7,958 matches
-
anul 1940, unde a practicat și a predat disciplina psihanalizei, ca pe urmă să se dedice unor studii asupra "originii și funcțiilor culturii", asupra relației dintre instinctul de moarte și eterna de acum problemă a visului. Experiența cercetărilor sale asupra triburilor indiene din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Echipamentele de asemenea sînt concepute pentru nevoile metropolei mai mult decît pentru dezvoltarea internă a coloniei: dovadă, căile ferate care duc spre porturi. Multe din instalațiile coloniale bulversează complementaritățile tradiționale ale teritoriilor; astfel, declinul oii în Algeria se datorează izolării triburilor. Problemele sociale. Mai violente și mai durabile încă sînt consecințele sociale. Instalarea coloniștilor antrenează juxtapunerea a două populații în Algeria; în 1914, 680.000 de europeni trăiesc în Algeria, două treimi dintre ei în orașe, alături de 4.800.000 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
existența diferențierilor sociale existente Între țările lumii: de ce locuitorii țărilor dezvoltate economico industrial sunt mai degrabă funcționari și nu țărani care abia Își câștigă existența muncind din greu pământul; de ce sunt membri ai sindicatelor sau organizațiilor profesionale și nu ai triburilor sau clanurilor; de ce se supun autorității birocratice superioare și nu autorității preoților; de ce sunt alfabetizați și vorbesc o limbă națională comună etc. Dar, apariția și dezvoltarea științei moderne și, mai ales, Încorporarea ei În „mijloacele de utilitate și consum” ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
existența diferențierilor sociale existente Între țările lumii: de ce locuitorii țărilor dezvoltate economico industrial sunt mai degrabă funcționari și nu țărani care abia Își câștigă existența muncind din greu pământul; de ce sunt membri ai sindicatelor sau organizațiilor profesionale și nu ai triburilor sau clanurilor; de ce se supun autorității birocratice superioare și nu autorității preoților; de ce sunt alfabetizați și vorbesc o limbă națională comună etc. Dar, apariția și dezvoltarea științei moderne și, mai ales, Încorporarea ei În „mijloacele de utilitate și consum” ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a mișcării. Acest fenomen este disoluția. După Herbert Spencer, evoluția are trei caracteristici esențiale: 1. evoluția este trecerea de la o stare incoherentă, la una coherentă; flora și fauna cresc prin concentrarea de elemente din mediul ambiant, familiile prin integrare devin triburi, acestea devin apoi națiuni; 2. evoluția este o trecere de la o stare omogenă la una eterogenă caracterizată de o entropie mai redusă: orice germene, orice sămânță este la Început o substanță omogenă. Prin transformări și diferențieri, apare mai târziu planta
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a mișcării. Acest fenomen este disoluția. După Herbert Spencer, evoluția are trei caracteristici esențiale: 1. evoluția este trecerea de la o stare incoherentă, la una coherentă; flora și fauna cresc prin concentrarea de elemente din mediul ambiant, familiile prin integrare devin triburi, acestea devin apoi națiuni; 2. evoluția este o trecere de la o stare omogenă la una eterogenă caracterizată de o entropie mai redusă: orice germene, orice sămânță este la Început o substanță omogenă. Prin transformări și diferențieri, apare mai târziu planta
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a începe să se elibereze este învățarea unei respirații corecte care face să lucreze diafragma, și practica regulată a tehnicilor respiratorii speciale ca cele învățate la relaxarea dinamică. Noi am învățat că respirația noilor născuți, a oamenilor semi- sălbatici din triburile africane, a animalelor libere în natură este spontană, prin abdomen. Este vorba deci de o respirație naturală. Totuși majoritatea copiilor de vârstă școlară sau preșcolară schimbă respirația lor naturală, abdominală, pentru o respirație scapulară sau toracică. Există o relație directă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Dar lucrurile stau cu totul dimpotrivă: cei mai primitivi oameni din câți trăiesc astăzi pe pământ sunt monoteiști. Aproape fără excepție ei au cultul ființei supreme, concepută spiritual, personal, infinit, supramundan, și purtând de grijă nu numai familiei, clanului sau tribului, dar lumii întregi, pe care a creat-o. În cea mai mare parte, acești primitivi nu cunosc mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul și celelalte, care sunt apariții secundare sau ulterioare ale politeismului. Nici una din aceste teorii sau ipoteze nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sine ca nație, ca populație având identitate proprie în cadrul spațiului determinat de lupte. Dacă inițial exista o unitatea la nivelul familiilor regale din cele două teritorii asigurată nu doar de invazia normandă din Anglia, ci și de înrudirea existentă între triburile din vestul european, conflictele din cadrul acestui război au scos în evidență diferențele dintre tabere și implicit populația ce trăia în cadrul celor două teritorii. Unitatea dintre spațiile europene crease confuzii de identitate, la acestea adăugându-se și unitatea religioasă. Războiul de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
construcția unei biserici puternice. Această modalitate de propagare a învățăturii creștine a rămas și în perioada migrațiilor principala metodă de creștinare a popoarelor barbare. Dar de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în oraș ci din trib în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
biserici puternice. Această modalitate de propagare a învățăturii creștine a rămas și în perioada migrațiilor principala metodă de creștinare a popoarelor barbare. Dar de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în oraș ci din trib în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Această modalitate de propagare a învățăturii creștine a rămas și în perioada migrațiilor principala metodă de creștinare a popoarelor barbare. Dar de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în oraș ci din trib în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute în diferite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totală (prin idoli). Cenzura idolilor este atât de vastă încât cuprinde implicit în interiorul ei și cenzura celorlalte două modalități de cunoaștere. Primul pas ce trebuie făcut pentru o cenzură completă constă în cunoașterea lor. Idolii sunt patru la număr: idolii tribului, ai peșterii, ai forului și ai teatrului. Ca și în diviziunea științelor despre om53, Bacon urmărește, în definirea idolilor, următoarele criterii: gradul de generalizare specific omului - omul ca particular, individul și omul în societate, grupul și gradul de cultură - omul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
criterii: gradul de generalizare specific omului - omul ca particular, individul și omul în societate, grupul și gradul de cultură - omul în stare naturală și cel cultural. Făcând o sinteză a idolilor îi putem reprezenta astfel: Omul Individ Societate Natural Idolii tribului Idolii forului Cultural Idolii peșterii Idolii teatrului Idolii tribului privesc individul cu puterile lui de cunoaștere, cei ai peșterii privesc persoana din perspectiva culturii sale proprii, idolii forului sunt idolii legăturilor dintre oameni, a limitărilor comunicării în cadrul societății (privesc societatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
individul și omul în societate, grupul și gradul de cultură - omul în stare naturală și cel cultural. Făcând o sinteză a idolilor îi putem reprezenta astfel: Omul Individ Societate Natural Idolii tribului Idolii forului Cultural Idolii peșterii Idolii teatrului Idolii tribului privesc individul cu puterile lui de cunoaștere, cei ai peșterii privesc persoana din perspectiva culturii sale proprii, idolii forului sunt idolii legăturilor dintre oameni, a limitărilor comunicării în cadrul societății (privesc societatea în interiorul său), iar cei ai teatrului privesc societatea prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forului sunt idolii legăturilor dintre oameni, a limitărilor comunicării în cadrul societății (privesc societatea în interiorul său), iar cei ai teatrului privesc societatea prin consecințele sale culturale. Clasificarea este simplă și a fost realizată astfel încât să acopere toate direcțiile cunoașterii omenești. Idolii tribului (idola tribus) "își au izvorul în însăși natura omenească, (...) în genul omenesc"54. Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propagator de idei false. Mai mult, un pericol îl constituie cel care are forța persuasivă necesară de a-și propaga ideile și de a-i convinge și pe alții de realitatea peșterii sale. Acest idol este o sinteză între idolii tribului și idolii teatrului, pentru că ei au drept punct de plecare pe cei dintâi și pot fi sursă pentru cei din urmă. Erorile proprii individului în general, dublate de educația fiecăruia, au dus la realizarea peșterii. La fel, peștera celui cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe cei dintâi și pot fi sursă pentru cei din urmă. Erorile proprii individului în general, dublate de educația fiecăruia, au dus la realizarea peșterii. La fel, peștera celui cu putere persuasivă devine sursă pentru imaginarul colectiv. Pornind de la idolii tribului, trecând prin cei ai peșterii putem ajunge la idolii teatrului. Idolii nu sunt entități izolate, ci trăiesc într-o strânsă interdependența. Exemplele particulare pe care Bacon le oferă nu fac decât să sublinieze acest statut de intermediar ai idolilor peșterii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit ele informația. Până și un empirist cum era Francis Bacon, considera aceste informații ca incerte, incluzându-le în idolii tribului și eliminându-le dintre procesele ce ne pot transmite informații sigure . Tot în sfera normalității incertitudinii sunt și următoarele: lumea viselor și imaginarul. Visul redă ca fiind reale elementele care nu aparțin lumii înconjurătoare. Ele sunt incerte fiind doar creații
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
7% proteină brută, 6,2-7,2 % grăsimi, 2,5-3,7% cenușă, 46,4-47,9% amidon și 2,55,4% celuloză (SMIRNOVA IKONNIICOVA M., 1960; ROZMARIN GH. și colab.,1984, 1992) . II.1.3. SISTEMATICA NĂUTULUI. SOIURI. Năutul face parte din tribul Vicieae, genul Cicer, gen care cuprinde 27 specii, unele anuale, altele perene (VELICAN V., 1965; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Deși numărul de specii care intră în componența acestui gen este mare, totuși numai una singură este cultivată și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
filosof din Cetate, Ion Barbu crede că locul întîi în Cetate e al Preotului, celelalte, urmînd, ale învățatului și Luptătorului. Dar, fără îndoială, al patrulea loc îndată după acestea se cuvine Poetului. Lumea ar pierde o podoabă de preț dacă tribul ciudatelor, încîntătoarelor făpturi s-ar stîrpi. În Cetatea Isarlîk, aflată La mijloc de Rău și Bun, sînt versuri în care îl aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe doi măgari,/ Ca să vînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care să evite instabilitatea politică. Cum va arăta forfota marilor aglomerări urbane într-o lume globalizată? Încă din 1775, Morelly încerca să schițeze orașul viitorului, în care „spațiul urban se va realiza din clădiri identice, străzi identice, cartiere pătrate. Fiecare trib va ocupa un cartier. Invalizii și senilii vor fi separați de ceilalți și vor avea condiții optime de îngrijire”. De-a lungul timpurilor, arhitecți de geniu cum ar fi Le Corbussier, Niemer și alții au confirmat cele prefigurate de Morelly
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
cu repeziciune în tot imperiul roman și cuprinde Roma, unde ani de zile îi macină pe invadatorii barbari cât și pe romani. Marcus Aurelius, împăratul filizof, atunci când iese cu legiunile din cetatea eternă și merge în nord pentru a ataca triburile barbare, se contaminează de la soldații barbari morți, fără a fi răniți, și moare de ciumă. Cristofor Columb și echipajele lui au „meritul” de a fi adus și diseminat în Europa sifilisul. Marinarii săi, bolnavi de sifilis, odată lăsați la
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]