5,540 matches
-
Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde după trecerea tătarilor s-au ridicat multe cetăți.” Retragerea - după cum vedem - s-a făcut foarte încet, pustiind pământul, pe care în trecere l-au lăsat deșert. Căci, afară de cirezile de vite și turmele de oi, care mergeau încet, având nevoie de hrană, apă și popasuri mai dese și îndelungate, au trebuit să transporte cu carele, pe lângă alimente și mobile, pe toți tătarii morți, căzuți în luptele din Ungaria și Țările Române, și pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să transporte cu carele, pe lângă alimente și mobile, pe toți tătarii morți, căzuți în luptele din Ungaria și Țările Române, și pe care i-au dus tocmai în Mongolia. Prizonierii erau în număr mare. Ei mânau carele încărcate, cirezile și turmele, supravegheați de puțini tătari, pe drumurile și potecile stricate și acoperite de iarbă și spini. Hoardele răslețe distrugeau satele de pe valea Mureșului, care scăpaseră la invazie. În unele, nu au mai rămas decât turnurile bisericilor, care indicau de la depărtare fostele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asemenea care cu case pe ele și acolo unde avea pășuni mai bogate cobora casele pe pământ. Giagatai, o rudă a lui Batu-khan, întâlnit între Don și Volga, avea o mulțime de cirezi de vite, boi și cai, și nenumărate turme de oi, păzite de cinci sute de supuși. Cu trei zile înainte de a ajunge la Volga, în aceleași condiții de trai, a fost văzut Sarcaht (sau Sarthac), fiul lui Batu-khan. „Chiar însuși marele han locuia în câmp, din cauza mulțimilor care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
formele unei extorcări maxime a impozitelor. Aspra fiscalitate introdusă de către baskaki în aplicarea dărilor și, mai ales, metodele folosite în urmărirea lor, care mergeau până la deportarea familiilor ce nu plăteau dările în aur sau argint, în stepă, spre a păzi turmele de vite, confiscate și ele, ale marilor feudali tătari, a devenit curând insuportabilă. Semnalul unei răscoale generale a fost dat de către principele Daniel de Halici, cu fiul său Lev, viitorul fondator al orașului Liov (Lemberg). În 1255, aceștia gonesc pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
împotriva bulgarilor, o împrăștie și puse pe fugă pe Mihail al VIII-lea. După ce eliberează din închisoarea Ainos pe Izz-ed-din, el jefui Tracia în mod sistematic, până în iulie anul 1265, când împăratul bizantin începu tratativele. O pradă imensă din prizonieri, turme nenumărate de vite și oi, trecute la nord de Istru, odată cu Izz-ed-din, a fost consecința acestor complicații politice din Orientul Apropiat. Desfășurarea forțelor tătărești de la nordul Dunării spre Constantinopol nu produse numai panică între bizantini, ci și neliniște la Roma
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a fost comandant suprem numit de Craiu. Expediția, întreprinsă în anul 1346 de către secui, unguri, cu mare mulțime de români, a desăvârșit și exploatat succesul obținut în anul anterior. Mulți tătari au fost uciși atunci și armele lor luate o dată cu turmele lor și cirezile de vite au îmbogățit pe luptători. La 15 august, regele aștepta la Vișegrad prezentarea trofeelor și a banderiilor de tătari captivi. Cu această ocazie, probabil, a înaintat și Dragoș din Bedeu, trecând Bistrița la nord spre Suceava
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au grijă ca substantivele să fie defective de toate celelalte cazuri în afara genitivului - ce-i al tău e și-al meu, ce-i al meu e doar al meu - iar celelalte asigură verbelor desinențe economice neașteptate. Dl Băsescu a dat turma guvernamentală în păstorit dlui Tăriceanu, afacerist prosper și politician mai șters decât datoriile multor televiziuni sindicale și particulare către bugetul de stat pesedist. Mi-l amintesc pe dl Tăriceanu într-un interviu, când s-a dovedit foarte elocvent în a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Spre sfârșitul anilor ’80, am primit de la el o scrisoare. Începea astfel: „Dragă Dorine, nici nu știi câtă dreptatea ai avutț”. Știam. Mă anunța că intrase în disidență, copiii îi erau agresați pe stradă, mă rog, tot tacâmul ruperii de turmă. Când s-a hotărât să părăsească România, am făcut tot ceea ce s-a putut ca să obțină viza de intrare în Statele Unite. Și a obținut-o, deși unele informații îl caracterizau drept „un personaj extrem de controversat”. În 1989 mi-a anunțat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nimic de limpezit. Aurel a oftat de câteva ori, apoi a zis: „Dorine, Dorine, iar nu vrei să mă asculțiț”. Sunt sigur că documente până mai ieri inaccesibile vor dovedi că nu mă înșelasem, chiar dacă, da, a fi păstorul unei turme năpăstuite este o treabă complicată. După ce a decis să rămână definitiv în Statele Unite, viața lui Aurel nu a fost deloc trai pe vătrai. Descoperea că avusesem dreptate spunându-i că mulți dintre oficialii americani care aveau întotdeauna ușa deschisă pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
stând lucrurile, e de așteptat ca lupta între lampa cu halogen și lampa cu alogen să atingă intensități nucleare. Primele ciuperci atomice au și apărut. (Jurnalul Național, 23 septembrie 2005) Delimitări - fanatism și prostie Unii suntem bântuiți de spiritul de turmă, alții nu putem pune geană pe geană dacă nu ne delimităm permanent de restul „turmei”. Ne ucide scârba față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să atingă intensități nucleare. Primele ciuperci atomice au și apărut. (Jurnalul Național, 23 septembrie 2005) Delimitări - fanatism și prostie Unii suntem bântuiți de spiritul de turmă, alții nu putem pune geană pe geană dacă nu ne delimităm permanent de restul „turmei”. Ne ucide scârba față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin conta că, în afara unei cărți-reper despre structuralism - datorată lui Virgil Nemoianu - și doxei câtorva puțini
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
decât au în management sau în alt angajat al companiei, guvern și chiar ONG-uri). Fenomenul, de altminteri cercetat și explicitat de științele sociale (psihologie, științe politice, microeconomie), face trimiteri la mecanismele "mimetismului social" sau "cromo effect" ori "efectul de turmă" subliniind capacitatea de contagiune a credințelor (oamenii cred și fac adesea diferite lucruri deoarece alți semeni cred și fac aceleași lucruri) și la tehnicile de comunicare și sugestionare (comunicarea indirectă și implicită este mai persuasivă și mai convingătoare în timp
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și nu a avut timp suficient să abordeze și spinoasa problemă a uniților. Demetriu Radu, după zece ani de la numirea sa ca păstor al comunității de greco-catolici, din ce în ce mai numeroasă, trăia marea dezamăgire a preotului care nu are o biserică pentru turma sa; i-a cerut părintelui Vasile Lucaciu (prin scrisoarea datată din 5 noiembrie 1885) ajutorul în această dramatică situație. A fost sesizată Congregația „De Propaganda Fide” printr-o cerere adresată de către preotul Lucaciu, chiar Prefectului ei, Cardinalul Ledhokowski: „români suntem
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca și iubirea. Padre, legenda nu a murit, este cu noi, este chiar Viața: „În nopțile de Înviere, bat clopote, la Berindești”. 6. Fidelitate pentru Biserica Catolică. Elogiul preotului: Johannes Baltheiser „...celor care exercită între voi, funcția de prezbiter..., păstrați turma lui Dumnezeu, care v-a fost încredințată; vegheați asupra ei, nu din constrângere, ci cu tragere de inimă, așa cum o vrea Dumnezeu; nu pentru un câștig josnic, ci cu dăruire; fără a porunci ca niște stăpâni celor încredințați vouă, ci
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost încredințată; vegheați asupra ei, nu din constrângere, ci cu tragere de inimă, așa cum o vrea Dumnezeu; nu pentru un câștig josnic, ci cu dăruire; fără a porunci ca niște stăpâni celor încredințați vouă, ci făcându-vă modele pentru turmă”. (Scrisoarea I a Sf. Apostol Petru) Cu smerenie și mare prețuire, din perspectiva omului de la catedră, Preotul reprezintă un model de conduită și un exemplu viu de întrupare al valorilor, pe care El le propovăduiește în comunitate. Modelul de viață
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sacramentaliile instituite de Biserică. Numai ei vestesc Cuvântul mântuitor, prin învățătura creștină și cheamă conștiințele înspre desăvârșire. „Credința vine din ascultarea vestirii, iar vestirea, din Cuvântul lui Cristos” (Rom. 10,17). Ei, Preoții, alină suferințe, veghează cu grijă asupra micii turme, orientând-o pe drumul desăvârșirii în Cristos. Pentru a fi una cu Dumnezeu avem nevoie de preoți, avem nevoie unii de ceilalți, pentru a fi o imensă familie, în rugăciune. „Datoria omului, și cea mai frumoasă activitate a lui, este
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1964, numirea lui în funcția de vicar, la parohia catolică din Roman a venit la 1 iunie 1965, de la Ministerul Cultelor. A fost, poate, cea mai liniștită perioadă din viața părintelui, a fost acel „ACASĂ”, trăit în comuniune cu mica turmă, în care el a împlântat atâta dragoste și lumină. În 1975 (pe 23.09) îi scria mamei mele: „Nu v-am uitat. Mă gândesc în anumite clipe, la cei care îmi sunt dragi, și, înaintea mea, am un tablou, care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
caracterizare a preotului Ioan Baltheiser, din 29.10.1971, semnalează: „Din declarația preotului Baltheiser Eugen, parohul din Roman, rezultă că fratele său, Ioan Baltheiser, este grav bolnav de cancer intestinal, dar, cu toate acestea, își îndeplinește bine îndatoririle.” Comunitatea, „mica turmă”, l-a înconjurat de la bun început, cu multă dragoste și respect pe acest om blând și generos. Avea acel gen de autoritate, care nu izvora din imperativul „Trebuie!”, ci dintr-o iubire sinceră și nestăvilită pentru oameni, ce pornea din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
perioada ultimă a celor 24 de ani, trăiți în Germania (1972-1996). O viață ce s-a dăruit, mereu mai mult, oamenilor ca un izvor de regenerare, prin semințe de înviere, slujind. Acest PREOT a luminat, ca o torță vie pentru turma lui, învingând întunericul și teama „nu ca stăpân, ci ca model”. Ne-a dăruit unitatea aceea sfântă, care, în Isus Cristos, ne-a făcut să ne simțim frați și surori, la bine și la rău. Noi ne aveam „unii pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Părintele a știut să scoată la iveală, din sufletele noastre, ceea ce era mai bun și mai frumos. Pentru noi, EL, a fost într-adevăr „Lumina Lumii”, și ne-a binecuvântat pe toți, în stilul lui. „Nu stăpâni, ci modele pentru turmă”, sunt PREOȚII, spune Apostolul Petru. Să ne amintim și de cuvintele lui Isus, care a contrapus atitudinea bunului păstor, atitudinii mercenarului, care lucrează numai pentru bani. Părintele Iancu era profund dezinteresat de acest subiect și se străduia să ne dăruiască
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai trece prin cap, și atît de moale cînd îți sprijini ceafa pe ea și te răzbește somnul în țăcănitul monoton al trenurilor de noapte! Era prima ei experiență "pluvială" și părea că s-a urcat la bord o întreagă turmă de capre. Marele meu noroc era faptul că, la Napoli, senzațiile olfactive sunt deosebit de variate și deloc discrete. În plus, valurile de hippies au obișnuit lumea occidentală cu toată gama de mirosuri posibile și imaginabile. Și apoi, oricum, totul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși înflăcărate se zăresc ca niște sclipiri de ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni, cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact, venind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ca o uriașă explozie de speranță în această țară atît de încercată de soartă și de Istorie. Și pentru ca tot acest decor strălucitor să iasă și mai bine în evidență, pe pășunea de proporții infinite, pasc zeci de mii de turme albe ca zăpada. Oi, berbeci și puzderie de miei se ghiftuiesc fără nici o limită cu deliciul de smarald al cîmpurilor irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare surprindere am aflat ca este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
felul meu de a lucra. Derain, Vlaminck, Matisse. M.H. Maxy, Marcel Iancu și tot neamul lor îmi sucesc mintea și încep să caut a face "pictură mai altfel decât înainte". Toți reprezentanții artei așa-zis moderne de la noi, susținuți de turma gogomanilor ce le ținea hangul, mă împing cam spre ce nu ar fi trebuit să merg. Și mai din plăcerea mea, mai din îndemnul celor știuți atunci ca "pictori moderni", încep și eu a mă căuta, a voi să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Se adună la congres/ Șorecarii mai ales/ Hau hau hau și hâm hâm hâm/ Vin dulăii la ciolan/ Vin taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se lasă gloata/ Burtărie și ciacâri pe/ Șoaptă feselor pe cârpe/ Clanț clanț clanț și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]