4,168 matches
-
sub controlul monarhiilor locale care pl]teau tribut Egiptului. Conform legendei biblice, regatul evreiesc, ca și cel al Mesopotamiei, a fost instaurat în secolul al X-lea î.Hr. prin alegere divin] de c]tre zeul evreu Iahve. Saul a fost uns rege, apoi respins (I Regi 10.17-25; 13.13-14). A fost ales David, care a instaurat linia iudaic] de conduc]tori, (I Regi 16.1-13; ÎI Regi 7.5-17). Regele era protectorul regatului lui Iahve (I Regi 8.20), p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ocupant al Cotrocenilor. În trei ani de mandat, palmaresul discursurilor parpanghele cu țintă dublă, una pentru bănuit-candidele cancelarii occidentale, alta pentru masa de fideli enoriași electorali, este năucitor. Făcîndu-l gelos pe însuși Machiavel. Găsindu-și aliat consangvin în iminentul delfin uns cu toate alifiile plutirii în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și unu, ca-ntr-un bufon thriller S.F. Pe ei se putea! cu aparatele zbîrnîind, țuțării stas ai televiziunilor locale și centrale. Ca-n celelalte indigeste seriale t.v. sport, cu ceilalți Becali, ai Stelei. Disconfort total. Meciul? Cu un uns cu toate alifiile (albastre) Salomir, la centru, cine putea cîștiga decît Dinamo? A și cîștigat. Acum, momentul doi. Puhoiul de lume ce se scurge dinspre stadion e răvășit brusc de o coloană urlătoare de microbuze cu, se-nțelege, batalionul dinamovist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a acestei mentalități fixate prin reluarea sa în text, imagine și în structurile imaginative ale identității colective (Țighiliu 127-72): chiar în condițiile suzeranității otomane și ale dispunerii politice în numirea pe tron, domnitorul, ... de îndată ce era înscăunat, binecuvântat de biserică și uns de Dumnezeu prin mitropolit, devenea un autocrat cu o putere și un prestigiu care nu se epuiza în atotputernicia și arbitrariul Porții. ... Domnia, ca instituție, rămânea la nivelul construit ideologic și juridic de biserică și de basileu. (Valentin Al. Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
x 1 flacon x 5 ALCON B P-RF 40560 (vezi S03AA07) ml; (2 ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1190 S01AX13 CIPROFLOXACINUM CIPLOX SOL. OFT. 0.3% Cut x 1 flacon x 5ml CIPLA ÎN P-RF 40560 (vezi S03AA07) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1191 S01AX13 CIPROFLOXACINUM CIPLOX UNG. OFT. 0.3% Cut x 1 tub x 5g CIPLA ÎN P-RF 36465 (vezi S03AA07) ──��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1192 S01CA01 TOBRAMICINUM+ TOBRADEX SUSP. OFT. Cut x 1 flacon x 5ml ALCON B P-RF 135200 DEXAMETAZONUM (2 ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1193 S01CA01 TOBRAMICINUM+ TOBRADEX
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
OFT. 0.3% Cut x 1 tub x 5g CIPLA ÎN P-RF 36465 (vezi S03AA07) ──��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1192 S01CA01 TOBRAMICINUM+ TOBRADEX SUSP. OFT. Cut x 1 flacon x 5ml ALCON B P-RF 135200 DEXAMETAZONUM (2 ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1193 S01CA01 TOBRAMICINUM+ TOBRADEX UNG. OFT. Cut x 1 tub x 3.5g; ALCON B P-RF 135200 DEXAMETAZONUM (2 ani) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────── 1194 S01GX01 ACIDUM CROMOHEXAL SOL. OFT. 2% Cut x 1 flacon cu HEXAL AG H P-RF 49595 CROMOGLICICUM picurator x 10ml; (3 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
unu: Hm, nu-i rău cum ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu uleiuri fine de frică, cu multe uleiuri de frică... Gh. P. unu: Bine, asta la început..., dar după pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-i rău cum ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu uleiuri fine de frică, cu multe uleiuri de frică... Gh. P. unu: Bine, asta la început..., dar după pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era nevoie... funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu uleiuri fine de frică, cu multe uleiuri de frică... Gh. P. unu: Bine, asta la început..., dar după pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era nevoie... funcționa prin autoungere... adică autolașitate, autofrică..., autoșmecherie... Gh. P. unu: Mda, ușor cam prea poetic... Gh. P. doi: Păi, măi rotiță Gh. Popescu, da cu ce erai tu uns lunea trecută cînd ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era nevoie... funcționa prin autoungere... adică autolașitate, autofrică..., autoșmecherie... Gh. P. unu: Mda, ușor cam prea poetic... Gh. P. doi: Păi, măi rotiță Gh. Popescu, da cu ce erai tu uns lunea trecută cînd ți-a dat telefon Ilinca, spectatoarea ta, și noi am crezut că sună cineva la ușă, de ne prostisem de panică...? Cu ce crezi tu, rotiță ruginită, că erai uns? De ce taci? Gh. P. unu: Stau și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. Popescu, da cu ce erai tu uns lunea trecută cînd ți-a dat telefon Ilinca, spectatoarea ta, și noi am crezut că sună cineva la ușă, de ne prostisem de panică...? Cu ce crezi tu, rotiță ruginită, că erai uns? De ce taci? Gh. P. unu: Stau și mă gîndesc, și mă întreb pentru a nu știu cîta oară, cum de a putut rezista... mașinăria asta, cum îi zici tu... Că ajunsesem să cred că nu se va opri niciodată. Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30, p. 457) „... Nu se numește Hristos pentru Sine, sau ca fiind aceasta în mod ființial, cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El. Totuși, El se numește Hristos prin asemănarea cu noi. Căci numele Lui propriu și excepțional și care constituie realitatea specială este acela de Fiu, iar cel de Hristos îl are comun cu noi. Căci este Hristos fiindcă a fost uns, întrucât S-a făcut om22. Deci, dacă faptul că a fost uns îl vom vedea răspunzând trebuinței omenești, numele Hristos se înțelege prin asemănare cu noi, însă nu cum se înțelege numele de Fiu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui propriu și excepțional și care constituie realitatea specială este acela de Fiu, iar cel de Hristos îl are comun cu noi. Căci este Hristos fiindcă a fost uns, întrucât S-a făcut om22. Deci, dacă faptul că a fost uns îl vom vedea răspunzând trebuinței omenești, numele Hristos se înțelege prin asemănare cu noi, însă nu cum se înțelege numele de Fiu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Patra, Cap. 4, în PSB, vol. 41
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care ține în puterea Lui totul”. (Origen, Despre principii, Cartea Întâia, VII, 3, în PSB, vol. 8, p.77) 22 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Numele de Hristos îl are Fiul lui Dumnezeu comun cu noi, pentru că înseamnă uns. Și a fost uns pentru că S-a făcut, ca om, plăcut lui Dumnezeu. Dar și oamenii pot primi această ungere, deci se pot numi hristoși, dacă se unesc cu El. Dar numai El este Hristosul prim, deci în mod articulat. Căci numai pentru că în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut, ca om, plăcut lui Dumnezeu. Dar și oamenii pot primi această ungere, deci se pot numi hristoși, dacă se unesc cu El. Dar numai El este Hristosul prim, deci în mod articulat. Căci numai pentru că în El a fost uns primul om, pot fi unși și alții. Dar Fiul în sens propriu, ca Cel născut din Tatăl, este numai El. Noi putem să fim fii numai prin har, sau prin unirea cu El. El este Hristosul prin excelență ca om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu. Dar și oamenii pot primi această ungere, deci se pot numi hristoși, dacă se unesc cu El. Dar numai El este Hristosul prim, deci în mod articulat. Căci numai pentru că în El a fost uns primul om, pot fi unși și alții. Dar Fiul în sens propriu, ca Cel născut din Tatăl, este numai El. Noi putem să fim fii numai prin har, sau prin unirea cu El. El este Hristosul prin excelență ca om, pentru că este și Dumnezeu. Primind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
religioasă” permisă de suveranii persani, de regele Cirus în special, care ar fi acordat personal edictul de reconstruire a templului din Ierusalim (Esd 1,2-4; 6,3-5). Libertatea religioasă îngăduită de Cirus, care este considerat de Isaia chiar un „ales, uns” al lui Yhwh (Is 45,1), ar fi confirmată arheologic de descoperirea faimosului cilindru al lui Cirus în care se afirmă că: (Zeul Marduk) a cercetat toate popoarele în căutarea unui rege drept, după dorința sa, ca să-l ia de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dispreț imperial (e un fel de mâncare gândit pentru împărat) față de ingredient și față de gustul său natural. În vremurile imperiale, această rețetă ajungea să nu mai cuprindă aproape nici un pic de carne de rață: pasărea, bine curățată, era mai întâi unsă cu un sirop gros de zahăr (nerafinat) sau de miere; în prealabil, pielea era în mare parte desprinsă de carne. Apoi rața era uscată la aer rece și unsă din nou, de data asta amestecul folosit fiind mai complicat (tot
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pic de carne de rață: pasărea, bine curățată, era mai întâi unsă cu un sirop gros de zahăr (nerafinat) sau de miere; în prealabil, pielea era în mare parte desprinsă de carne. Apoi rața era uscată la aer rece și unsă din nou, de data asta amestecul folosit fiind mai complicat (tot sirop de zahăr sau/și miere, la care se adăugau cele Cinci Arome, dar și sare, sos de soia, oțet, usturoi). Operațiile acestea erau repetate de mai multe ori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se adăugau cele Cinci Arome, dar și sare, sos de soia, oțet, usturoi). Operațiile acestea erau repetate de mai multe ori, după care rața era pusă la cuptor, la foc mic. Și de acolo era scoasă periodic pentru a fi unsă, procedura ținând aproape o zi întreagă. Rezultatul era îngroșarea pielii raței cu o crustă delicioasă, dulce și picantă, de culoare brună, cu un luciu splendid (dat de caramelizarea zahărului). Această crustă, cu pielea de sub ea, era singura care se servea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mai des întrebuințată mămăligă de astăzi, cea „pripită“ (deosebită de cea „vârtoasă“, care este făcută printr-o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută, adică adusă fără să bei din vas ori să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Pe de altă parte, condimentele, anume cuișoarele și scorțișoara, precum și nucile și stafidele indică influențe turcești. Într-o tigaie, se topesc 3 linguri cu unt, la foc mediu; se rumenește carnea circa 5 minute, apoi se pune într-o terină unsă cu unt. Ceapa tocată și usturoiul se adaugă în tigaie și se călesc în 2 linguri de unt, circa 4 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se sting cu pasta de roșii, vinul și oțetul din vin. Se toarnă amestecul în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar cu apă și se mai lasă cinci minute la foc mic. Carnea și ceapa uscată se pun într-o terină (unsă cu ulei sau cu unt), așezându-se un prim strat. Peste acesta se pun cepele verzi, tăiate mare, sărate și piperate. Urmează un al doilea strat de costițe. Se adaugă vinul, ceva ulei și se lasă oră la cuptor. Înainte de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se stoarce bine în mână și se pune într-un castron. Se frământă îndelung. I se adaugă mierea și se amestecă bine, până se omogenizează. Se întinde foaia de aluat pe un fund de lemn presărat cu frunze de dafin unse cu ulei. Se formează plăcinta după cum urmează: pe foaia de aluat se așază un prim 1 kg făină de grâu pentru foile externe 1 kg făină și 1 kg crupe pentru tracta (plăcinte) 2 kg brânză proaspătă de oaie frunze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]