5,157 matches
-
Ea dă uneori semne vizibile, ușor infatuate, că are o astfel de conștiință elitistă. Mai mult: că este chiar pătrunsă de convingerea de a fi adus mari contribuții rezistente. Despre ce este însă vorba în realitate? Pare mai întâi complet uitată o primă dezbatere de acest gen de după 1989, o serioasă discuție publică: masa rotundă cu tema Rezistența culturală (literară și artistică) în România, organizată în cadrul celui de al 16-lea Congres al Academiei româno-americane, care a avut loc la București
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Et de l'exil. Răflexions sur un roman de Dumitru Țepeneag, în Prăsence de la Roumanie en France et en Italie. Colloque international franco italo-roumain, 9-10-11 mai 1984. Universită de la Sorbonne Nouvelle, Paris III, pp. 137-140. 9. Cetatea totală. O carte uitată Nu știu dacă poate fi vorba de o omisiune voită. Cea mai bună, sistematică și acută critică a sistemului totalitar ceaușist, publicată până acum, nu este încă amintită la noi de nimeni. Nici în presa scrisă, nici în cea vorbită
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
situație teribilă a produs în mod inevitabil deprinderi și dresaje, un mod profund condiționat și tipizat de a gândi și de a reacționa în sens unic. Mă întreb câți au citit la noi (și nu numai la noi) cartea complet uitată a lui Maine de Biran, De l'influence de l'habitude sur la facultă de penser (1802). Multe din trăsăturile psihologice ale statului totalitar modern sunt prefigurate aici. Teoria omului universal nu este chiar o simplă teorie. Deprinderea a funcționat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inevitabil, și o interpretare marxistă: confruntarea dintre Franța burgheză și socialistă. Schema, de un dogmatism total infirmat de evoluția evenimentelor istorice, se regăsește și în politologia românească: Cele două Franțe de Mihai Ralea (București, Ed. pentru literatură, 1962). Carte, azi uitată, de un oportunism ideologic tipic epocii, de reținut totuși în această ordine de idei. Fie și ca reper negativ, deși nici ținuta sa intelectuală nu poate fi ignorată. Redusă mult la scară și tradusă în termeni specific românești, controversa apare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de propriul său trecut (p. 128). Memoria României vechi, istorice a dispărut. Perioada de referință pentru această populație este doar cea comunistă și orice schimbare este raportată la ea (p. 283). Trecutul este tot mai îndepărtat. El nu mai interesează, uitat, ignorat, refuzat. Mai ales că propaganda și educația, prin manualul școlar elementar, a convins masele că vechea Românie a moșierilor a fost iadul pe pământ. Propaganda simplistă, dar tenace, în lipsa unor mijloace alternative de informare, a putut susține, de pildă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de Lingvistică, Istorie literară și Folclor al Universității Al.I. Cuza, Iași 7. Este, în realitate, cum s-a și arătat de altfel, un dicționar al culturii române. Bine primit la timpul său, el pare, totuși, azi, într-un fel uitat. Pe alte baze, pur literare și cu o altă echipă, a fost lansat proiectul lui Mircea Zaciu, în colaborare cu M. Papahagi și A. Sasu: Scriitori români 8. El rămâne în actualitate. Mai întâi prin intolerabilul scandal care a urmat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
civilizației, de Ovidiu Drîmba, la fel. Doar două exemple aproape la întâmplare. Le-am mai dat și altădată, fiind concludente. Cultura română este fundamental poetică și publicistică. Valuri-valuri de gazetărie zisă culturală, de pseudo-eseuri, de cronici, de materiale publicistice repede uitate, inconsistente, de pură actualitate, scrise de azi pe mâine, care n-au cum să reziste. Când am susținut că critica literară nu se reduce numai la cronici de strictă necesitate și la culegeri de cronici, mi-am atras cele mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt nu mai puțin evidente. Ne aflăm la faza când erai pur și simplu desființat, anulat, cu un citat ritual din Roland Barthes. Din acest consum frenetic de noutăți n-au ieșit, iarăși, decât tot câteva compilații neasimilate, azi total uitate și, în cazul cel mai bun, parafraze inteligente. Teoria literară originală se lasă încă așteptată. A patra cauză, în sfârșit, este de ordin publicistic, foiletonistic. Lipsind tradiția culturală, filozofică, referințele interne de mare prestigiu, terenul a fost ocupat în mod
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de serie: Paul Goma, urmat de B. Nedelcovici și de alții. (Numărul lor este ceva mai mare decât se crede în general.) Trebuie reamintită și Cetatea totală a lui C. Dumitrescu, o foarte bună analiză a sistemului ceaușist, din păcate uitată, ca să nu spunem definitiv ocultată. Se repetă, de fapt, în treacăt fie spus, cu incipienta noastră politologie, ce s-a întâmplat, în anii șaptezeci-optzeci, când valul barthian, structuralisto-semiologic, a măturat pur și simplu reflecția noastră literară originală la începuturile sale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
et comp. sunt mai vinovați decât G. Călinescu etc. Evident. Dar toți sunt vinovați, într-o măsură oarecare, de analizat individual. Iar faptele tuturor rămân fapte și ele se numesc texte. Pe acestea unii le-ar dori în cazurile celebre amintite uitate, ignorate, chiar inexistente, din pudoare și dintr-un respect pur afectiv pentru marile personalități culturale. Numai că în discuție intervine criteriul civic etic (responsabilitate sau oportunism?), ideologic (libertate sau totalitarism?) și politic (democrație sau dictatură?). Iar toate numele mari care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
indieni, lupta cu absurdul și despre pasiuni, și despre neoclasicism și Urmuz și multe altele. Totul într-un stil apos, omogen, cu o disponibilitate egală și fără nici o competență precisă, reală, în toate direcțiile. Definitiv perimată, ea este și definitiv uitată. Acest pseudo-enciclopedism autodidact și fals erudit, compilativ, care mergea foarte rar la izvoare, nu intră, în nici un caz, în vederile noastre. Citind pe unii și pe alții, ne-am făcut și un mic florilegiu de citate greșite. Sunt trei explicații
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scrisă în franceză, la Paris, în 1988 și publicată în revista franceză Dialogue, 19/1989 pp. 159-181. Republicată, în versiunea editurii, ca prefață la traducerea volumului: Dumitru Țepeneag, Cuvântul nisiparniță (București, Univers, 1994), pp. 5-7. 9. Cetatea totală. O carte uitată, in: Jurnalul literar, I, 7, 19 februarie 1990. 1 La cită totale, Traduit du roumain par Șerban Cristovici. Postface de Paul Goma (Paris, Editions du Seuil, 1980), 320 p. 2 Ediția originală în limba română: München, Ion Dumitru Verlag, 1982
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și a comportamentelor arhaice. În fond, ceea ce fac de mai mult de cincisprezece ani nu este cu totul străin de literatură. S-ar putea ca cercetările mele să fie considerate într-o zi ca o tentativă de a regăsi izvoarele uitate ale inspirației literare"23. Literatura este "fiica mitologiei" ale cărei funcții - de a povesti întâmplări, de a povesti "ceva semnificativ" - le-a preluat, deoarece orice narațiune prelungește marile povestiri relatate de mituri: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semantic cu articolul posesiv: "al lui" sau cu sintagma "aparține lui"302) adăugat unui nume care exprimă filiația divină prin particula "el" din finalul numelui, traduce versiunea desacralizată a numelui prin căderea în derizoriu, pierderea în omenesc. Revelația originii divine uitate (arșița - sabie/sabia de foc care îl lovește în creștet) se produce treptat prin însumarea progresivă a mai multor semne. Un prim semn este banca: "Asta parcă, îmi aduce aminte de ceva... Un mic efort, Gavrilescule, un mic efort de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
multe referințe)814. În momentul împlinirii a o sută de ani (tot ca în Faust), vârstă care marchează deopotrivă apogeul și încheierea unui ciclu, Dominic Matei trăiește o redeșteptare la condiția sa de muritor. Ca și Făt-Frumos, iese din "vremea uitată" sau cu o sintagmă frecvent folosită de Eliade, din illo tempore și reintră în Istorie. Interpretarea acestei ieșiri a lui Făt-Frumos a fost fie că în "lumea ființei, unde toate sunt bine cumpănite și rânduite, o singură adiere schimbată, o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
singură undă mai mult în apa lacului, sunt de ajuns (ca acum un singur iepure) spre a răsturna toată buna așezare"815, fie că prințul trăiește amnezic în "fieful oazei monadice și saturate de plictiseală", și de fapt, sintagma "vreme uitată" este o aglutinare a "dezideratului anunțat de titlu" cu "existența subiacentă a timpului uman" care își face loc în momentul uciderii iepurelui 816. În sprijinul demonstrației că ținutul în care a ajuns tânărul este fals sunt dovezile că timpul istoric
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al religiilor, exeget al miturilor sau romancier", echivalând imaginația literară cu imaginația mitică, imaginația literară cu munca științifică (analoage structural și "perfect compatibile"), convins de "valoarea literară a materialelor de care dispune istoricul religiilor", cercetări în care vede posibile "izvoare uitate ale inspirației literare"1, Eliade formulează "unitatea profundă a scrierilor mele, atât literare cât și istorico-filozofice" și filiația directă a unor opere de ficțiune din opera de erudiție științifică. Pe ambele tărâmuri, unite prin ceea ce autorul numește obsesie în Jurnal
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Facla, 1977. Mihăilă, Ecaterina, "Despre geneza și funcția numelor proprii", în Limba română, nr. 3/1978, pp. 267-279. Muthu, Mircea, "Înțelegerea personajului literar", în Excelsior, anul I, nr. 2, Cluj- Napoca, 1992. Muthu, Mircea, Muthu, Maria, Făt-Frumos și "vremea uitată". O nouă interpretare critică a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ediția a II-a, revăzută și adăugită, EuroPress Group, București, 2008. Neagoș, Ion. Mircea Eliade. Mitul iubirii, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. Necula, Constantin, "Predica la Duminica
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
promise", în Basmele române..., Editura Minerva, București, 1978, p. 247. 786 Corneliu Bărbulescu, "Studiu introductiv", în Petre Ispirescu, Opere, I, ediție îngrijită și variante de Aristița Avramescu, Editura pentru Literatură, București, 1969, apud Mircea Muthu, Maria Muthu, Făt-Frumos și "vremea uitată". O nouă interpretare critică a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ediția a II-a, revăzută și adăugită, EuroPress Group, București, 2008, p. 66. 787 Constantin Noica, op. cit., p. 26. 788 Petre Ispirescu, Basme, ediția a II-a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Un filantrop și un cămătar lipsit de scrupule au aceeași valoare intrinsecă. În al treilea rând, valoarea intrinsecă a unui agent moral nu depinde de interesul și aprecierea pe care o au alți agenți morali față de acesta. Un om singur, uitat și nedorit, are o valoare intrinsecă egală cu aceea a unui individ aflat în centrul admirației celorlalți. Așadar, teza egalitaristă propusă de Regan este însoțită de o poziție non- perfecționistă 219. Nici o încercare de a justifica utilitarist diverse prejudicii aduse
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se simte chemat îndărăt să întoarcă fața, să se întoarcă spre lume, să contemple lumea din înalt și să se umple de ea"36. Din piscul adorației fără cuvânt, mută de uimire și de slăvire, privirea se întoarce spre chipul uitat al lumii, într-o stare de contemplare grăitoare 37. A întoarce capul - fața, privirea - spre lume înseamnă a o învesti cu darul graiului, cel care dă chip lumii până acum neînfățișate, șterse din vedere. Abia cu starea de contemplare bucuria
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
numai când întoarce capul îndărăt spre lume, când trece din adorație în contemplație devine poet"39. Trecerea pragului înspre starea de vârf a adorării echivalează cu smulgerea vălurilor de pe lucruri, dar totodată cu lipsa de chip a acestora în lumea uitată, absentă din icoană. Lumea naturală e dusă atât de sus încât ea se evaporă într-o absolută vacuitate imaginală, "începe să fie irigată, transfigurată, răpită". În icoană lumea e întoarsă, epuizată și evacuată, pătrunsă de noua față; e "momenul Kenosei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se deschide traversării oblice și face cu putință ivirea imaginii care dă începutul transpare simbolic în poemul Numărându-i ferestrele, spinii de Adrian Popescu 46: "Trandafirul între albii pereți,/ Roza și raza, ghimpele, ghimpul,/ Aprins pe ecranul de var. Dimineți/ Uitate incendiau anotimpul". În aparență, decorul comun - la îndemâna ochilor - al unei scene pe care joacă un singur actor: trandafirul între pereții albi. Nu e imaginea statică a unei priveliști, natura moartă oferită vederii, căci ceea ce se arată nu are orizont, pare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ireductibilă, nemanifestată, dar receptivă, astfel încât trupul dematerializat să nu fie decât mediul de primire și de exaltare a unei alte imagini: "Îngerii Domnului/ ca niște pești/ mi se strecoară în vârtejuri/ prin găvane...". Imaginea aceasta nu arată nimic din existența uitată, din lumea sensibilă; ea apare în chiar golul pe care îl lasă în urmă evacuarea sensibilului. Îngerii care se strecoară ca niște pești, traversând intervalul transparent, pun trupul în condiția intermediarului. Prin trupul primitor se trece, așa cum lumina străbate prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spital. Pentru neutralizarea agentului toxic se dau, pe gură, substanțe antidot: soluții slab acide În intoxicațiile cu alcaline sau substanțe alcaline În intoxicațiile cu acizi. În continuare, până la stabilizarea cazului se va face tratamentul medicamentos recomandat de specialist. Nu trebuie uitată eliminarea focarelor de infecție dentară și sinusurile edemo-amigdaliene. Bolnavii de gastrite vor avea asigurată o stare de liniște și bună Înțelegere În familie și la locul de muncă. Se va asigura un regim de viață ordonat, cu respectarea orelor de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]