4,226 matches
-
fie „revoluționari de profesie”. Ei nu puteau ieși din algoritm. Nu înțelegeau decât limba lor și aveau (majoritatea) un mod extrem de agresiv de intervenție. În sarcina lor cădea însămânțarea terorii în plan local. Ei duceau „greul”. Ei erau „bubuiți” sau „trântiți la munca de jos” dacă erau prinși cu mâța lipsei de vigilență în sac. Nu voi ști niciodată dacă mi-era mai mult silă decât milă de cei din această categorie. Acum îi compătimesc sincer. În devălmășia de orientări actuale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
e ușor de înțeles. Inspirația divină însă nu are logică. După întrebarea asta Cristi și-a bolovănit ochii. A avut un moment de tăcere. S-a sculat în picioare și, țeapăn, s-a îndreptat către ușa pe care ne-a trântit-o în nas. OCTAVIAN Octavian nu-și mai aducea aminte de maica sa. L-a crescut un tată bețiv care îl trimitea la cerșit. Nimeni nu-l învățase să se spele, de aceea, chiar dacă hainele nu-i erau rupte, nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
subsecretar de stat la Afacerile Externe care, la considerațiile mele asupra precarității acestui tratat de prietenie a crezut util să justifice atitudinea italiană incriminînd rolul Micii Antante, mergînd pînă acolo încît să ne bănuiască de pregătirea unei "lovituri". Am ieșind trîntind ușa. Convins că după șase luni nu va mai fi nici o reînnoire a tratatului, nu mă mai străduiam aproape deloc să rămîn la Roma pentru a reprezenta o țară trecută din rîndul prietenilor în tabăra suspecților. Titulescu avea un fin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mă așez în fața computerului să-mi scriu tableta săptămânală îl aud susurându-mi în urechea dreaptă: — Pe tine de ce nu te-au invitat la Forumul cultural, că doar erai în România?... E cam brutal alter-ego-ul meu! Și de ce mi-o trântește de la obraz abia acum, după o lună și mai bine de la întoarcerea din România? De ce nu mi-a spus nimic chiar atunci, dacă e atât de sensibil și de formalist? Cea mai bună tactică împotriva lui e să taci, să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o Federație puternică, unită prin trainice legături de sînge. Iordănescu dă și el dovadă de o bărbăție confuză. Recunoaște că a greșit echipa, pupă jucătorii pe frunte, demisionează, leșină, nu mai demisionează în proporție de 30%, se gîndește la bani, trîntește portiera peste degetele unui reporter, își mai cere scuze o dată, are pe bancheta din spate o casetă video cu Iisus și un contract între MTS și UCECOM. Alăturare caracteristică unui tip care vibrează în egală măsură la psalmi și la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădure că e bun că e rău (Aici poți realiza o coloană alăturată cu rezolvarea sarcinii, apoi, poți folosi selectarea, mutarea, copierea, mărirea documentului ). 38.Grupează câte două cuvintele cu înțeles opus : a pleca, prieten, a se urca, a se trânti, dușman, a se scula, viu, a întreba, a coborî, mort, a răspunde, a veni. 39.Completează cu „sau” ori „s-au ” Doi prieteni dus la film, fără să spună părinților. La un colț de stradă întâlnit din întâmplare cu tatăl unuia dintre
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
al scriitorului satiric. Poate că Alecsandri a fost chiar prea pornit, nedrept sau puțin comprehensiv, căci, odată cu importarea lucrurilor și ideilor nouă, era fatal să se importe și cuvintele corespunzătoare și era de asemenea fatal ca acele cuvinte să fie trântite în limbă fără a li se da, deocamdată, un contur mai românesc. Se știe cu câtă greutate cuvintele franțuzești au fost puse pe calupul limbii românești; așa, pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
foarte frumos, că tot ați rămas două și sunteți foarte secsi... (IVLRA: 244) − invitație: A: Da mă Mariane mă, dar chiar așa în continuu, în continuu... Hai, ia loc, ia loc! B: Mulțumim. (IVLRA: 235) − înjurătură: Hai, sictir! Și-mi trîntește telefonul (G. Liiceanu, Ușa interzisă) − ofertă: Lume, lume hai la... locuri de veci!!! Home · Catalog · Vanzare · Comunități · OKazia mea ... (linkuri.2info.ro). (b) Semantica termenului hai(de) include, în esență, în afara îndemnului la acțiune, ideea de implicare, asociere, cooperare (justificată
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui «tata-moșu». - Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege multe fragmente, din ziaristică desigur, urmărind
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spune ca" preferatul tău este Alexander Pope. îmi arăți și mie o poezie de-a lui care-ți place? (L-am putea lăuda și pentru orice alt progres pe care-l face la cele trei materii la care a fost trântit) Mă bucur că m-ai întrebat unde vreau să mergem diseară, Don. Asta mă face să simt că, într-adevăr, părerile mele contează pentru tine. Mă impresionează felul în care te străduiești să recuperezi handicapul pe care-l ai față de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
grupul din fund) Aveți puțintică răbdare! (cătră Cațavencu.) Și cine este trădător, stimabile? Cațavencu: (foarte aprins) Acela care falsifică numele candidatului odată hotărât, acela care uită, care trădează interesele și onoarea familiei sale... (cu un gest colosal.) D-ta! Trahanache: (trântind clopoțelul pe masă în culmea indignării) Apoi, ai puțintică răbdare, stimabile! Mă scoți din țâțâni... Eu falsificator?... Pe mine, cetățean onorabil, pe mine, om venerabil, să vie într-o adunare publică, să mă facă falsificator... cine? (rumoare mare. Tipătescu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stăteam În așteptare, ca un soldat care așteptam inamicul... Să văd cum o să reacționez când vine inamicul peste mine. N-a trecut mult, au trecut vreo două zile, cred, și am luat prima bătaie, cruntă, e adevărat. Am fost lovit, trântit pe jos, pe urmă lovit cu cizmele... Toți făceam același lucru... instinctul de apărare ne spunea să ne punem mâinile la cap, să ne apăram capul și fața. Au venit doi găligani, m-au ridicat, da’ degeaba, că nu mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am avut probleme de sănătate destule din cauza asta și dup-aia... Acolo, la Poarta Albă, lucram pe șantier, În schimb de noapte, descărcam vagoanele. Asta era mai ușor, descărcatul, făceai efort mai mic. Și după ce scotea garnitura afară, oamenii se trânteau care pe unde apucau și dormeau până băgau altă garnitură. Și cum era pe șine pământ și din asta, venind locomotiva fără să sune, fără să semnalizeze, așa... ca un șarpe a intrat..., și pe linie a fost un tânăr
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
chestie.” „Ce?” „Cu fotomontaju’.” I-am explicat, cu umiditatea, cu igrasia, cu tot... „Na, na, na, aicea-i altceva. Ce-i cu afirmația că «Învață-te, bă, că asta-i instituție de vindecat oameni, și nu de-mbolnăvit»?” Eu atuncea am trântit: „Adu-mi pe ăla care face afirmația că i-am spus eu așa ceva și pune-mă În față cu el!”. No. „Nu, că asta am vrut să lămurim”... nu știu ce... Și când avocatul meu a plecat În concediu a predat cazul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te scotea iar... Și dacă nu recunoașteai ce i-ai spus lu’ ăla, că nu știai că Îi turnător, luai bătaie... Dar eu știam... Și nu conta cum te băteau, că te lua și la cap, și la chicioare, te trântea pe jos, nu conta, te băga și sub pat, și dădea și cu ghioaga... Mai țineți minte cum arăta bătăușul? Bătăușul... Aducea din ăștia de la drept comun. Aveam ochelari, când te scotea... Și făcea din palme și apărea de la anchetator
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de două kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o tăia cu cuțitu și se mai fărâma... Și la 1 Îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să se înființeze o societate de asigurare pentru cetățenii a căror viață era pusă în primejdie de bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ridichile. Alții cumpărau câte o oală nouă care costa 10 bani, apoi se duceau la butoiul cu vin unde cereau să fie umplute, fiecare oală era de un litru. Tradiția locului voia ca aceste oale - odată cheful sfârșit - să fie trântite și sparte. Era și o petrecere, era și o precauțiune igienică. Să nu bea nimeni a doua zi din oale trecute prin alte guri. Și cu toate acestea la masă pe iarbă verde oalele treceau din mână în mână și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ceea ce contează pentru ei e „să se simtă bine”. Ce fac pentru asta? Unul cîntă popește, altul fluieră după motanii de pe alee, al treilea rîde și pîrțîie. Tustrei se culcă devreme și se scoală cu noaptea în cap. Dupăie, tropăie, trîntesc ușile. La cantină alte vecinătăți indezirabile. Ieri seară, între „feluri” (varză și budincă), am fost nevoit să ascult conversația unor țoape, evident de la oraș. Cea de-o vîrstă cu mine: „Puloverul ăsta l-am cumpărat la München de la grămadă”. Și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gîndi ireproșabil, de a alunga viziunile absurde, de a reprima pornirile spre vulgaritate, de a strivi suficiența, iar cealaltă parte îmi maimuțărește strădaniile, le ridiculizează, se înfruptă din pubela vorbelor porcoase, tulbură clipele cele mai idilice cu imagini bizare, mă trîntește din înălțimi în gura de foc a diverse ispite, mă copleșește cu gînduri pe care nu le-aș recunoaște nici la Judecata de Apoi. Confruntarea dintre cele două părți se desfășoară pe terenul minții, ca un proces de acuzare/apărare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
istoria civilizațiilor celor mai perfecte!” Vorbind, se întărîtă, duce mîna la buzunarul interior al hainei, o scoate, strînge pumnul, amenință: „Dacă trebuie, punem mîna și pe pușcă!” în fine, ca să nu plecăm cu gîndul că doar alții sînt vinovați, ne trîntește în față „adevărul”: „Ni s-a tocit spiritul critic, și cu spiritul critic tocit nu se poate face nimic, cu atît mai puțin gazetărie!” *Șova a trecut prin birourile redacției lăsînd în urma lui, ca de fiecare dată, o dîră de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gratuită. Acum aștept cu strângere de inimă cea de a doua revizie și, până atunci, strâng bani la ciorap. În sinea mea îi dau dreptate unui chelner care, cu câțiva ani în urmă, la un restaurant de pe Litoral, mi-a trântit-o de la obraz: Voi, intelectualii, sunteți păduchi, noi suntem oameni, nu voi. Ce dacă ești doctor? Tot păduche ești. N-ai mașină, n-ai via pe care o am eu. Când ieși la aer să te răcorești, că aici nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vai de bieții oameni tineri, bătrâni, femei, copii, unii însoțiți de obișnuitele scăunele ce așteptau la rând! Foamea și dorul de lapte îi făcea să uite că sunt oameni, se împingeau, se îmbrânceau mai rău ca animalele! Mulți i-au trântit la pământ pe bătrâni, strigându-le: Lapte vă trebuie? Ați făurit socialismul, acum mâncați-l! Ce să mai spunem despre momentul în care casierițele au anunțat că nu mai fac bon pentru că s-a terminat laptele!? Cele mai aspre cuvinte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]