directă și clară a unor cuvinte sau propoziții ale profesorului în semne, manifestându
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un elev pentru a-i da cuvântul, aprobarea prin mișcarea capului sau încruntarea când nu este de acord cu ceea ce aude, ducerea mâinii sub formă de ,,pâlnie" la ureche când vocea elevului este astenică etc. Janet Beavin Bavelas realizează următoarea tipologie a gesturilor interactive: a) gesturi făcute în grabă (delivery gestures), precum indicarea direcției, a adresei, semnalarea împărtășirii unei păreri sau idei comune); b) gesturi ,,de citare" (citing gestures) pentru reglarea feed-back-ului la nivelul receptorului; c) gesturi de căutare (seeking gestures
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al auditoriului: cu cât este mai nerăbdător, cu atât manifestările lui sunt mai rapide. Prin gesturile de plictiseală, auditoriul transmite mesajul că ar fi bine ca profesorul să-și încheie discursul sau să aducă ceva nou. În concluzie, există o tipologie bogată și nuanțată a gesturilor în comunicarea didactică, care oferă un plus de atractivitate, inteligibilitate, spontaneitate și rapiditate în predarea unităților de învățare. Capitolul 4 Cercetarea educațională 4.1. Premise teoretice Semnificația educației este legată de semnificația comunicării didactice, fie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
școlară a elevilor; * să conștientizeze funcțiile gesturilor în optimizarea comunicării didactice; * să precizeze modalitățile de valorificare a gesturilor în comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică. 4. Semioza comunicării gestuale. 6. Sugestii privind utilizarea gestului în eficientizarea activității de predare. Teme de reflecție 1. Realizată prin acte pedagogice mereu înnoite în expresia lor, comunicarea didactică, în ciuda unui conținut semantic similar, face mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se dovedește inacceptabilă sau indezirabilă pentru profesor, colegi și părinți. De multe ori elevii ,,problemă" sunt ignorați sau tratați cu o atitudine negativă care poate contribui la agravarea situației. Identificați particularitățile mimicii, gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
susține că există numeroase ocupații care se potrivesc cu fiecare persoană în parte, în funcție de personalitatea acesteia. Nu există tipuri pure de personalitate, dar una-două trăsături majore pot determina cu destulă exactitate orientarea potrivită în carieră. Holland a prezentat cele șase tipologii sub forma unui hexagon, în care tipurile apropiate (adiacente) au mai multe puncte comune decât cele non-adiacente. După aplicarea instrumentului, fiecare subiect primește un cod, în funcție de tipul predominant și de următoarele două. Holland și colaboratorii săi au întreprins o cercetare
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
unele întrebări legate de caracteristici de personalitate. Este vorba aici despre părerea clientului asupra propriei persoane. Cele mai cunoscute sunt Myers-Briggs Type Indicator (MBTI), California Psychological Inventory (CPI), Edwards Personal Preference Schedule (EPPS). Testul Myers-Briggs, care este bazat pe teoria tipologiilor lui Carl Jung, e în general utilizat de consilierii școlari (în licee și universități) și de consilierii în carieră, cu scopul de a-și ajuta clienții să identifice care dintre trăsăturile lor se potrivesc cu un domeniu preferat de educație
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
termeni teoretici din discursul filosofic generalizat la toate domeniile de referință ale cunoașterii și acțiunii umane. În raport cu felul în care sunt definite cadrul și actele culturale, respectiv structura ideologică și tipurile de acțiuni culturale, ne confruntăm cu o multitudine de tipologii, repere și răspunsuri care susțin recondiționarea limbajului, înțelegerii și explicării cadrului de acțiune și de impact al culturii. Poziționarea critică condiționată de schimbările procesuale și relaționale ale structurilor sociale, politice și economice în raport cu "conservatorismul cultural" a determinat o reacție investigativă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dintre oameni, jocurile, festivalurile și spațiile de convivialitate devin obiecte estetice 52. Însă aceste obiecte estetice oferă prilejul unei întrebuințări post-estetice a consecințelor receptării lor, deoarece practicile inter-relaționale presupun un schimb variat de informații culturale, în sens larg. Construind o tipologie a relațiilor specifice unui însemnat segment al producției artistice a anilor '90, Bourriaud vorbește despre conexiuni și întâlniri, modele de convivialitate și întâmpinări, colaborări și contracte, precum și despre relația profesională stabilită la nivel de clientelă. Participarea spectatorului a devenit o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]