10,815 matches
-
Cum se face asta? Își găsește inelul, se ridică, numără. Zece, afară de el. Toți șed cuviincios la locurile lor; nimănuia nu-i lipsește un picior. Atunci de ce a numărat nouăsprezece? Neguțătorul meu armean m-a privit zâmbind și mi-a turnat al doilea păhărel de vin dulce. Ascultă și un sfat de la noi, a urmat el. Când pleci la drum într-o călătorie lungă, dacă e în vremea blândă, între Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru, nu uita să-ți iei blana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
porții noastre - uneori aveam impresia că animalul, un terrier drăgălaș alb cu negru, nici măcar nu simțea nevoia s-o facă, dar părea că femeia insistă. —Bun, domnișoară. (Mama nu-mi mai spusese niciodată „domnișoară“ înainte de povestea asta.) Înghite. Mi-a turnat pe gât un pumn de pastile și mi-a întins un pahar cu apă. A fost foarte drăguță, de fapt, chiar dacă mi se părea că joacă un rol. —Iisuse! s-a auzit. Era soră-mea, Helen, care tocmai se întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cinci stele din Manhattan, pe un post aproape identic celui la care renunțase în Dublin. Printr-o întorsătură de evenimente din acelea bizare, l-a reîntâlnit pe tipul cu veverița, care nu și-a amintit de ea și i-a turnat aceeași poveste. Numai că de data asta nu mai erau la etajul cinci, ci la douăzeci și șapte. Chiar voiam să fac ceva diferit, ne-a spus mie, lui Rachel și Luke când a venit acasă după prima zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
bărbatul cu care ai petrecut nopți în fața șemineului și ai văzut filme pe video în ultimele câteva luni luând cina cu o femeie care a) nu ești tu, b) nu este o rudă apropiată, ai fi perfect îndreptățită să îi torni un pahar cu vin în cap și să îi spui celeilalte femei că i-l „faci cadou“. E de asemenea momentul potrivit să spui „Nu c-ar fi o mare afacere, este?“. Dar nu și în New York. Aici ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o conversație relaxată în prezența lor, umilă și tăcută. Harris, în schimb, părea perfect în largul lui, tot întrebând despre slujba mea, spunându-mi totul despre a lui. Apoi a scos un mixer de cocteiluri și două pahare, mi-a turnat ceva de băut și a ridicat paharul pentru a ciocni. Doamne, un toast! — Pentru victoria celor de la Mets, am spus repede. Pentru suptul degetelor de la picior, a spus. O, nu. O, Doamne, nu. Deci avea o obsesie legată de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să văd dacă o pot da la Infractori urmăriți. Sau la Infractori în direct. Sau la Ora infractorilor. Sau cum i-or mai zice mai nou. La Infractori căiți, ce zici de asta? Îți mai vine vreuna? Helen îi zice Toarnă-ți vecinii. Doamna Big s-a întors de la Marbella și Helen o să-și reia activitatea de stat după garduri de mâine dimineață. Mama ta iubitoare, Mama. Capitolul 34tc Capitolul 34" — E totul pregătit pentru diseară? a întrebat Nicholas. Luna plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Să nu faci nimic care s-o supere. În mai puțin de un minut, Blythe, neatinsă de strop de apă, bocănea în cizme înalte de piele pe holul acoperit cu parchet, înspre salonul principal unde o așteptam, cu șampania deja turnată în pahare. —Dumnezeule, Anna, ce-i cu toate astea? Elicopterul,... barca asta? Pentru confidențialitate. Nu puteam să-mi asum riscul ca altcineva să audă conversația noastră. —De ce? Ce se întâmplă? — Ia loc, Blythe. Șampanie? Jeleuri Gummi Bears? Îmi făcusem temele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să puneți o încuietoare la ușa aia, a zis mama. De ce? a întrebat Rachel. Voi n-aveți una la ușa de la baie. Nu din vina noastră. Noi am vrea să punem. De ce nu puneți? a întrebat Luke. —Pentru că Helen a turnat ciment în broască. Am tăcut cu toții amintindu-ne de ziua aceea. Helen luase cimentul de la muncitorii care transformau garajul de alături într-un apartament pentru o bunicuță și, după ce terminase de umplut broasca, trecuse la a cimenta ușa de la baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pe favoritele sultanului. — Eram liberă, iar ea era roabă, îmi spuse maică-mea, și lupta dintre noi era inegală. Ea se putea folosi după pofta inimii de toate armele seducției, putea ieși fără văl, putea să cânte, să danseze, să toarne vin, să clipească din gene și să se dezbrace, în vreme ce eu nu aveam voie, dată fiind poziția mea, să-mi părăsesc vreodată discreția și încă și mai puțin să dau semne de interes pentru plăcerile tatălui tău. El mă numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
amintesc și acum: „Pentru noi, femeile din Granada, libertatea este o robie vicleană, iar robia, o subtilă libertate. „Apoi, fără să mai adauge nimic, a scos din coșul ei de răchită un minuscul flaconaș verzui. „În seara asta, ai să torni trei picături din acest elixir într-un pahar cu sirop de migdale pe care ai să-l oferi tu însăți vărului tău. O să vină la tine așa cum fluturele vine spre lumina lămpii. Ai să repeți trebușoara asta peste trei nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la plăcintele umplute cu semințe de pin și cu nuci și parfumate cu apă de trandafiri. La ospăț, musafirii n-au băut decât sirop de migdale, se jura maică-mea cu evlavie. Se ferea să adauge că, dacă nu se turnase picătură de vin, era doar pentru a se respecta luna sfântă. Circumcizia a prilejuit întotdeauna, în ținutul al-Andalus, sărbători în cursul cărora oamenii uitau cu totul de actul religios pe care-l celebrau. Doar se mai pomenește încă și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
locurile, nu-i mai căutam pe frații și pe verii mei. M-am aruncat sub o poartă și am adormit, de oboseală, dar și de disperare. M-am deșteptat un ceas-două mai târziu. Era mai puțin întuneric, dar continua să toarne cu găleata și un bubuit surd îmi ajungea la urechi de peste tot, făcând să tremure lespedea pe care eram așezată. Ulicioara pe care mă aflam, de câte ori o cutreierasem! Văzând-o însă astfel, pustie și străbătută de un torent, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lunii, iar dinainte având o masă joasă pe care era pus un vas de lut smălțuit. Mama se așeză în fața ghicitoarei și-i spuse încetișor ce anume o adusese acolo. Sara și cu mine rămăseserăm mai înapoi, în picioare. Um-Bassar turnă apă în vas și adăugă o picătură de ulei, peste care suflă de trei ori. Recită câteva formule de neînțeles, apoi privi atentă în vas, rostind cu voce cavernoasă: — Djinnii sunt aici, unii vin pe uscat, alții pe mare. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de a-l exorciza tu însăți. Te voi învăța o formulă pe care ai să i-o reciți deasupra capului în timp ce doarme, seara asta, mâine și poimâine. Și îți mai dau și fiola asta cu parfum, din care ai să torni o picătură de fiecare dată când ai să rostești formula. În prima seară, taică-meu a dormit la Salma, astfel că ei nu i-a fost deloc greu să-și recite formula și să toarne picătura de elixir. În a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
parfum, din care ai să torni o picătură de fiecare dată când ai să rostești formula. În prima seară, taică-meu a dormit la Salma, astfel că ei nu i-a fost deloc greu să-și recite formula și să toarne picătura de elixir. În a doua seară însă, s-a întâmplat ceea ce orice ființă cu un dram de judecată ar fi putut ghici. Mohamed era alături de Warda, iar maică-mea s-a strecurat tremurând în odaia lor. Tocmai se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de elixir. În a doua seară însă, s-a întâmplat ceea ce orice ființă cu un dram de judecată ar fi putut ghici. Mohamed era alături de Warda, iar maică-mea s-a strecurat tremurând în odaia lor. Tocmai se pregătea să toarne din lichid când concubina a scos un țipăt ascuțit, așa că taică-meu s-a trezit și, cu un gest de apărare, și-a apucat fragilul agresor de tendon. Salma a căzut plângând. Văzând fiola din mâna ei, Mohamed și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să dea dovadă de mărinimie, au așezat în fața ușii acestuia un burduf uriaș și s-au înțeles să-l umple cu lapte pentru micul dejun regesc. Locuitorii trebuiau să-și mulgă caprele, apoi să vină fiecare cu găleata s-o toarne în burduf. Date fiind dimensiunile acestuia, fiecare sătean și-a spus că și-ar putea îndoi laptele cu o cantitate zdravănă de apă, fără ca nimeni să-și dea seama. Astfel că, a doua zi de dimineață, regelui și curtenilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fiind dimensiunile acestuia, fiecare sătean și-a spus că și-ar putea îndoi laptele cu o cantitate zdravănă de apă, fără ca nimeni să-și dea seama. Astfel că, a doua zi de dimineață, regelui și curtenilor săi le-a fost turnat un lichid aproape transparent care nu avea alt gust decât cel al zgârceniei. Totuși, dacă îmi aduc aminte de trecerea mea prin acel sat, aceasta nu este din pricina năravului de nevindecat al locuitorilor săi, ci mai degrabă din cauza groazei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu ideea că mă voi întoarce în pierdere din prima mea călătorie de negoț, spunându-mi că nimeni nu poate învăța meserie fără să-și zdrelească mâinile sau să-și ușureze punga. În ajunul plecării, maică-mea veni să-mi toarne, înnebunită, zvonurile pe care le auzise la hamam: la Tefza se petreceau lucruri grave, se vorbea despre o expediție condusă de oastea din Fès pentru restabilirea ordinii. Dar, în loc să mă descurajeze, spusele ei mi-au ațâțat curiozitatea, astfel că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adunară în jurul lor, vociferând veseli. În coliba lui Tarosh - solidă, din lemn, cu o latură ocupată în întregime de rufele puse la uscat -, câteva femei blonde, robuste îl înconjurară râzând pe Valerius când acesta intră într-o cadă și-i turnară apă caldă, să se spele. Îi frecară trupul cu perii din licheni, până când considerară că oaspetele - sacru pentru triburile acelea - era perfect curat, din cap până în picioare. Focurile luminau noaptea, iar din cămine răzbătea aroma cărnii fripte și a supelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe care o puse pe masă, în fața focului; apoi alinie mai multe flacoane, borcănașe, săculeți din pânză și din piele și instrumentele tipice profesiei sale. Scoase dintr-un săculeț o mână de frunze uscate, ceru un vas, le mărunți și turnă peste ele apă caldă. — Mai întâi să punem capăt durerii. Dintr-un flacon adăugă câteva picături, pe care le numără cu grijă. Turnă încet poțiunea printre buzele uscate ale rănitului. Se aplecă să-i observe chipul. Trăsăturile crispate din cauza durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
profesiei sale. Scoase dintr-un săculeț o mână de frunze uscate, ceru un vas, le mărunți și turnă peste ele apă caldă. — Mai întâi să punem capăt durerii. Dintr-un flacon adăugă câteva picături, pe care le numără cu grijă. Turnă încet poțiunea printre buzele uscate ale rănitului. Se aplecă să-i observe chipul. Trăsăturile crispate din cauza durerii se relaxară. „Acum pot să-mi încep treaba“, se gândi. Nu privi spre fata care se învârtea pe acolo. Nici măcar nu observase când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
plante medicinale și vâscul. Aruncă o privire spre fata care, ca și el, veghea lângă gladiator, continuând să-i șoptească lucruri pe care el nu le auzea. Sau, poate, șoptea o rugăciune către zei. Valerius să ridică pentru a mai turna câteva picături din poțiunea lui în gura bolnavului. Îi atinse fruntea, mâinile, picioarele. — Ce-i asta? Fata urmărea curioasă fiecare mișcare a lui Valerius. — Teriac... și încă ceva, și sunătoare. Sunătoarea aduce lumina, știi? — Nu. Dar știu alte lucruri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Înseamnă că Galba va fi omorât? Cine îl va omorî? întrebă nerăbdător Vitellius; apoi se întoarse spre hangiu: Dă-i un picior câinelui ăluia. Dă-l afară. Nu-mi place cum se uită la mine. Parcă-i lup. — Lurr! - hangiul turnă vin într-o cupă, umplând-o până la gură. Lurr, marș afară! Câinele se ridică și se îndreptă spre ușa întredeschisă, dispărând în noapte. — Deci? - Vitellius se întoarse nerăbdător spre Ausper. Galba va fi ucis? Voi ajunge imperator? Eu? — Tu... Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nuanțe de albastru - se distingea limpede pe întinderea uniformă a câmpiei. Quazii înaintau. La auzul urletelor lor, Valerius îngheță. Îi văzu pe cei care se ocupau de care cum vărsau conținutul coșurilor... Nu erau sfecle și napi, ci pământ. Îl turnară de-a lungul celor două șanțuri, formând două bariere. Ca să treacă peste ele, barbarii trebuiau să sară. — Uite capcana! - agitat, Titus arătă spre un grup de soldați care luau din care castrapila scurte și ascuțite și alergau repede spre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]